ARS A arshi se adj. 1. Distrus mistuit de foc. E linishte pe dealuri Cantro minastire arsa. COSHBUC P. 1 222. Fara de a zice o vorba el apuca pe FatFrumos shil azvirli in nourii cei negri shi plini de furtuna ai cerului... Ars de fulgere nu cazu din el decit o mina de cenusha. EMINESCU N. 15. ◊ (Substantivat) Miroase a ars. ♦ Care prezinta o arsura. Un mutilat cu obrazul ars... se sprijina de mine. SAHIA N. 20. ♦ Care a fost expus la actziunea focului (cu un scop anumit). Caramizi arse. ◊ Zahar ars v. zahar. ♦ Stricat de un foc prea iute. In loc sa faca bucatele bune shi potrivite... lea facut afumate arse shi sleite. CREANGA P. 292. ♦ (Despre un obiect de lemn de metal etc.) Pe care sau trasat cu un instrument incalzit anumite linii ori sau gravat motive decorative; pirogravat. ♦ Innegrit (de foc shi. fum). ◊ (Substantivat) Scurtogroaso Und’te duci? Arson fund. De ce mantrebi? (Caldarea shi donitza). TEODORESCU P. P. 218. ♦ Innegrit (de soare de vint); pirlit bronzat. Omul... ridica... ochii albi shi crinceni in obrazul ars de soare negru in umbra serii. DUMITRIU N. 234. Era o zi de calda primavara... prin geam cazura rasele de soare Pe chipul ars al fetei de la tzara. D. BOTEZ in POEZ. N. 76. ♦ Decolorat (de soare de vint). Un par ars de soare des... i facea umbra fruntzii shi ochilor. SADOVEANU N. F. 54. 2. Fript. ◊ Expr. A sari (k) ars = a sari repede sub impulsul surprinderii sau al spaimei. Hamura sari ars din pat. SADOVEANU O. I 501. Da cei acolo? striga baba... Nurorile atunci sar arse in picioare shi cele mari incep a tremura k varga de frica. CREANGA P. 11. 3. Ofilit uscat. La dreapta shi la stinga pe muchii copaci cu frunzele arse stateau nemishcatzi in lumina tainica. SADOVEANU O. I 366. Vintul iar se curmase padurea pe margini statea incremenita arsa. GIRLEANU L. 30. ◊ Fig. (Despre obraz buze etc.) O lacrima stinghera se scurse din ochiul uscat al Surei. Simon ishi lipi portocala de obraz inviorinduse. Spuse shi el incet cu buzele arse: «Tata cishtiga». SAHIA N. 106. De lacrimi nash baga seama K le shterg cua mea naframa Da mii mila de obraz K ramine fript shi ars. JARNÍKBIRSEANU D. 102. 4. Fig. (Mai ales despre inima sau suflet) Zdrobit pustiit. Arsa mii inima risipite gindurile... SADOVEANU O. I 518. Ionel mergea Negru shi sfarmat Ars de suparat. COSHBUC P. II 162. SHi pe noi sa ne lashi tocma acum straini cu inima arsa shi fara nici un sprijin? CREANGA P. 79. Cinea scornit doina Arsa ia fost inima K shi mie acuma. JARNÍKBIRSEANU D. 211. Inima mii fripta arsa Dupa cel cei dus deacasa Inima mii arsa scrum Dupa cel cei dus la drum. SEVASTOS C. 79. ♦ (Neobishnuit despre batrinetze) Trist intunecat; adinc. El din dalbe Tineretze Pin’la arse Batrinetze Fiu dintrinsul na facut. TEODORESCU P. P. 616. 5. Fig. Arzator fierbinte. ◊ Expr. Ai trece sau ai da (cuiva) un fier ars prin inima = a simtzi dintro data o mare tulburare sufleteasca. Fata cum vazu furca i trecu un fier ars prin inima. ISPIRESCU L. 92.