BAIÁT baietzi s. m. 1. (De obicei in opozitzie cu fata) Copil de sex barbatesc. Se uita in toate partzile sa vada daca baiatul nu shia mai uitat ceva. VLAHUTZA O. A. I 96. Eu oi sta deoparte cu baietzii iar dumneata sa te prinzi in joc linga o fata. CREANGA P. 163. Buna vreme mai baiete! Multzamim voinic strain! Cum te cheama mai copile? K pe tatameu Calin. EMINESCU O. I 84. 2. (Spre deosebire de copil shi in opozitzie cu barbat) Persoana de sex barbatesc ieshita nu de mult din virsta copilariei; p. ext. (om) tinar; adolescent flacau. Vezi asha te vreau baiete! Fetelor saritzi shi voi! Uitel ma ntre patru fete! COSHBUC P. II 66. Eram baiat de vreo treisprezece ani cind am invatzat sa dau cu pushca. ODOBESCU S. III 21. Cind deacasa am plecat Eram tinerel baiat Tinerel fara mustatza SHi acum: barba stufoasa. JARNÍKBIRSEANU D. 300. ◊ (Sport numai la pl.) 100 m plat baietzi. ◊ (Cu nuantza afectiva chiar despre persoane mai in virsta; adesea la vocativ) Bun baiat! Cind voi izbi o data eu cu barda Aceasta stinca are sa se crape SHi va tzishni din ea shuvoi de ape! Baietzi aceasta este arta! BENIUC V. 7. Aleodor... era baiat viteaz shi de treaba shi i lega [corbului ranit] aripa. ISPIRESCU L. 43. Sa shtii Puricebaiete k nui mai fi moshinoi Ci spre vrednica rasplata movila te face vroi. NEGRUZZI S. I 129. ◊ (La vocativ sg. raportinduse la subiectul vorbitor sau chiar fara a se adresa unei anumite persoane mai ales dupa imperative k «dute» «tuleo» etc. sau dupa interjectzii k «tiva» etc.) Apoi lasatzi baiete satul cu tot farmecul frumu setzelor lui shi pasa de te du in loc strain shi asha departat daca te lasa pirdalnica de inima! CREANGA A. 118. Ishi ia cojocul intre umere shi biciul in mina shi tiva baiete! CREANGA P. 114. (Adesea determinat printrun genitiv) Fiu fecior (al cuiva). Baiatul domnului notar A spart un geam BENIUC V. 37. Merg catanele tot rind Merg muminile (= mamele) gemind... SHi din grai asha graind: Vai de mine rau ma tem... Cam un baiat tinerel SHoi raminea fara el. JARNÍKBIRSEANU D. 304. ♦ (Rar la pl.) Copii; (fara deosebire de sex). Lelea Sofe incepu a uri copiii... Bietzii baietzi bine vedeau dar nu gramushdau nici tzitz (= nu suflau nici o vorba) shtiind bine k numai ei facura pe tatasau so aducan casa. RETEGANUL P. I 43. 4. Tinar angajat la un stapin sau la un patron. Un tzaran viind o data cu treaba la Bucureshti SHi trecind pe dinaintea boltzilor bogasereshti Baietzii ce stau la usha shi unii pe altzi sentrec K sa cheme shi sandemne pe citzi pe ulitza trec incepura... al striga. PANN P. V. II 55. Baiat (de sau in pravalie) = tinar angajat in pravalia unui patron. Baiat de casa = valet fecior. Baietzi de casa le dau grabitzi ocoale. MACEDONSKI O. I 24. ♦ (Ieshit din uz) Ospatar. Vinee! raspundeau baietzii cu fote verzi trecind printre mese cu tavi shi cu clondire. PAS L. I 43. Varianta: (Mold.) baiét (SADOVEANU N. F. 81 ALECSANDRI T. I 49) s. m.