INCRUCISHÁT² A incrucishatzi te adj. 1. Ashezat crucish. Rau ma doare peste spate De curelencrucishate. HODOSH P. P. 204. ◊ (Despre miini sau despre picioare) Se lasa mai mult sa cada decit sa se asheze pe scaun cu miinile incrucishate pe genunchi shi cu capul plecat. HOGASH M. N. 25. Cintaretzi cu flautul cari shed turceshte cu picioarele incrucishate. ODOBESCU S. III 111. ◊ Expr. A sta (sau a shedea) cu bratzele (sau cu miinile) incrucishate = a sta in inactivitate in ashteptare pasiva nepasator indiferent. Sta bietul om cu miinile incrucishate. ISPIRESCU L. 207. 2. (Despre ochi sau priviri p. ext. despre oameni) Care se uita crucish; zbanghiu sashiu. Un domn scurt chel... shi cu ochii incrucishatzi. VLAHUTZA O. A. III 131. Aceasta era mai in virsta shi ceva incrucishata. CREANGA P. 7. ◊ (Adverbial) K sal poata vedea... mai bine se iuta cam incrucishat. GALAN Z. R. 393. Tirgovetzii... privindul de aproape au cunoscut k strainul se uita incrucishat cu ochiul sting. SADOVEANU D. P. 156. Uitatencrucishat. BIBICESCU P. P. 374. 3. Care se intretaie. Pe carari intortocheate shi incrucishate am ajuns la poalele muncelului. IBRAILEANU A. 149. Chiar pe aceasta zapada ce se topeshte acum sub adierea incropita a zefirului primavaratic nau fost oare tiparite urme incrucishate ale copoilor? ODOBESCU S. III 41. 4. (Biol.; despre plante shi animale) Imperecheat in mod natural sau artificial cu un animal sau o planta inrudita. 5. (Lingv.; despre doua limbi) Care vin in contact strins shi se influentzeaza reciproc.