DECOLORÁT A decoloratzi te adj. Care shia pierdut total sau partzial culoarea; care are o culoare shtearsa deschisa; fig. (despre abstracte) insignifiant palid shters. V. decolora.

decolorat¹ sn [At: MDA ms / V: desc~ / Pl: ~uri / E: decolora] 12 Decolorare (13).

decolorat² ~a a [At: PROT.POP. N. D. / V: desc~ / Pl: ~atzi ~e / E: decolora] 1 (D. tzesaturi) Care shia pierdut culoarea datorita spalarii soarelui etc. 2 (Fig) Care shia pierdut importantza relevantza. 3 Care a fost tratat cu substantze decolorante in vederea purificarii albirii revopsirii imprimarii etc.

DECOLORÁT A decoloratzi te adj. Care shia pierdut total sau partzial culoarea; care are o culoare shtearsa deschisa; fig. (despre abstracte) palid shters. V. decolora.

DECOLORÁT A decoloratzi te adj. Care shia pierdut culoarea cu care a fost colorat la inceput care are o culoare shtearsa lipsita de stralucire; fig. palid ofilit. SHuvitzele decolorate de par vopsit prost shi de mult i cadeau pe linga obrajii scofilcitzi. DUMITRIU B. F. 37. Era cu un domn in haine castanii vargate decolorate pe umeri. C. PETRESCU I. I 12. Lam intilnit pe drum... cu un geamandan de pinza decolorata shi roasa. IBRAILEANU A. 143.

DECOLORÁT ~ta (~tzi ~te) 1) v. A DECOLORA shi A SE DECOLORA. 2) fig. (mai ales despre stil) Care este lipsit de expresie; inexpresiv; palid; shters; fad. /v. a decolora

*decolorát a adj. Care shia perdut coloare spalacit. Fig. Stil descolorat fara vigoare. SHi desc shi disc.

DECOLORÁT adj. spalacit shters (reg.) spalat spalatocit spalatuit (fig.) ieshit. (Un material textil ~).

DECOLORAT adj. spalacit shters (reg.) spalat spalatocit. spalatuit. (Un material ~.)