ARS A arshi se adj. 1. Distrus mistuit de foc. ◊ (Substantivat) Miroase a ars. ♦ Care prezinta o arsura. ◊ Expr. A sari (k) ars = a sari repede (de surprindere de spaima de indignare). ♦ Carbonizat in parte sau integral; distrus sub actziunea unui agent corosiv a unui acid etc. Mancare arsa. Stofa arsa. ♦ Care a fost supus actziunii focului (cu un scop anumit). Caramida arsa. ♦ (Despre oameni) Care are pielea inroshita parlita sau bashicata de soare; (despre pielea oamenilor) inroshit parlit sau bashicat de soare. ♦ Fript (cu aburi sau cu apa fierbinte). 2. (Adesea fig.) Uscat parjolit (de soare de seceta etc). 3. Fig. (Despre inima suflet etc.) Zdrobit distrus. V. arde.

árs¹ sn [At: CORESI PS. 46 / Pl: ~uri ~e / E: arde] 1 Distrugere prin foc. 2 Incendiere. 3 (Rar) Defectare a unui aparat electric. 4 Consumare. 5 Incinerare. 6 Insemnare cu fierul inroshit in foc. 7 Incalzire cu combustibil. 8 (Inv; shis ul soarelui) Dogorire. 9 Stralucire. 10 Consumare de combustibil pentru a produce lumina. 11 Parlire. 12 innegrire. 13 Bronzare excesiva. 14 Stricare din cauza expunerii la foc. 15 Cauterizare. 16 Dezinfectare. 17 Distrugere printro reactzie chimica. 18 Expunere la foc in procesul de fabricare. 19 Oparire. 20 SHfichiuire. 21 Lovire. 22 Expunere la actziunea focului. 23 (Iuz lpl) Jertfire Cf ardere de tot.

ars² ~a [At: CORESI PS. 352 / Pl: ~rshi ~e / E: arde] 1 a (D. obiecte orashe etc.) Distrus de foc. 2 a (Cdptz „de” care indica focul) Parlit. 3 a (Cdptz pozitzia „de” care indica fulgerele) Fulgerat. 45 smf a (Fiintza) care are arsuri sau care a murit intrun incendiu. 6 a (D. diferite obiecte ace cutzite) Care a fost trecut prin foc pentru dezinfectare. 7 a (Inv fig) Pur Cf lamurit. 8 a Incendiat. 9 a Fierbinte. 10 a (D. curentul electric lemne gaze etc) Consumat. 11 a Incinerat. 12 a (D. animale) infierat. 13 a Intarit prin foc. 14 a (Is) Otzel ~ Otzel care prin supraincalzire a devenit sfaramicios. 15 a Innegrit. 16 a Bronzat excesiv. 17 a (D. piele buze etc.) Crapat de vant de ger. 18 a (D. rani) Cauterizat. 19 a Supus actziunii focului. 20 a (D. becuri sigurantze) Stricat de un curent electric prea puternic. 21 a (Spc; d. obiecte de lemn) Pirogravat. 22 a Distrus sub actziunea unui agent corosiv a unui acid etc. 23 a (D. oameni) Torturat cu foc sau cu obiecte incandescente. 24 a (D. gura gat) Care are senzatzia de uscaciune de arsura din pricina setei. 25 a (D. mancare) Care sa stricat pentru k a stat prea mult la foc. 26 a Parjolit de seceta. 2728 a (Ie) A sari (sau a striga k) ~ A reactziona instantaneu (sau a tzipa). 29 a (Ie) A trece k ~ A trece repede k fulgerul Cf glontz pushca. 30 a (Ie) A mirosi a ~ A avea un miros specific materiilor arse. 31 a (Gmtz; ie) A mirosi a creier ~ Atmosfera denota o intensa activitate intelectuala. 32 a (Fig; mai ales d. inima shi suflet) Zdrobit. 33 a (Fig; d. obraji) Ofilit. 34 a (Fig; d. limba) incarcat. 35 a (Fig; pop; is) Batranetze ~a Batranetze trista. 36 a (Is) Fier ~ Fier inroshit in foc. 37 a (Ie) Ai trece (sau ai da) un fier ~ prin inima Ai pricinui cuiva pe nepregatite o mare durere o mare spaima.

ARS A arshi se adj. 1. Distrus mistuit de foc. ◊ (Substantivat) Miroase a ars. ♦ Care prezinta o arsura. ◊ Expr. A sari (k) ars = a sari repede (de surprindere de spaima de indignare). ♦ Carbonizat in parte sau integral; distrus sub actziunea unui agent corosiv a unui acid etc. Mancare arsa. Stofa arsa. ♦ Care a fost supus actziunii focului (cu un scop anumit). Caramida arsa. ♦ (Despre oameni) Care are pielea inroshita parlita sau bashicata de soare; (despre pielea oamenilor) inroshit parlit sau bashicat de soare. 2. (Adesea fig.) Uscat parjolit (de soare de seceta etc.). 3. Fig. (Despre inima suflet etc.) Zdrobit distrus. V. arde.

ARS A arshi se adj. 1. Distrus mistuit de foc. E linishte pe dealuri Cantro minastire arsa. COSHBUC P. 1 222. Fara de a zice o vorba el apuca pe FatFrumos shil azvirli in nourii cei negri shi plini de furtuna ai cerului... Ars de fulgere nu cazu din el decit o mina de cenusha. EMINESCU N. 15. ◊ (Substantivat) Miroase a ars. ♦ Care prezinta o arsura. Un mutilat cu obrazul ars... se sprijina de mine. SAHIA N. 20. ♦ Care a fost expus la actziunea focului (cu un scop anumit). Caramizi arse. ◊ Zahar ars v. zahar. ♦ Stricat de un foc prea iute. In loc sa faca bucatele bune shi potrivite... lea facut afumate arse shi sleite. CREANGA P. 292. ♦ (Despre un obiect de lemn de metal etc.) Pe care sau trasat cu un instrument incalzit anumite linii ori sau gravat motive decorative; pirogravat. ♦ Innegrit (de foc shi. fum). ◊ (Substantivat) Scurtogroaso Und’te duci? Arson fund. De ce mantrebi? (Caldarea shi donitza). TEODORESCU P. P. 218. ♦ Innegrit (de soare de vint); pirlit bronzat. Omul... ridica... ochii albi shi crinceni in obrazul ars de soare negru in umbra serii. DUMITRIU N. 234. Era o zi de calda primavara... prin geam cazura rasele de soare Pe chipul ars al fetei de la tzara. D. BOTEZ in POEZ. N. 76. ♦ Decolorat (de soare de vint). Un par ars de soare des... i facea umbra fruntzii shi ochilor. SADOVEANU N. F. 54. 2. Fript. ◊ Expr. A sari (k) ars = a sari repede sub impulsul surprinderii sau al spaimei. Hamura sari ars din pat. SADOVEANU O. I 501. Da cei acolo? striga baba... Nurorile atunci sar arse in picioare shi cele mari incep a tremura k varga de frica. CREANGA P. 11. 3. Ofilit uscat. La dreapta shi la stinga pe muchii copaci cu frunzele arse stateau nemishcatzi in lumina tainica. SADOVEANU O. I 366. Vintul iar se curmase padurea pe margini statea incremenita arsa. GIRLEANU L. 30. ◊ Fig. (Despre obraz buze etc.) O lacrima stinghera se scurse din ochiul uscat al Surei. Simon ishi lipi portocala de obraz inviorinduse. Spuse shi el incet cu buzele arse: «Tata cishtiga». SAHIA N. 106. De lacrimi nash baga seama K le shterg cua mea naframa Da mii mila de obraz K ramine fript shi ars. JARNÍKBIRSEANU D. 102. 4. Fig. (Mai ales despre inima sau suflet) Zdrobit pustiit. Arsa mii inima risipite gindurile... SADOVEANU O. I 518. Ionel mergea Negru shi sfarmat Ars de suparat. COSHBUC P. II 162. SHi pe noi sa ne lashi tocma acum straini cu inima arsa shi fara nici un sprijin? CREANGA P. 79. Cinea scornit doina Arsa ia fost inima K shi mie acuma. JARNÍKBIRSEANU D. 211. Inima mii fripta arsa Dupa cel cei dus deacasa Inima mii arsa scrum Dupa cel cei dus la drum. SEVASTOS C. 79. ♦ (Neobishnuit despre batrinetze) Trist intunecat; adinc. El din dalbe Tineretze Pin’la arse Batrinetze Fiu dintrinsul na facut. TEODORESCU P. P. 616. 5. Fig. Arzator fierbinte. ◊ Expr. Ai trece sau ai da (cuiva) un fier ars prin inima = a simtzi dintro data o mare tulburare sufleteasca. Fata cum vazu furca i trecu un fier ars prin inima. ISPIRESCU L. 92.

ARS A arshi se adj. 1. Distrus mistuit de foc. ◊ (Substantivat) Miroase a ars. ♦ Care prezinta o arsura. ♦ Stricat prin expunere prea indelungata la actziunea focului. Friptura arsa. ♦ Care a fost expus actziunii focului (cu un scop anumit). Caramida arsa. ♦ (Despre obiecte) Pe care sau trasat cu un instrument incalzit linii desene etc. ♦ Innegrit de foc de fum etc.; parlit bronzat. 2. Fript. ◊ Expr. A sari (k) ars = a sari repede (de surprindere sau de spaima). 3. (Adesea fig.) Ofilit uscat. 4. Fig. (Despre inima suflet etc.) Zdrobit pustiit. ♦ Fierbinte arzator. Ea shopteshte vorbe arse (EMINESCU). ◊ Expr. Ai trece (sau ai da cuiva) un fier ars prin inima = a simtzi deodata o mare tulburare sufleteasca. V. arde.

ars a. 1. trecut sau nimicit prin foc: casa arsa; 2. prea incalzit prea innegrit de caldura: fatza arsa; 3. fig. nenorocit dezolat: inima arsa.

ars a adj. Nimicit de foc. Pirlit de soare. Fig. Intristat dezolat fript: inima arsa. Miroase a ars miroase a lucru ars orĭ pirlit a incendiŭ. S. f. Vechĭ. Olocaust. Cu arsa (Trans. Rar) cu toptanu. A sari arsa a sari grabnic (la auzu uneĭ veshtĭ).

2) arz ars a árde V. ard.

ARS adj. v. dogorit.

ARS s. v. arshitza canicula calduri dogoare dogoreala fierbintzeala nabusheala naduf nadusheala parjol pojar toropeala zaduf zapusheala.

ars s. v. ARSHITZA. CANICULA. CALDURI. DOGOARE. DOGOREALA. FIERBINTZEALA. NABUSHEALA. NADUF. NADUSHEALA. PIRJOL. POJAR. TOROPEALA. ZADUF. ZAPUSHEALA.

ARS adj. dogorit pirlit (inv. shi reg.) prigorit. (Pustiul ~ al Africii.)

ÁRSE s. pl. v. dar holocaust jertfa ofranda prinos sacrificiu.

INTREGDEÁRS s. v. holocaust.

arse s. pl. v. DAR. HOLOCAUST. JERTFA. OFRANDA. PRINOS. SACRIFICIU.

intregdears s. v. HOLOCAUST.

Ars Antiqua (cuv. lat. „arta veche”) termen adoptat de istoria muzicii pentru desemnarea perioadei premergatoare celei numite Ars Nova* shi cuprinsa intre cca. 11601325. Inca spre sfarshitul sec. 11 pe teritoriul Frantzei incepusera a se forma in cadrul importantelor ashezaminte ecleziastice (manastirile Sf. Martial shi Sf. Victor) adevarate shcoli muzicale. Traditzia astfel creata a cunoscut inflorirea prin SHcoala de la Notre Dame. Faima acesteia considerata ulterior adevaratul centru al A. sa datorat stralucitzilor membri ce au alcatuito shi ale caror nume sunt primele pastrate in istoria muzicii culte europene: Albert(us) Léonin (Leoninus) shi Pérotin (Pérotinus) (supranumit de contemporani pentru prodigioasa activitate shi uimitorul talent Pérotin le Grand). A. se caracterizeaza prin dezvoltarea genurilor liturgice polifonice* intrun proces paralel de interdeterminare cu evolutzia notatziei* muzicale de la reperele alfabetice shi prin neumeaccent (1) pana la scrierea pe portativul* cu 4 linii. Dezvoltarea formelor* a avut la baza tendintza fireasca a vocilor (2) superioare tenorului (3) de a se mishca tot mai liber in valori de durata (1) mai scurte. Genurile respective sau constituit prin adaugarea succesiva a vocilor „in straturi” avand la baza fie o melodie de Cantus planus* (in organum* shi motetus*) fie un cant lat. liturgic netraditzional (in conductus*). Numarul de voci considerand shi tenorul le conferea denumirea duplum triplum* sau quadruplum*. Organum pe vocalize (1) sau ornamentat* se alcatuia din tenorul liturgic riguros careshi augmenta* mult valorile pentru sincronizarea cu vocea (vox organandi careia i se putea adauga o a doua voce shi rareori o a treia) imbogatzita mult cu melisme*. In functzie de caracterul solemn al marilor sarbatori bis. solishtii shi corul (uneori sustzinut instr.) interpretau lucrari de genul organum. Cele compuse de Pérotin de ample proportzii (depashind adesea durata de 25 min.) denota un exceptzional simtz al formei prin contrastul shi echilibrul pe suprafetze muzicale mari realizate cu ajutorul unor procedee simple k: imitatzia* variatziunea (1) ritmica shi dezvoltarea melodica a celulelor tematice de baza. Dintre cele mai interesante raman pana azi: Alleluia Nativitas (triplum) Viderunt (quadruplum) shi Sederunt (quadruplum). Organum sa pastrat k gen in cadrul ecleziastic shi sta la originea motetului disparand spre sfarshitul sec. 13. Spre deosebire de acesta motetus sa transformat perpetuu creand conditziile favorabile tranzitziei spre Ars Nova shi constituind adevarata origine a polifoniei renascentiste. Conductus initzial cu text pios va tinde spre laicizarea subiectelor pastrand insa lb. lat. Important este cazul in care autorul polif. nu preia melodia tenorului ci o alcatuieshte el insushi astfel compozitorul aflanduse pentru prima oara in istoria muzicii in fatza colii albe de hartie in momentul inceperii lucrului. Pe la 1260 Pérotin colegii shi elevii sai au alcatuit un repertoriu muzical vast ce a cunoscut o rezonantza universala. Manuscrisecopii ale acestei culegeri sau pastrat in Anglia Scotzia Italia shi Spania iar marturii de interpetare a lucrarilor contzinute au fost gasite la mai mult de un secol de la moartea lui Pérotin.

ars inveniendi (cuv. lat. „arta inventziei”) v. compozitzie (1).

Ars Nova (lat. „arta noua”) termen aparut in sec. 14 in Frantza desemnand tendintzele muzicale noi in opozitzie cu Ars Antiqua* ce desemna shcoala componistica a lui Léonin shi Pérotin de la NotreDame (sec. 13). Termenul A. este introdus de catre Philippe de Virty teoretician shi „campion al avangardei” care ishi sustzine cu vehementza ideile. Astfel in Frantza sec. 14 este cunoscuta prima infruntare pe taramul muzicii intre vechi shi nou intre traditzie shi inovatzia care va duce spre „muzica viitorului”. Principalele probleme cu care se confrunta A. sunt cele ale notatziei (III) shi ritmului. Notatzia ritmica stabilita dupa inovatziile lui Pérotin (impuse de contrapunct*) consolidata shi legiferata de bis. se incadreaza in sistemul muzical mensurat* sau proportzional* in care valorile longa* brevis* shi semibrevis* erau exclusiv ternare*. Efortul novator al sec. 14 tinde spre eliberarea din aceasta constrangere promovand scrierea in ritmica variata divizarea valorilor shi in doi (binara*) nu numai in trei (ternara*). Tratatul lui Philippe de Vitry Ars Nova (1325) pune bazele sistemelor ritmice variate shi imbogatzeshte notatzia adaugand valorilor de note existente shi alte valori mai mici cum sunt minima* semiminima* shi fusa*. Libertatea ritmica preconizata atrage dupa sine libertatea suprapunerilor vocilor (2) in mersuri melodice independente pe texte diferite in lb. lat. shi lb. pop. (vulgara) in acelashi timp. Procedee componistice foarte apreciate de compozitorii din A. sunt acelea ale isorithmiei* shi ashanumitul procedeu hoquetus*. Printre reprezentantzii de frunte ai A. se numara Guillaume de Machaut (1305?1377). A. it. infloreshte indeosebi la Florentza in aceeashi perioada. Pornind de la ex. fr. muzica it. capata repede un caracter original teoretizat de Marchetto de Padova in tratatele sale de teoria muzicii: Lucidarium in arte musicae planae shi Pomerium in arte musicae mensuratae concretizat in muzica lui Pietro Caselle (creatorul madrigalului*) Giovanni da Cascia Jacopo da Bologna shi Francesco Landino. Alaturi de madrigal genuri foarte pop. ale epocii sunt caccia* shi ballata [v. balada (I 1 2)]. Inovatziile din domeniul notatziei permit in Italia eliberarea muzicii de text contribuind la nashterea genului muzicii instr. polif.

ars solfandi v. solmizare.

PIATRA ARSA varf in E masivului Bucegi. Alt.: 2.071 m. Cabana turistica la 1.950 m alt.

Arsu v. Arsenie I 5.

a avea o lampa arsa expr. a fi nebun