MANA maini s. f. I. 1. Fiecare dintre cele doua membre superioare ale corpului omenesc de la umar pana la varful degetelor in special partea de la extremitatea antebratzului care se termina cu cele cinci degete. ◊ Loc. adj. De mana = a) facut cu mana lucrat manual; b) (despre unelte instrumente) actzionat manual. ◊ Loc. adv. Pe (sau la) mana dreapta (sau stanga) = pe partea dreapta (sau stanga). Pe sub mana = pe ascuns clandestin. In mana = direct personal. Manan mana = in colaborare in intzelegere in perfect acord. Peste mana = anevoios incomod dificil (de obtzinut de realizat de efectuat). ◊ Expr. (Pop.) A bate (sau a da) mana (cu cineva) = a se intzelege cu cineva (in privintza unei tranzactzii); a face un targ a se invoi (din pretz) strangandushi mana (in semn de pecetluire a tranzactziei incheiate). A(shi) da mana (cu cineva) = a) a strange cuiva mana in semn de salut sau de impacare; b) a se alia a colabora. A putea (sau a fi bun) sa se ia de mana cu cineva = a se asemana a se potrivi cu cineva din punctul de vedere al defectelor sau al actziunilor rele. (Pop.) A se tzine cu mainile de burta (sau de pantece de inima) de(atata) ras = a rade cu mare pofta in gura mare. A pune (sau a baga) mana in foc pentru cineva (sau pentru ceva) = a garanta pentru cineva sau pentru ceva. A pune (sau a incrucisha) mainile pe piept = a muri. A se spala pe maini = a refuza sashi ia raspunderea unei probleme (dificile) sau a unei fapte (reprobabile). A da (sau a lasa a pierde) ceva din (sau de la) mana = a da (sau a lasa a pierde) ceva care itzi apartzine sau de care eshti sigur k il potzi obtzine. Cu mana goala = fara a aduce nimic; fara a lua nimic; p. ext. fara ashi fi atins scopul fara nici un rezultat. A avea (sau a fi la cineva) mana = (la jocul de cartzi) ai veni randul sa imparta cartzile. A trece (sau a ceda) mana (cuiva) = (la jocul de cartzi) a nu juca in turul respectiv cedand randul jucatorului urmator. (O) mana de ajutor = (mai ales in legatura cu verbele „a da” „a cere” „a solicita” „a fi”) sprijin ajutor. A lega cuiva mainile (shi picioarele) sau a lega (sau a fi legat) de maini shi de picioare = a pune pe cineva sau a fi in imposibilitate sa actzioneze. A avea (sau a lasa a da cuiva) mana libera = a avea (sau a da cuiva) posibilitatea sa actzioneze dupa bunul sau plac; a avea (sau a da cuiva) libertate totala de actziune. A avea (ceva) pe mana = a dispune de ceva. A pune mana = a) a face a intreprinde ceva; b) a fura. A pune mana pe ceva = a ajunge in posesiunea unui lucru ashi insushi un lucru (prin mijloace necinstite). A pune mana pe cineva = a) a prinde a inhatza a inshfaca pe cineva; b) a gasi pe cel de care ai nevoie. Ai pune (cuiva) mana in piept (sau in gat) = a prinde a inshfaca (pe cineva); a cere cuiva socoteala a(l) trage la raspundere. A pune (cuiva) mana in cap = a lua (pe cineva) la bataie. Ai pune Dumnezeu (cuiva) mana in cap = a avea noroc ai merge totul din plin. Ai lua (cuiva) boala (sau durerea) cu mana = a face sa treaca boala (sau sa inceteze durerea etc. cuiva) repede numaidecat. Cu mainile incrucishate (sau in san in buzunar) = inactiv. A pune mana de la mana = a strange a aduna (bani obiecte etc.) prin contributzie benevola. A avea mana ushoara sau a fi ushor de mana = a lucra cu finetze shi cu abilitate (k medic). A fi greu de mana = a lucra neindemanatic brutal (k medic). A avea mana buna sau a fi bun de mana = a) a fi indemanatic priceput; b) a purta noroc cuiva; (la jocul de cartzi) a da cartzi bune celor cu care joaca. Ashi face mana buna la (sau pe langa) cineva = a obtzine favoarea cuiva a se pune bine cu cineva. A lua cu o mana shi a da cu alta (sau cu zece) = a cheltui mult a fi risipitor. A fi mana larga = a fi darnic generos. (Fam.) A fi mana sparta = a fi risipitor. A avea (sau a fi) mana stransa = a fi econom; a fi zgarcit meschin. Ai da cuiva mana (sa faca ceva) = ashi putea permite (sa faca ceva); ai permite situatzia imprejurarile (sa faca ceva). Una la mana se spune pentru a marca primul element al unei enumerari. A fi mana dreapta a cuiva = a fi omul de incredere al cuiva. A cere mana cuiva = a cere in casatorie. Sarut mana (sau mainile) formula de salut adresata femeilor preotzilor persoanelor mai in varsta etc. Cu mana lui (sau mea ta etc.) sau cu mainile lor (ori noastre voastre etc.) = direct personal fara interventzia nimanui. A scoate castanele (sau carbunii) din foc cu mana altuia = a se folosi de cineva pentru rezolvarea unei probleme dificile a unei actziuni periculoase ori riscante. Cu amandoua mainile = cu bunavointza foarte bucuros din toata inima. (Fam.) A avea (sau a fi cu) mana lunga = a fi hotz pungash. (A fi om) cu dare de mana = (a fi om) instarit bogat. (Pop.) A da din maini (shi din picioare) = a face eforturi pentru obtzinerea unui lucru a se stradui ashi da osteneala. A avea mana curata (sau mainile curate) = a fi cinstit. A primi (sau a lua) in mana = a primi o suma neta. A duce de mana (pe cineva) = a calauzi a conduce (pe cineva); a sprijini a proteja (pe cineva neajutorat nepriceput). De la mana pana la gura = foarte repede in timp foarte scurt. Cu mainile la piept sau cu caciula in mana = intro atitudine umila; supus smerit. Cu mana pe inima (sau pe cuget) = cu conshtiintza curata cu convingerea k e adevarat. A ajunge pe maini bune = a ajunge in grija in posesiunea cuiva competent. Ashi lua mainile de pe cineva = a inceta de a mai proteja de a mai ajuta pe cineva. Din mana in mana = de la unul la altul de la om la om. A da mana cu moartea = a trece printro mare primejdie; a fi foarte bolnav. A da pe mana justitziei = a deferi justitziei; a inainta un infractor organelor judiciare. A fi (sau a cadea a incapea etc.) la (sau pe) mana cuiva = a fi (sau a cadea a incapea) sub puterea sub autoritatea cuiva la discretzia cuiva. A avea pe cineva sub mana = a avea pe cineva sub control in subordine. (A fi) mana de fier sau mana forte = (a fi) om energic autoritar. Politica de mana forte = politica dictatoriala tiranica abuziva. ◊ Compus: manaMaiciiDomnului = mica planta erbacee din familia cruciferelor cu tulpina higroscopica shi foarte ramificata cu flori albe shi cu fructele mici (Anastatica hierochuntica). ♦ Persoana individ (conceput k autor al unei actziuni). ◊ Mana de lucru = muncitor. Mana moarta = (la unele jocuri de cartzi) jucator fictiv caruia i se distribuie cartzi in cont. 2. Cantitate mica din ceva atat cat incape in palma. ◊ (K epitet precedand termenul calificat de care se leaga prin prep. „de” indica proportzii foarte mici) O mana de om. (Urmat de un substantiv la pl. indica un numar redus un grup restrans de elemente de acelashi fel) O mana de oameni. 3. (In legatura cu numerale ordinale sau rar cardinale) Categorie treapta rang clasa; calitate. ◊ Loc. adj. (Pop.) De toata mana = de toate felurile de toate categoriile. II. Numele unor unelte sau obiecte (de gospodarie) sau ale unor partzi ale lor care se aseamana k forma shi k intrebuintzare cu mana (I 1) sau care se apuca se manevreaza cu mana. ◊ Mana curenta = balustrada. Lat. manus.

MANA maini f. 1) Fiecare dintre cele doua membre superioare ale corpului omenesc. 2) Partea extrema a acestor membre care cuprinde palma shi degetele. * Cu amandoua mainile din toata inima; fara nici o rezerva. Ashi spala mainile (sau a se spala pe maini) a nu lua asupra sa nici o raspundere. A avea mainile curate a fi om cinstit. De ~a intai (a doua) de calitatea sau categoria intai (a doua). De toata ~a fel de fel; de tot soiul. Pe sub ~ pe ascuns. A bate (sau a da) ~ (sau palma) a incheia o tocmeala. A da ~a cu cineva a) a se saluta cu cineva prin strangere de mana; b) ashi uni eforturile in vederea unor actziuni comune. A face cu ~a a semnaliza ceva cu ajutorul mainii. A da (sau a intinde) o ~ de ajutor a veni in ajutorul cuiva. Ashi mushca mainile a se cai amarnic. A pune (sau a incrucisha) mainile pe piept a muri. A pleca (a se intoarce) cu ~a goala a pleca (a se intoarce) fara a obtzine ceva. A avea la ~ pe cineva a dispune de ceva compromitzator despre cineva; a avea in puterea sa. Ai lega cuiva mainile (sau al lega pe cineva de maini shi de picioare) a face pe cineva sa nu poata actziona. A avea ~ libera a dispune de libertate deplina. A pune ~a pe ceva a intra in posesia unui lucru. Ashi pune mainile in cap a se ingrozi de ceva. A ridica ~a asupra cuiva a incerca sa loveasca pe cineva. A sta cu mainile in buzunare (in san in sholduri incrucishate) a sta degeaba; a nu lucra. A fi (sau a avea) ~ sparta a fi risipitor; a cheltui fara socoteala. A avea (sau a fi cu) ~ larga a fi darnic. A fi cu ~a lunga (sau a fi lung la ~) a avea obiceiul sa fure. A fi ~a dreapta a cuiva a fi omul de incredere al cuiva. A cere ~a (unei fete femei) a cere in casatorie. A avea ~ de fier a fi autoritar shi sever. A uita de la ~ (pana) la gura a uita foarte repede. O ~ spala pe alta (shi amandoua obrazul) se spune cand una din partzi cauta sa justifice actziunile alteia pentru k sa nu iasa la iveala lucruri urate (necinstite). Cei in ~ nui minciuna se spune cand cineva nu crede in promisiuni ci numai in ceea ce este real concret. A pune ~ de la ~ a contribui in comun la o actziune (adunand bani de la totzi). A lua cu o ~ shi a da cu alta a fi darnic. A da cu o ~ shi a lua cu doua a fi hraparetz. 3) fig. Persoana individ k autor al unei actziuni. * ~ de lucru fortza de lucru. 4) Cantitate mica de ceva atat cat incape in palma. O ~ de faina. 5) fig. Numar redus de unitatzi; cantitate mica. O ~ de oameni. 6) Categorie sau clasa sociala; treapta. * De toata ~a de toate categoriile. [G.D. mainii] /<lat. manus

mana s. f. g.d. art. mainii; pl. maini

MANAMAICIIDÓMNULUI s. v. palmamaiciidomnului palmapamantului.

MANA s. 1. (ANAT.) membru superior (inv. shi reg.) branca. (Omul are doua maini shi doua picioare.) 2. (ANAT.) (pop. shi fam.) laba. (Nu pune mana pe mine!) 3. v. bratz. 4. v. palma. 5. mana de lucru v. fortza de munca. 6. v. pumn. 7. (BOT.) manaMaiciiDomnului (Anastatica hierochuntica) = (reg.) palmasfinteiMarii. 8. mana curenta v. balustrada. 9. (TEHN.) bratz crac margine maner pervaz speteaza (reg.) condac cotoi. (Mana la ferastrau.) 10. v. bata. 11. (TEHN.) bratz furca stalp (reg.) ciocan cujba. (Mana la razboiul de tzesut.)

MANA s. v. calitate cocarla conditzie femeiushca fofeaza grija hadarag leuca manunchi manusha masea muierushca paza posesiune rang schimbatoare seama speteaza stare stapanire teapa titirez treapta.

ANASTATICA L. ANASTATICA fam. Cruciferae. Gen cu o singura specie din sudul Iranului pina in Maroc erbacee anuala: Anastatica hierochuntica L. infloreshte vara. Flori mici albe sesile (sepale scurte petale obovate) in spice mici dea lungul ramurilor. Frunze oblonge sau ovate lung petziolate. Tulpina foarte ramificata inalta de cca 15 cm. Fruct pastaie pubescenta cu 2 semintze rotunde plate.