incrucishat² ~a a [At: ODOBESCU III 111/20 / Pl: ~atzi ~e / E: incrucisha] 1 Ashezat crucish. 2 Suprapus. 3 (Mil; is) Foc ~ Foc deschis asupra inamicului din doua partzi. 4 (Is) Cuvinte ~e Rebus. 5 (Ie) A sta a shedea etc. cu bratzele (sau cu mainile) ~e A sta in inactivitate. 6 (D. ochi priviri pex d. oameni) Care se uita crucish Si: sashiu. 7 (D. drumuri) Care se intretaie. 8 (Lin; d. limbi) Care vin in contact shi se influentzeaza reciproc. 9 (D. animale shi plante) Imperecheat cu un animal dintro alta specie sau cu o planta dintrun alt soi pentru a obtzine urmashi cu calitatzi deosebite.

INCRUCISHÁT² A incrucishatzi te adj. 1. Ashezat crucish. Rau ma doare peste spate De curelencrucishate. HODOSH P. P. 204. ◊ (Despre miini sau despre picioare) Se lasa mai mult sa cada decit sa se asheze pe scaun cu miinile incrucishate pe genunchi shi cu capul plecat. HOGASH M. N. 25. Cintaretzi cu flautul cari shed turceshte cu picioarele incrucishate. ODOBESCU S. III 111. ◊ Expr. A sta (sau a shedea) cu bratzele (sau cu miinile) incrucishate = a sta in inactivitate in ashteptare pasiva nepasator indiferent. Sta bietul om cu miinile incrucishate. ISPIRESCU L. 207. 2. (Despre ochi sau priviri p. ext. despre oameni) Care se uita crucish; zbanghiu sashiu. Un domn scurt chel... shi cu ochii incrucishatzi. VLAHUTZA O. A. III 131. Aceasta era mai in virsta shi ceva incrucishata. CREANGA P. 7. ◊ (Adverbial) K sal poata vedea... mai bine se iuta cam incrucishat. GALAN Z. R. 393. Tirgovetzii... privindul de aproape au cunoscut k strainul se uita incrucishat cu ochiul sting. SADOVEANU D. P. 156. Uitatencrucishat. BIBICESCU P. P. 374. 3. Care se intretaie. Pe carari intortocheate shi incrucishate am ajuns la poalele muncelului. IBRAILEANU A. 149. Chiar pe aceasta zapada ce se topeshte acum sub adierea incropita a zefirului primavaratic nau fost oare tiparite urme incrucishate ale copoilor? ODOBESCU S. III 41. 4. (Biol.; despre plante shi animale) Imperecheat in mod natural sau artificial cu un animal sau o planta inrudita. 5. (Lingv.; despre doua limbi) Care vin in contact strins shi se influentzeaza reciproc.

INCRUCISHÁT ~ta (~tzi ~te) 1) v. A INCRUCISHA shi A SE INCRUCISHA. ◊ A sta (sau a shedea) cu bratzele (sau mainile) ~te a) a sta shi a privi pasiv la cele din jur; b) a sta degeaba; a pierde vremea. 2) (despre persoane) Care se uita crucish; sashiu. 3) (despre ochi privire) Care este orientat crucish; sashiu; ceacar; poncish; zbanghiu. /v. a (se) incrucisha

incrucishat a. 1. dispus in forma de cruce; 2. crucish: nora era mai in varsta shi incrucishata CR.

incrucishát a adj. Ashezat in forma de cruce. Cu privirea incrucishata shpanchĭ. A sta cu bratzele incrucishate a sta nepasator saŭ inactiv.

INCRUCISHÁT adj. adv. 1. adj. intretaiat. 2. adj. v. corcit. 3. adj. v. sashiu. 4. adv. v. sashiu.

INCRUCISHAT adj. adv. 1. adj. intretaiat (inv.) imponcishat. (Drumuri linii ~.) 2. adj. amestecat corcit (pop.) mistretz (prin Ban.) mistricioi (Olt.) mistritzat. (Rase ~.) 3. adj. chiorish crucish piezish sashiu strabic (pop.) shpanchiu zbanghiu (reg.) bazaochi ceacir ceur chior honchiu poncish (prin Transilv.) chiomb. (Ochi ~; privire ~.) 4. adv. chiondorish chiorish crucish sashiu strimb (pop.) piezish shpanchiu (reg.) poncish. (Priveshte se uita ~.)

incrucishát a incrucishatzi te adj. Cu defect de vedere; care se uita crucish; sashiu. Din incrucisha „a asheza crucish” (< in + crucish) (DEX MDA).

a sta cu bratzele incrucishate expr. 1. a fi pasiv / comod / nepasator.