SLÚGA slugi s. f. I. 1. Persoana angajata pentru a munci in gospodaria sau in mica intreprindere a altuia fiind platita in bani sau in natura. ◊ Expr. (Inv.) Sluga dumitale (sau dumneavoastra) formula de salut sau de raspuns la salut. ♦ Fig. Persoana care sustzine sau apara orbeshte interesele altuia in schimbul unor avantaje materiale. 2. Fig. Persoana subordonata alteia shi obligata din cauza conditziilor sociale in care se afla sai execute vointza. 3. (Inv.) Slujitor inarmat de pe langa casa sau din suita unui boier. II. (Rar) Aparat simplu format dintro scandura scobita la un capat care se foloseshte la scoaterea cizmelor fara ajutorul cuiva; tragatoare. Din sl. sluga.

sluga sf (irg) sm [At: COD. VOR.² 39²/10 / V: (reg) scl~ stl~ / Pl: slugi (inv) sluge / E: vsl слоуга] 1 Persoana angajata la un stapan pentru a munci in casa in familia sau in atelierul in pravalia etc. acestuia rasplatita in bani sau in natura Si: (inv) poslushnic (reg) sluganie Vz argat birish celednic curtean jupaneasa maritza randash¹ slujitor slujnic. 2 (Pex; asr) Servitor. 3 (Inv) Parte constitutiva a unor formule de politetze care cumuleaza adesea shi ideea de supunere de umilintza. 4 (Inv; ie) ~ (dumitale sau dumneavoastra) Formula de salut sau de raspuns la un salut catre o persoana apropiata cunoscuta. 5 (Bis; fig) Adept al credintzei creshtine. 6 (Bis; fig) Supus umil al divinitatzii. 7 (Fig) Persoana care in schimbul unor avantaje materiale reprezinta sau apara interesele cuiva facand tot ce i se cere injosinduse etc. 8 (Fig) Persoana subordonata alteia shi obligata din cauza conditziilor sociale in care se afla sai execute vointza. 9 (Ast; ivr; fig) Satelit. 10 (Inv) Slujitor inarmat de pe langa casa sau din suita unui boier unui domn etc. 11 Suport de lemn folosit in tamplarie shi in dulgherie pentru sprijinirea panourilor a scandurilor etc. impreuna cu dispozitivele de strangere a bancului de tamplarie. 12 (Rar) Tragatoare. 13 (Reg) Rasteu.

SLÚGA slugi s. f. I. 1. Persoana angajata pentru a munci in gospodaria sau in mica intreprindere a altuia fiind retribuita in bani sau in natura. ◊ Expr. (Inv.) Sluga dumitale (sau dumneavoastra) formula de salut sau de raspuns la salut. ♦ Fig. Persoana care sustzine sau apara orbeshte interesele altuia in schimbul unor avantaje materiale. 2. Fig. Persoana subordonata alteia shi obligata din cauza conditziilor sociale in care se afla sai execute vointza. 3. (Inv.) Slujitor inarmat de pe langa casa sau din suita unui boier. II. (Rar) Aparat simplu format dintro scandura scobita la un capat care se foloseshte la scoaterea cizmelor fara ajutorul cuiva; tragatoare. Din sl. sluga.

SLÚGA slugi s. f. 1. Persoana (mai ales barbat) angajata de cineva cu luna sau cu anul pentru a munci in gospodaria (in casa in pravalia) acestuia fiind retribuita in bani sau in natura. V. servitor argat rindash. Hotarise sa plece sluga undeo nimeri cu nevasta cu tot. VORNIC P. 20. Slugi incepura a umbla cu bauturi racoritoare. SADOVEANU O. VII 89. Dionis sa bagat iar sluga la pravalie. GALACTION O. I 85. Decit sluga la ciocoi Mai bine cioban la oi. ANT. LIT. POP. I 14. ◊ (Invechit shi popular m.) Sau ascuns sub o lespede sub mare anume numai k pe bietul sluga sal piarda. BOTA P. 87. Dar el te iubeshte oare? lantrebat sluga cel prost. PANN P. V. II 94. ◊ Expr. A ajunge sluga la dirloaga v. dirloaga. ♦ Fig. Persoana subordonata alteia shi obligata (din cauza conditziilor sociale in care se afla) sai execute vointza. In societatea feudala... artistul era in plina atirnare sluga robul unui papa ori al unui duce. GHEREA ST. CR. I 231. 2. Fig. Persoana care reprezinta sau apara orbeshte interesele altuia in schimbul unor avantaje materiale. Dima incuviintzind inca o data buna rinduiala cu care se aparau prietenii lui din Pashcani impotriva slugilor stapinirii a putut povesti mai departe. GALAN Z. R. 290. Mie numi prieshte shi tzarii nui doresc Un domn supusa sluga a craiului leshesc. ALECSANDRI T. II 74. 3. (Invechit de obicei intregit prin «dumitale» sau «dumneavoastra») Formula de salut sau de raspuns la salut. Cinea intilnit vreodata in calea sa un popa imbracat cu straie saracutze... mergind cu pas rar incet shi ginditor raspunzind indesat «sluga dumitale» cui nul trecea cu vederea...! CREANGA A. 133. Buna ziua jupine... Sluga dvoastra. CONTEMPORANUL III 821. 4. (Invechit) Slujitor inarmat de pe linga casa sau din suita unui boier. Banul Maracina... A plecat in lunga cale Cu ceata slugilor sale SHi cu cincizeci de voinici Adunatzi totzi de peaici. ALECSANDRI P. II 82. [Andrei] vazu trecind pe dinaintei un arap negru purtind in mina o coasa grozava. El intreba cine are o sluga cu un chip asha de neplacut. BALCESCU O. II 392. La capui strajuieshte Pandelash un grec voinic Cu pistoale sub ilic Sluga veche shi iubita De stapinui daruita. ALECSANDRI P. P. 135.

SLÚGA ~gi f. 1) Persoana angajata la stapan mai ales pentru treburi casnice; servitor. 2) fig. Persoana devotata altei persoane sau unei cauze. /<sl. sluga

sluga m. servitor: cum e sluga shi stapanul PANN. [Slav. SLUGA].

slúga f. pl. ĭ (vsl. sirb. bg. sluga sluga rus. sluga; ung. szolga).Servitor (barbat orĭ femeie): cum e stapinu shi sluga; in nadejdea slugii dat de fundu pungiĭ (Prov.). Unealta de tras cizmele din picioare (o scandurica ashezata oblic shi care la capatu de sus are o deschizatura in care puĭ calciĭu shi tragi pe cind cu cellalt picĭor apeshĭ pe scindurica).

scluga sf vz sluga

stluga sf vz sluga

slúga s. f. g.d. art. slúgii; pl. slugi

slúga s. f. g.d. art. slúgii; pl. slugi

sluga gi (doua slugi).

SLÚGA s. 1. servitor om de serviciu (astazi rar) serv (rar) slujitor (inv.) poslushnic. 2. servitoare slujnica femeie de serviciu (livr.) servanta (reg.) jupaneasa (fam.) maritza. 3. randash servitor. 4. argat (inv. shi reg.) curtean (prin Transilv.) biris (inv.) celednic.

SLÚGA s. v. tragatoare.

SLUGA s. 1. servitor om de serviciu (astazi livr.) serv (rar) slujitor (inv.) poslushnic. 2. servitoare slujnica (livr.) servanta (reg.) jupineasa (fam.) maritza. 3. rindash servitor. 4. argat (inv. shi reg.) curtean (prin Transilv.) birish (inv.) celednic.

sluga s. v. TRAGATOARE.

Sluga ≠ stapan

slúga (gi) s. f. 1. Servitor argat. 2. Descaltzator tragatoare. 3. Suport capra de sustzinere al capatului liber de la tablia ashezata pe tejgheaua timplarului. Var. Trans. scluga. Sl. sluga (Miklosich Slaw. Elem. 45; Conev 59) cf. mag. szolga. Der. slugarnic (var. slugar slugaresc) adj. (servil); slugarnicie s. f. (servilism); slugarnici vb. (a munci k sluga; a se purta servil); slugoi s. m. (servitor; om slugarnic0; slugari vb. (a fi sluga a munci k sluga); slugarie s. f. (conditzie de sluga ploconeala); slugarime (var. slugaret) s. f. (slujitorime). Cf. sluji solgabirau.

a se tocmi sluga fara simbrie expr. a munci din greu pentru cineva fara nici un profit.