bratz² sn [At: LTR² / V: bras² / Pl: ? / E: eg brace fr bras] (Mrn) Manevra folosita la orientarea orizontala a unei vergi pentru k velele sa aiba o anumita pozitzie fatza de directzia vantului.

bratz¹ sn [At: DOSOFTEI V. S. 25/2 / Pl: ~e shi (inv) ~a / E: lat brachium] 1 Segment al membrului superior cuprins intre cot shi umar. 2 Parte de la umar pana la incheietura mainii Si: mana. 3 (Ie) A tzine (sau a lua ori a cuprinde etc.) in ~e A strange pe cineva la piept incrucishand bratzele in jurul sau. 4 (Fig; ie) A tzine pe cineva in ~e A favoriza pe cineva. 5 (Ilav) (~) la ~ (sau de ~) Cu bratzul trecut pe sub bratzul altcuiva. 67 (Ie) A da (sau a oferi a lua cuiva) ~ul A trece bratzul (1) sub bratzul cuiva spre al conduce sau a fi condus. 8 (Ie) A duce pe cineva de ~ (sau la ~) A sprijini pe cineva ducandul de bratz (1). 910 (Ie) A primi cu ~ele deschise A primi (sau a ashtepta pe cineva) cu mare placere. 1112 (Ie) A fi ~ul (drept al) cuiva A fi sau a ajunge omul de incredere al cuiva. 13 (Ie) A ajunge (sau a aduce a arunca pe cineva) in ~ele cuiva A ajunge (sau a lasa pe cineva) la discretzia cuiva. 14 (Ie) A sta cu ~ele incrucishate A nu se implica. 15 (Iae) A nu face nimic. 16 (Ie) A fi cu ~ele legate A nu putea face nimic. 17 (Fig; lpl; shis ~e de munca) Muncitori. 18 (Pex) Cantitate care se poate cuprinde shi duce in bratze. 19 (Pan) Partzi ale obiectelor care prin forma pozitzia sau functzia lor se aseamana cu bratzele omului. 20 (Lpl) Cei patru stalpishori infiptzi in talpile razboiului de tzesut in care se sprijina sulurile Si: furci maini picioare de sul stalpi. 21 (Lpl; lrtz) Lemne verticale unite in partea de sus cu artzarul shi in partea de jos cu vetalele Si: bateli bete bratzare falcele fofeze lopatzele manushi ma(i)ni speteze. 22 (Lpl) Lemne orizontale care leaga podul coshului morii Si: chingi corzi curmezishuri legaturabraului speteze stinghii. 23 (Lpl) Cele doua lemne verticale ale ferastraului Si: conduce cotoaie craci margini maini manere pervazuri speteze. 24 Coada a cleshtelui. 25 Loitre a carutzii. 26 Maini ale grapei. 27 (Lpl) Cele doua lemne de care se apuca targa Si: manuri. 28 (Lpl) Cele doua stinghii verticale ale oloinitzei. 29 (Lpl) Stinghii din care se compune razboiul de rogojini. 30 (Lpl) Stinghii ale caprelor de la podul caselor. 31 (Lpl) Stinghii de care atarna politza scranciobului Si: holobe spitze. 32 Element solid al unui sistem tehnic solidar sau articulat la un capat cu sistemul respectiv shi care serveshte la preluarea unei sarcini sau la transmiterea unei mishcari. 33 Parama legata la capatul unei vergi shi care serveshte la manevrarea laterala a acesteia. 34 Distantza de la un punct fix la linia de actziune a unei fortze. 35 Ramificatzie a cursului principal al unei ape curgatoare. 36 (Is) ~ mort Ramificatzie parasita a unei ape alimentata numai la revarsari.

BRATZ bratze s. n. 1. Membru superior al corpului omenesc care se articuleaza la umar shi se termina cu degetele; (in intzeles mai restrins) partea membrului superior de la umar pina la incheietura miinii; (Anat. in opozitzie cu antebratz) partea membrului superior de la umar pina la cot. Condicile de sub bratz i cazura. PAS L. I 31. Mama Anghelina ma auzit. Tocmai intra cu bratzele incarcate de farfurii. SADOVEANU N. F. 22. Bratzul meu e slabanogit nu mai poate sa invirteasca paloshul. ISPIRESCU L. I 12. Puternicele bratze spre dinsa intindea. EMINESCU O. I 95. Bratzui sting erancordat Sub un scut de fier sapat. ALECSANDRI. P. II 10. ◊ (Poetic) Deash avea tarie ash cerca so cuprind [tzara mea] cu bratzele amindoua. DESHLIU in POEZ. N. 170. ◊ Fig. Blastem pe tine bratz dushman. COSHBUC P. I 101. Ce spui tu straine? SHtefan e departe Bratzul sau prin taberi Mii de mortzi imparte. BOLINTINEANU O. 34. ◊ Loc. adv. (In legatura cu verbele «a tzine» «a lua»«a prinde» «a cuprinde» etc.) In bratze = cu bratzele petrecute in jurul corpului cuiva (spre al stringe la piept in semn de iubire sau spre al purta pe sus). Tatasau cuprinzindul in bratze il saruta. CREANGA P. 198. Judecaun fecior peo fata. Judecatai shi facuta: Stringeon bratze shio saruta. JARNÍKBIRSEANU D. 415. (In legatura cu verbele «a merge» «a se plimba» etc.) (Bratz) la bratz (sau de bratz) = cu bratzul trecut pe sub bratzul altuia. Tata merge inainte cu mama la bratz. SAHIA N. 54. Bratz de bratz pashesc alaturi. EMINESCU O. I 154. ◊ Expr. A da (sau a primi a oferi a lua cuiva) bratzul (spre a merge cu el la bratz). Dami bratzul sa sui scarile. ALECSANDRI T. I 40. Primitzi deocamdata bratzele noastre k sa va ducem la gazda. ALECSANDRI T. I 120. Vara mea lua bratzul barbatului sau. NEGRUZZI S. I 38. A duce (pe cineva) de (sau la) bratz (spre al sprijini). A primi (sau a ashtepta etc. pe cineva) cu bratzele deschise = a primi (sau a ashtepta etc.) cu mare dragoste cu mare placere. Mai bine haidem la culcare k ne ashteapta omul imparatului cu masa intinsa facliile aprinse shi cu bratzele deschise. CREANGA P. 251. A sta (sau a shedea etc.) cu bratzele incrucishate v. incrucishat. A fi bratzul (drept al) cuiva =a fi sprijinul sau omul de incredere al cuiva. Gruie vechiul meu tovarash pavaza shi bratzul meu Iaca zorile cen neguri Le zaream doar tu shi eu. DAVILA V. V. 184. A ajunge (sau a aduce a arunca) pe cineva in bratzele cuiva = a ajunge (sau a lasa pe cineva) la discretzia la bunul plac sau in puterea cuiva. 2. (La pl. prin metonimie uneori determinat prin «de munca») Muncitori lucratori. Crezi tu k vom putea noi singuri secera shi stringe atita amar de griu? k doar sute shi mii de bratze trebuie acolo nu shaga. CREANGA P. 155. 3. Cantitate (de lemne fin etc.) care se poate cuprinde shi duce in bratze. Smulsei din zmeurish shii adusei pentru noapte un bratz zdravan de iarba frageda shi inflorita. HOGASH M. N. 168. Puse pe taciunii ce fumegau in vatra un bratz de vreascuri. NEGRUZZI S. I 92. 4. Obiect sau parte a unui obiect a unei unelte sau a unei mashini care prin forma pozitzia sau functzia indeplinita seamana cu bratzul omului. Bratz de macara. Bratzul manivelei. Bratzul pirghiei. Bratzul balantzei. ▭ Ma uitam fara sa vad pe maidanul cu bascula spre bariera cu bratzul de lemn vopsit in roshu shi alb ridicat k o amenintzare pentru carutzele ce treceau mici shi incarcate. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 60. Se infunda intre bratzele fotoliului moale aprinde tzigara citeshte shi tace. C. PETRESCU A. 489. Vazu in boltele scarilor candelabre cu sute de bratze. SHin fiecare bratz ardea cite o stea de foc. EMINESCU N. 6. 5. Ramificatzie a cursului principal al unui fluviu al unui riu etc. In fatza portului Hirshova ashezat pe malul drept la poalele dealului Ciobanu se impreuna cele doua bratze ale Dunarii. VLAHUTZA O. A. II 122.

BRATZ bratze s. n. 1. Membrul superior al corpului omenesc; (prin restrictzie) partea de la umar pana la incheietura mainii; partea de la umar pana la cot. ♦ Loc. adv. In bratze = cu bratzele petrecute in jurul corpului cuiva (spre al strange la piept sau spre al purta pe sus). (Bratz) la bratz (sau de bratz) = cu bratzul trecut pe sub bratzul altuia. ♦ Expr. A da (sau a oferi a lua cuiva) bratzul = a trece bratzul sub bratzul cuiva spre al conduce sau a fi condus. A duce (pe cineva) de (sau la) bratz = a sprijini pe cineva ducandul de bratz. A primi (sau a ashtepta etc. pe cineva) cu bratzele deschise = a primi (sau a ashtepta etc. pe cineva) cu mare placere. A lua (pe cineva) in bratze = a proteja a apara a lauda (pe cineva). A fi bratzul (drept al) cuiva = a fi omul de incredere al cuiva. A ajunge (sau a aduce a arunca) in bratzele cuiva = a ajunge (sau a lasa pe cineva) la discretzia cuiva. 2. Cantitate care se poate cuprinde shi duce in bratze (1). Un bratz de fan. 3. Fig. (La pl.) Muncitori. Mii de bratze trebuie acolo nu shaga (CREANGA). 4. Obiect sau parte a unui obiect care seamana cu bratzul (1). Bratzul balantzei. 5. Ramificatzie a cursului principal al unei ape curgatoare. Lat. brachium.

BRATZ s.n. (Mar.) Manevra curenta folosita la orientarea unei vergi in plan orizontal pentru k velele sa ocupe o anumita pozitzie fatza de directzia vantului. [Var. bras s.n. / < engl. brace fr. bras].

BRATZ s. n. 1. (mar.) manevra curenta care serveshte la bratzarea vergilor. 2. (constr.) element rigid solidarizat sau articulat care transmite o mishcare sau poarta o sarcina. 3. distantza dintre un punct shi linia de actziune a unei fortze. (< engl. brace fr. bras)

BRATZ ~e n. 1) Parte a mainii cuprinsa intre umar shi cot. 2) Membru superior al corpului omenesc; mana. A tzine in ~e. A prinde in ~e. ◊ A strange in ~e a imbratzisha. A duce de ~ (pe cineva) a sprijini (pe cineva). A sta cu ~ele incrucishate a nu face nimic; a sta degeaba. A primi (pe cineva) cu ~ele deschise a primi (pe cineva) cu mare bucurie shi placere. A fi ~ul drept al cuiva a fi omul de incredere al cuiva. ~e de munca totalitate a persoanelor care dispun de capacitate de munca. 3) Cantitate (de ceva) care poate fi dusa de un om cu bratzele. Un ~ de fan. 4) Parte a unui obiect a unei unelte mashini etc. care se aseamana prin forma shi functzie cu bratzul. ~ul unei macarale. ~ele unui fotoliu. 5) Ramificatzie a unui curs de apa. /<lat. brachium

bratz n. 1. membrul superior care incepe dela umar shi se termina la mana (la om shi la vertebrate); 2. cat poate purta un bratz sau amandoua: un bratz de lemne; 3. parte ingusta de mare: Dunarea se desparte in trei bratze; 4. fig. putere: bratzul lui Dzeu. [Lat. BRACHIUM].

bratz n. pl. e (lat. brachium pop. brácium d. vgr. brahion; it. braccio pv. braiz fr. cat. bras sp. brazo pg. braço). Mina de la umar pina la unghiĭ. Cantitatea care o pot purta bratzele: un bratz de lemn. Ramificatziune de fluviŭ de mare (numit shi crac). Fig. Munca: a trai din bratzele sale. Putere: bratzu luĭ Dumnezeŭ. Vigoare: tot cedeaza bratzuluĭ luĭ. A primi cu bratzele deschise a primi cu bucurie. A sta cu bratzele incrucishate a nu avea nimic de facut. In bratze cu ajutoru bratzelor: a tzinea un copil in bratze. La bratz saŭ bratz la bratz tzinindute de bratzu altuĭa: a te plimba cu cineva la bratz. Se zice greshit shi in bratzele meŭ k in spatele meŭ pin confuziunea f. pl. in e cu m. orĭ n. sing. in e.

bras² sn vz bratz²

bratz s. n. pl. brátze

bratz s. n. pl. brátze

BRATZ s. 1. (ANAT.) mana (inv. shi reg.) branca. (A duce pe cineva de ~.) 2. (GEOGR.) ramificatzie (pop.) crac. (~ al unei ape curgatoare.) 3. (TEHN.) parghie. (~ al unei balantze.) 4. (TEHN.) crac margine mana maner pervaz speteaza (reg.) condac cotoi. (~ la ferastrau.) 5. (TEHN.) chinga coarda speteaza stinghie (pop.) curmezish. (~ la podul coshului morii.) 6. v. bata. 7. (TEHN.) furca mana stalp (reg.) ciocan cujba. (~ la razboiul de tzesut.)

BRATZ s. 1. (ANAT.) mina (inv. si reg.) brinca. (A duce pe cineva de ~.) 2. (GEOGR.) ramificatzie (pop.) crac. (~ al unei ape curgatoare.) 3. (TEHN.) pirghie. (~ al unei balantze.) 4. (TEHN.) crac margine mina miner pervaz speteaza (reg.) condac cotoi. (~ la ferastrau.) 5. (TEHN.) chinga coarda speteaza stinghie (pop.) curmezish. (~ la podul coshului morii.) 6. (TEHN.) bata bateala bratzara falcea fofeaza lopatzea manusha mina speteaza. (~ la razboiul de tzesut.) 7. (TEHN.) furca mina stilp (reg.) ciocan cujba. (~ la razboiul de tzesut.)

bratz (brátze) s. n. 1. Parte a membrului superior cuprinsa intre cot shi umar. 2. Cantitate de lemne care se poate cuprinde shi duce in bratze. 3. Cantitate mica in general. 4. Ramificatzie a cursului principal al unei ape. 5. Diferite organe piese sau instrumente care amintesc de forma sau functziile bratzului cum sint cele ale fotoliului; la razboiul de tzesut bara verticala unde se fixeaza sulul la urzeala; la ferastraul de mina cele doua bare verticale; partzile cleshtelui etc. Mr. megl. bratz istr. brǫtz. Lat. brachium (Pushcariu 217; REW 1256; CandreaDens. 179; DAR); cf. it. braccio sau brazzo prov. bratz fr. bras cat. bras sp. brazo port. braço. Este cuvint cunoscut in general (ALR 233). Der. bratzeta s. n. sau f. din it. (ven.) brazzeto; bratzatz s. n. (rar. lungime a unui bratz); bratzish adv. (corp la corp); imbratzisha vb. (a stringe in bratze; a adopta; a cuprinde) din adv. precedent.

QUAMLIBET INFIRMAS ADIUVAT IRA MANUS (lat.) mania da putere chiar shi bratzelor slabe Ovidiu „Amores” I 7.

a lua in bratze expr. 1. a lauda a apara a sustzine (pe cineva sau ceva) 2. a se lovi (de un stalp un copac etc.)

a sta cu bratzele incrucishate expr. 1. a fi pasiv / comod / nepasator.

al lua pe „nu” in bratze expr. 1. a refuza categoric sa faca un lucru. 2. a nega cu incapatzanare un lucru chiar impotriva evidentzei.