9 definitzii pentru fript (adj.)

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

FRIPT A friptzi te adj. s. f. art. 1. Adj. (Despre alimente) Care a fost gatit prin expunere directa la actziunea focului; p. ext. prajit. ◊ Expr. A manca (pe cineva) fript = a distruge a da gata (pe cineva). A face (cuiva) zile fripte = a necaji pe cineva (zi de zi); a hartzui a shicana. 2. Adj. (Despre fiintze) Ars ranit prin actziunea focului sau a unui obiect fierbinte. ♦ Fig. Chinuit. 3. S. f. art. Numele unui joc de copii in care unul dintre jucatori incearca sa loveasca peste palme pe celalalt iar acesta shi le fereshte in ultimul moment. V. frige.

FRIPT A friptzi te adj. s. f. art. 1. Adj. (Despre alimente) Care a fost gatit prin expunere directa la actziunea focului; p. ext. prajit. ◊ Expr. A manca (pe cineva) fript = a distruge a da gata (pe cineva). A face (cuiva) zile fripte = a necaji pe cineva (zi de zi); a hartzui a shicana. 2. Adj. (Despre fiintze) Ars ranit prin actziunea focului sau a unui obiect fierbinte. ♦ Fig. Chinuit. 3. S. f. art. Numele unui joc de copii in care unul dintre jucatori incearca sa loveasca peste palme pe celalalt iar acesta shi le fereshte in ultimul moment. V. frige.

fript2 ~a a [At: NEGRUZZI S. I 247 / Pl: ~iptzi ~e / E: frige] 1 a (D. alimente) Care a fost gatit prin expunere directa la actziunea focului. 2 a (Pex; d. alimente) Prajit2. 3 a (Pfm; ie) A manca (pe cineva) ~ A chinui pe cineva. 4 a (Iae) A distruge pe cineva. 5 a (Pfm; ie) A face (cuiva) zile ~e A necaji pe cineva (zi de zi) Si: a hartzui a shicana. 6 a (D. fiintze) Ars prin actziunea focului sau a unui obiect fierbinte. 7 a (D. fiintze) Lovit (cu palma). 8 a (Fig) Chinuit. 9 a (Pfm) Avar. 10 af (Reg; is) Limba ~a Limba incarcata. 11 av (Pop) Foarte repede. 12 sfa (SHics dea ~a) Numele unui joc de copii in care unul dintre jucatori incearca sal loveasca peste palme pe celalalt iar acesta shi le fereshte in ultimul moment. corectata

FRIPT A friptzi te adj. 1. (Despre alimente in special despre carne shi despre peshte) Care a fost gatit prin expunere directa (pe gratar in frigare etc.) la actziunea focului. Ai uitat gogoshile floricelele porumbielul fiert shi porumbielul fript. PAS Z. I 170. Da nu iei shun curcan fript la drum? ALECSANDRI T. I 193. Minca trei oi fripte. NEGRUZZI S. I 247. ◊ Expr. A minca (pe cineva) fript = a distruge a da gata pe cineva. Mai mincat fripta fecior de lele ce miai fost! ISPIRESCU L. 195. A face (cuiva) zile fripte = a chinui pe cineva zi de zi; a necaji a hartzui. Nutzi face singur zile fripte de pomana. GALAN Z. R. 336. Nevasta... facea zile fripte barbatului. CREANGA P. 38. Am satzi fac zile fripte k sa pomeneshti de Pepelea cit i mai trai. ALECSANDRI T. I 321. 2. (Despre fiintze) Ars ranit prin actziunea focului sau a unui obiect fierbinte. Se feri k fript shi tzipa ascutzit. DUMITRIU N. 55. 3. Fig. Chinuit. Boierul fript de rushine li zise k lia spune numaidecit dupa masa! SBIERA P.70. Au inceput a ma tot ruga... k sai dau shi lui sa manince k era fript de foame. id. ib. 107. Cine mio scornit doina Fripta io fost inima. BIBICESCU P. P. 3.

fript a. 1. ars pe gratar: carne fripta; 2. fig. ars tare: fript de sete; 3. penibil: nevasta i face zile fripte CR. ║ adv. a manca fript pe cineva al nenoroci al pierde.

fript a adj. Ars in frigare (V. frig 2). Fig. Fript de sete foarte insetat. A face cuĭva zile fripte aĭ face vĭatza amara al shicana.

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a manca fript (pe cineva) expr. 1. a pedepsi cu asprime (pe cineva). 2. a fi agresiv (cu cineva).

ai face (cuiva) zile amare / fripte expr. a shicana (pe cineva) a hartzui continuu (pe cineva).

Intrare: fript (adj.)
fript1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fript
  • friptul
  • friptu‑
  • fripta
  • fripta
plural
  • friptzi
  • friptzii
  • fripte
  • friptele
genitiv-dativ singular
  • fript
  • friptului
  • fripte
  • friptei
plural
  • friptzi
  • friptzilor
  • fripte
  • friptelor
vocativ singular
plural
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

fript, friptaadjectiv

  • 1. (Despre alimente) Care a fost gatit prin expunere directa la actziunea focului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ai uitat gogoshile floricelele porumbielul fiert shi porumbielul fript. PAS Z. I 170. DLRLC
    • format_quote Da nu iei shun curcan fript la drum? ALECSANDRI T. I 193. DLRLC
    • format_quote Minca trei oi fripte. NEGRUZZI S. I 247. DLRLC
    • chat_bubble A manca (pe cineva) fript = a distruge a da gata (pe cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: distruge
      • format_quote Mai mincat fripta fecior de lele ce miai fost! ISPIRESCU L. 195. DLRLC
    • chat_bubble A face (cuiva) zile fripte = a necaji pe cineva (zi de zi). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nutzi face singur zile fripte de pomana. GALAN Z. R. 336. DLRLC
      • format_quote Nevasta... facea zile fripte barbatului. CREANGA P. 38. DLRLC
      • format_quote Am satzi fac zile fripte k sa pomeneshti de Pepelea cit i mai trai. ALECSANDRI T. I 321. DLRLC
  • 2. (Despre fiintze) Ars ranit prin actziunea focului sau a unui obiect fierbinte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ars
    • format_quote Se feri k fript shi tzipa ascutzit. DUMITRIU N. 55. DLRLC
    • 2.1. figurat Chinuit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: chinuit
      • format_quote Boierul fript de rushine li zise k lia spune numaidecit dupa masa! SBIERA P.70. DLRLC
      • format_quote Au inceput a ma tot ruga... k sai dau shi lui sa manince k era fript de foame. SBIERA P. 107. DLRLC
      • format_quote Cine mio scornit doina Fripta io fost inima. BIBICESCU P. P. 3. DLRLC
etimologie:
  • vezi frige DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.