BRATZ bratze s. n. 1. Membru superior al corpului omenesc care se articuleaza la umar shi se termina cu degetele; (in intzeles mai restrins) partea membrului superior de la umar pina la incheietura miinii; (Anat. in opozitzie cu antebratz) partea membrului superior de la umar pina la cot. Condicile de sub bratz i cazura. PAS L. I 31. Mama Anghelina ma auzit. Tocmai intra cu bratzele incarcate de farfurii. SADOVEANU N. F. 22. Bratzul meu e slabanogit nu mai poate sa invirteasca paloshul. ISPIRESCU L. I 12. Puternicele bratze spre dinsa intindea. EMINESCU O. I 95. Bratzui sting erancordat Sub un scut de fier sapat. ALECSANDRI. P. II 10. ◊ (Poetic) Deash avea tarie ash cerca so cuprind [tzara mea] cu bratzele amindoua. DESHLIU in POEZ. N. 170. ◊ Fig. Blastem pe tine bratz dushman. COSHBUC P. I 101. Ce spui tu straine? SHtefan e departe Bratzul sau prin taberi Mii de mortzi imparte. BOLINTINEANU O. 34. ◊ Loc. adv. (In legatura cu verbele «a tzine» «a lua»«a prinde» «a cuprinde» etc.) In bratze = cu bratzele petrecute in jurul corpului cuiva (spre al stringe la piept in semn de iubire sau spre al purta pe sus). Tatasau cuprinzindul in bratze il saruta. CREANGA P. 198. Judecaun fecior peo fata. Judecatai shi facuta: Stringeon bratze shio saruta. JARNÍKBIRSEANU D. 415. (In legatura cu verbele «a merge» «a se plimba» etc.) (Bratz) la bratz (sau de bratz) = cu bratzul trecut pe sub bratzul altuia. Tata merge inainte cu mama la bratz. SAHIA N. 54. Bratz de bratz pashesc alaturi. EMINESCU O. I 154. ◊ Expr. A da (sau a primi a oferi a lua cuiva) bratzul (spre a merge cu el la bratz). Dami bratzul sa sui scarile. ALECSANDRI T. I 40. Primitzi deocamdata bratzele noastre k sa va ducem la gazda. ALECSANDRI T. I 120. Vara mea lua bratzul barbatului sau. NEGRUZZI S. I 38. A duce (pe cineva) de (sau la) bratz (spre al sprijini). A primi (sau a ashtepta etc. pe cineva) cu bratzele deschise = a primi (sau a ashtepta etc.) cu mare dragoste cu mare placere. Mai bine haidem la culcare k ne ashteapta omul imparatului cu masa intinsa facliile aprinse shi cu bratzele deschise. CREANGA P. 251. A sta (sau a shedea etc.) cu bratzele incrucishate v. incrucishat. A fi bratzul (drept al) cuiva =a fi sprijinul sau omul de incredere al cuiva. Gruie vechiul meu tovarash pavaza shi bratzul meu Iaca zorile cen neguri Le zaream doar tu shi eu. DAVILA V. V. 184. A ajunge (sau a aduce a arunca) pe cineva in bratzele cuiva = a ajunge (sau a lasa pe cineva) la discretzia la bunul plac sau in puterea cuiva. 2. (La pl. prin metonimie uneori determinat prin «de munca») Muncitori lucratori. Crezi tu k vom putea noi singuri secera shi stringe atita amar de griu? k doar sute shi mii de bratze trebuie acolo nu shaga. CREANGA P. 155. 3. Cantitate (de lemne fin etc.) care se poate cuprinde shi duce in bratze. Smulsei din zmeurish shii adusei pentru noapte un bratz zdravan de iarba frageda shi inflorita. HOGASH M. N. 168. Puse pe taciunii ce fumegau in vatra un bratz de vreascuri. NEGRUZZI S. I 92. 4. Obiect sau parte a unui obiect a unei unelte sau a unei mashini care prin forma pozitzia sau functzia indeplinita seamana cu bratzul omului. Bratz de macara. Bratzul manivelei. Bratzul pirghiei. Bratzul balantzei. ▭ Ma uitam fara sa vad pe maidanul cu bascula spre bariera cu bratzul de lemn vopsit in roshu shi alb ridicat k o amenintzare pentru carutzele ce treceau mici shi incarcate. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 60. Se infunda intre bratzele fotoliului moale aprinde tzigara citeshte shi tace. C. PETRESCU A. 489. Vazu in boltele scarilor candelabre cu sute de bratze. SHin fiecare bratz ardea cite o stea de foc. EMINESCU N. 6. 5. Ramificatzie a cursului principal al unui fluviu al unui riu etc. In fatza portului Hirshova ashezat pe malul drept la poalele dealului Ciobanu se impreuna cele doua bratze ale Dunarii. VLAHUTZA O. A. II 122.