BAIÁT baietzi s. m. 1. Copil de sex barbatesc. ♦ (Reg.; la pl.) Copii (indiferent de sex). 2. Persoana de sex barbatesc ieshita nu demult din varsta copilariei; p. ext. adolescent flacau. ◊ (Cu nuantza afectiva despre barbatzi mai in varsta) Bun baiat! 3. Fiu fecior (al cuiva). 4. (Rar) Servitor sluga. Baiat la vite. ◊ Baiat de pravalie = adolescent care invatza negotzul lucrand intrun magazin; p. ext. vanzator comercial. [Var.: (reg.) baiét s. m.] Et. nec.

baiat sm [At: PSALT. SCH. 277/8 / V: (reg) ~iet baet / Pl: ~ietzi (reg) ~iatzi / E: nct] 1 Copil de sex masculin Si: (pop) fecior 2 (Reg; lpl) Copil. 3 (Reg; ie) Dea ~ietzii (sau dea papushile) Joc de copii cu marionete (un baiat shi o fata) facute din dranitza shi imbracate k papushi. 4 (Is) ~ din flori Copil nelegitim Si: bastard. 5 (Is) ~ de familie Descendent al unei familii deosebite (k pozitzie sociala intelectuala sau prin ereditate). 6 (Reg; ie) ~ cu colinda (sau cu buna dimineatza) Colindator. 78 (Pop; ie) (A fi) odata ~ (sau un ~ shi jumatate) (A fi) voinic istetz iscusit etc. 9 (Irpt) Fiu (al cuiva). 10 Persoana de sex masculin abia trecuta de varsta copilariei Si: baietan fecior flacaiandru flacau. 11 (Pex) Adolescent. 12 (Cu nuantza afectiva mai ales insotzit de un atribut) Barbat tanar. 13 (Fam; dov) Om (mai tanar sau) inferior celui ce i se adreseaza. 14 (Fam; pex) Apelativ pentru un animal de sex masculin (iubit). 15 (Rar) Tanar lucrator angajat la un patron Si: servitor sluga. 16 (Is) ~ de pravalie Ucenic intrun magazin (particular). 17 (Pex; iae) Vanzator comercial. 18 (Iuz; ie) ~ de (sau in) casa Valet. 19 (Irg) Copil intzarcat.

baiát s.m. 1 Copil de sex barbatesc. ◇ Baiat din flori = copil nelegitim; bastard. ◆ (pop.; la pl.) Copii (indiferent de sex). 2 Persoana de sex barbatesc care a depashit nu de mult timp virsta copilariei; ext. tinar; adolescent. Baietzii de la shcoala au facut o echipa de fotbal. ◇ (cu nuantza afectiva; cu referire la persoane mai in virsta; de obicei la vocat.) Bun baiat! ◇ Baiat de familie = descendent al unei familii deosebite (k pozitzie sociala intelectuala sau prin ereditate). Baiat de bani gata v. ban. ◇ Expr. Ai sfirii tirtitza dupa baietzi v. tirtitza. 3 Fiu fecior (in raport cu parintzii sai). Baiatul ei este acum student. 4 Tinar angajat la un stapin la un patron. Baiete sa speli bine vasele. ◇ (in trecut) Baiat de pravalie = a) adolescent care invatza comertzul lucrind intrun magazin; b) ext. vinzator comercial. Baiat de (sau in) casa = valet. 5 (in regimul comunist din Romania; shi baiat cu ochi albashtri; de obicei la pl.) Securist. 6 (fam.) Coleg. Dupa program am fost cu baietzii la o bere. 7 (arg.) Baiat de baiat sau baiat baiat = persoana care se bucura de aprecierea de admiratzia membrilor unor bande a unor gashti k urmare a unor insushiri sau abilitatzi deosebite ori datorita respectarii regulilor lumii interlope. • pl. ietzi. shi (reg.) baiét s.m. /etimol. nec.

BAIÁT baietzi s. m. 1. Copil de sex barbatesc. ◊ (Reg.; la pl.) Copii (indiferent de sex). 2. Persoana de sex barbatesc ieshita nu de mult din varsta copilariei; p. ext. adolescent flacau. ◊ (Cu nuantza afectiva despre barbatzi mai in varsta) Bun baiat! 3. Fiu fecior (al cuiva). 4. (Rar) Servitor sluga. Baiat la vite. ◊ Baiat de pravalie = adolescent care invatza negotzul lucrand intrun magazin; p. ext. vanzator comercial. [Var.: (reg.) baiét s. m.] Et. nec.

BAIÁT baietzi s. m. 1. (De obicei in opozitzie cu fata) Copil de sex barbatesc. Se uita in toate partzile sa vada daca baiatul nu shia mai uitat ceva. VLAHUTZA O. A. I 96. Eu oi sta deoparte cu baietzii iar dumneata sa te prinzi in joc linga o fata. CREANGA P. 163. Buna vreme mai baiete! Multzamim voinic strain! Cum te cheama mai copile? K pe tatameu Calin. EMINESCU O. I 84. 2. (Spre deosebire de copil shi in opozitzie cu barbat) Persoana de sex barbatesc ieshita nu de mult din virsta copilariei; p. ext. (om) tinar; adolescent flacau. Vezi asha te vreau baiete! Fetelor saritzi shi voi! Uitel ma ntre patru fete! COSHBUC P. II 66. Eram baiat de vreo treisprezece ani cind am invatzat sa dau cu pushca. ODOBESCU S. III 21. Cind deacasa am plecat Eram tinerel baiat Tinerel fara mustatza SHi acum: barba stufoasa. JARNÍKBIRSEANU D. 300. ◊ (Sport numai la pl.) 100 m plat baietzi. ◊ (Cu nuantza afectiva chiar despre persoane mai in virsta; adesea la vocativ) Bun baiat! Cind voi izbi o data eu cu barda Aceasta stinca are sa se crape SHi va tzishni din ea shuvoi de ape! Baietzi aceasta este arta! BENIUC V. 7. Aleodor... era baiat viteaz shi de treaba shi i lega [corbului ranit] aripa. ISPIRESCU L. 43. Sa shtii Puricebaiete k nui mai fi moshinoi Ci spre vrednica rasplata movila te face vroi. NEGRUZZI S. I 129. ◊ (La vocativ sg. raportinduse la subiectul vorbitor sau chiar fara a se adresa unei anumite persoane mai ales dupa imperative k «dute» «tuleo» etc. sau dupa interjectzii k «tiva» etc.) Apoi lasatzi baiete satul cu tot farmecul frumu setzelor lui shi pasa de te du in loc strain shi asha departat daca te lasa pirdalnica de inima! CREANGA A. 118. Ishi ia cojocul intre umere shi biciul in mina shi tiva baiete! CREANGA P. 114. (Adesea determinat printrun genitiv) Fiu fecior (al cuiva). Baiatul domnului notar A spart un geam BENIUC V. 37. Merg catanele tot rind Merg muminile (= mamele) gemind... SHi din grai asha graind: Vai de mine rau ma tem... Cam un baiat tinerel SHoi raminea fara el. JARNÍKBIRSEANU D. 304. ♦ (Rar la pl.) Copii; (fara deosebire de sex). Lelea Sofe incepu a uri copiii... Bietzii baietzi bine vedeau dar nu gramushdau nici tzitz (= nu suflau nici o vorba) shtiind bine k numai ei facura pe tatasau so aducan casa. RETEGANUL P. I 43. 4. Tinar angajat la un stapin sau la un patron. Un tzaran viind o data cu treaba la Bucureshti SHi trecind pe dinaintea boltzilor bogasereshti Baietzii ce stau la usha shi unii pe altzi sentrec K sa cheme shi sandemne pe citzi pe ulitza trec incepura... al striga. PANN P. V. II 55. Baiat (de sau in pravalie) = tinar angajat in pravalia unui patron. Baiat de casa = valet fecior. Baietzi de casa le dau grabitzi ocoale. MACEDONSKI O. I 24. ♦ (Ieshit din uz) Ospatar. Vinee! raspundeau baietzii cu fote verzi trecind printre mese cu tavi shi cu clondire. PAS L. I 43. Varianta: (Mold.) baiét (SADOVEANU N. F. 81 ALECSANDRI T. I 49) s. m.

BAIÁT baietzi s. m. 1. Copil de sex barbatesc. 2. Persoana de sex barbatesc ieshita nu de mult din varsta copilariei; p. ext. adolescent flacau. ◊ (Cu nuantza afectiva chiar despre persoane mai in varsta) Bun baiat! 3. Fiu fecior (al cuiva). 4. Tanar angajat la un stapan sau la un patron. ◊ Baiat de casa = valet fecior. ♦ (Ieshit din uz) Chelner. [Var.: (reg.) baiét s. m.] Din [im] baia.

baiát s. m. Securist (in regimul comunist al tzarii noastre) ◊ „Apeluri [la radio] cu vorbe colorate injuraturi ma rog limbajul cunoscut al «baietzilor».” Lupta 212/93 p. 5. ◊ „Neam intrebat in schimb de ce aceshti soldatzi ai raului fratricid oprimant shi inutil care poporul i numea «securishti» puteau fi denumitzi shi cu un termen atat de neutrumangaietor: «baietzi» (plural). Daca cel dintai a mai disparut din circulatzie dupa decembrie 1989 cel deal doilea a ramas. Baietzii a devenit «baietzii cu ochi albashtri» sau chiar cu «ochi cenushii» [...] Dar de ce baietzii? De ce mai ales la plural are acest substantiv sensul cadre ale Securitatzii’? Intrebarea are un raspuns. Este foarte probabil un nume «binevoitor» dat din interiorul Securitatzii de catre ofitzeri mai in varsta de buna seama comandantzi ai tinerilor angajatzi. [...] Baietzii de pe Calea Victoriei.” Ap. 8/95 p. 15; v. shi R.l. 41/95 p. 3

BAIÁT baiétzi m. 1) Copil de sex masculin. * Bun ~ ~ de treaba se spune cu o nuantza afectiva despre o persoana indiferent de varsta. 2) mai ales la pl. Persoana de sex masculin neajunsa inca la maturitate; tanar. 3) Persoana de sex masculin luata in raport cu parintzii sai; fecior; fiu. 4) inv. Tanar angajat k servitor la o casa boiereasca; valet. /Orig. nec.

baiat m. 1. copil de parte barbateasca; 2. om tanar (cand vorbeshte altul mai in varsta): bun baiat; 3. sluga de pravalie ucenic argat. [Participiu dela baia a imbaia: lit. copil imbaiat].

baĭát m. pl. ĭetzĭ (part. d. baĭez adica „scaldat dezmierdat”). Copil intzarcat (Vechĭ). Copil masculin (in opoz. cu fata). Om tinar: haĭ maĭ baĭetzĭ! Fecĭor fiŭ: acesta e baĭatu cutaruĭa. Servitor chelner: o cafea baĭete! Baĭat de pravalie vinzator salariat in pravalia altuĭa. In est baĭet (din pl. ĭetzĭ).

baiét sm vz baiat

baiét s.m. v. baiat.

baiát cu ochi albáshtri / cenushii s. m. Securist ◊ „Acest om care a crescut 7 copii deshi timp de 8 ani a fost scos de pe lista cu cota de zahar shi ulei din ordinul «baietzilor cu ochi albashtri» este un monument viu al suferintzei shi mizeriei extreme [...]” R.l. 8 VI 93 p. 9. ◊ „Baietzii cu ochii cenushii metalici inexpresivi sunt capabili de orice.” Al. Niculescu in Ap. 8/95 p. 15. ◊ „Ziarishtii sunt supravegheatzi la fiecare mishcare de baietzii cu ochii albashtri.” R.l. 16 XI 96 p. 9; v. shi 23 IV 93 p. 3 13 VIII 93 p.10 6 IX 96 p.3; v. shi baiat

baiát s. m. pl. baiétzi

baiát s. m. pl. baiétzi

baiat pl. baietzi

baiat ietzi pl. iete voc. sg.

BAIÁT s. 1. (inv. shi pop.) fat (reg.) prunc. (A nascut un ~ shi o fata.) 2. v. fiu.

BAIAT s. 1. (inv. shi pop.) fat (reg.) prunc. (A nascut un ~ shi o fata.) 2. copil fecior fiu (inv. shi pop.) fat (Ban.) cocon. (Are tata trei ~.)

baiát (baiétzi) s. m. 1. Baiat de serviciu; vinzator; servitor. 2. Tinar flacau. 3. Barbat. Cuvint obscur. Sensul primitiv pare a fi fost acela de „hamal”; cf. baiat „picolo” baiat de pravalie: intrase k baiat intro pravalie (Basarabescu). Daca este intradevar asha ar putea sa se identifice cu vreun cuvint lat. de tipul baiulator „hamal”; pentru aceasta ar trebui sa se presupuna k verbul baiulare a suferit o schimbare de tipul *bailare (certificata de it. baila) › *bailiare › bailliare (confirmata de Niermeyer 76; cf. it. balia care este totushi modificare interna a it. MeyerLübke Ital. 54). Plecind de la *balliator der. lui baiat este normala (cf. imparat < imperator). Este de asemenea posibil sa fie vorba de un *ba(i)liatus cum par sa indice calabr. vajazzu „sluga tzaran” bajazza „servitoare; femeie ushoara” lat. med. bailetus „servitor” probabil rezultat al unei contaminari cu va(r)let shi lat. med. baietus „paj” atestat intro glosa irlandeza (Plummer Bull. Du Cange I 225); cf. shi lat. baiulus de unde a provenit ngr. βαϊουλος › ngr. βαιλας „servitor”. Pe de alta parte este posibil sa avem dovada existentzei in rom. a lui *ba(i)liare „a duce” datorita prezentzei in bg. sb. a lui bajat „(piine) greu de mestecat” care se poate explica numai printrun sens primitiv „dus cu sine transportat” provenind din rom. Confuzia semantica intre „servitor” shi „tinar flacau” este pe cit de generala pe atit de ushor de explicat cf. sp. mozo muchacho fr. garçon. In orice caz pare mai putzin probabila solutzia admisa in general (Diez; Koerting 1163; Densusianu Rom. XXXIII 275; REW 887; Pushcariu Dacor. IV 808 shi Lr. 546; Rosetti I 163) shi care pleaca de la acelashi etimon dar urmind o evolutzie semantica diferita. Aceasta explicatzie pleaca de la prezentza in rom. a vb. a baia „a creshte” slab reprezentat in regiunea Banatului shi in Hatzeg (cf. ALR 235) shi care autorii mentzionatzi il deriva din lat. baiulare „a duce a purta a creshte” (cf. balia „doica” de unde ngr. βαγία βαϊα prov. baila „doica” fr. bailler „a da” port. baiular „ a mingiia”) prin intermediul acelorashi modificari fonetice. Daca se admite acest punct de vedere am avea in baiat un semantism paralel sp. crío < criar. Totushi aceasta ipoteza pare inacceptabila pentru k a baia „a creshte” se explica perfect in cadrul limbii rom. plecinduse de la a baia „a imbaia” fara a fi nevoie sa se recurga la etimoane indoielnice; shi de asemenea pentru k baiat este cuvint de uz cu totul general cu exceptzia regiunii Crishanei shi a Banatului (ALR 184): adica este necunoscut numai in acea regiune in care se pastreza a baia „a creshte” ceea ce pare impotriva logicii. In sfirshit trebuie aratat k Hasdeu 2894 urmat de Tiktin (cf. REW 913) shi de Candrea il explica pe baiat prin vb. a (im)baia a carui dificultate a fost indicata de DAR. Der. baiata s. f. (Trans. fata); baietan s. m. (baiat flacau); baietzandru s. m. (baiat flacau); baietzash s. m. (baiat copil); baietzea s. f. (Trans. fata); baietzel s. m. (baietzash); baietzesc adj. (de baiat); baietzeshte adv. (k baietzii); baietzica s. f. (Trans. fata); baietzica s. m. (Mold. baiat); baietzime s. f. (multzime de baietzi); baietzoi s. m. (vlajgan); baietzos adj. (de baiat).

baiat cu ochi albashtri expr. (iron.) 1. lucrator al Securitatzii din anii dictaturii ceaushiste. 2. lucrator SRI.

baiat de baiat expr. 1. om credul / naiv. 2. shmecher.

baiat de ghinda expr. tip simpatic / cumsecade.

baiat de traseu expr. (detz.) tip cumsecade om de treaba.

baiat deshtept expr. (detz.) 1. detzinut care ishi procura in permanentza tzigari alimente obiecte de uz personal. 2. detzinut protejat de gardieni.

baiat salon / solvabil expr. persoana dispusa sa dea mita pentru ashi rezolva problemele.