ALEÁN aleanuri s. n. 1. (Pop.) Suferintza durere sufleteasca (din cauza unei dorintze neimplinite). 2. Sentiment de duioshie; melancolie dor. 3. Dushmanie vrajmashie pica. Din magh. ellen „contra”.

alean [At: COD. VOR. 100/14 / Pl: (613) ~uri / E: mg ellen] 1 pp (Trs; inv) Impotriva. 2 pp (Trs; inv; ilpp) In ~ sau intr~ Impotriva. 3 pp (Ial) Catre. 4 pp (Trs; inv; ilpp) ~ spre Contra. 5 av (Trs; inv; ilav) In ~ sau intr~ Impotriva. 6 sn (Trs) Necaz. 7 sn (Trs) Dushmanie. 8 sn (Trs; ie) A avea ~ pe cineva A dushmani pe cineva. 9 sn (Pop) Durere sufleteasca (din cauza unei dorintze neimplinite) Si: dor. 10 sn (Pop) Sentiment de duioshie. 11 sn (Pop) Melancolie. 1213 sn (Reg; ccr) Umflatura (sau eruptzie) pe corp provenita de la o boala venerica.

ALEÁN aleanuri s. n. 1. (Pop.) Suferintza durere sufleteasca (din cauza unei dorintze neimplinite). 2. Sentiment de duioshie; melancolie dor. 3. Dushmanie vrajmashie pica. [Pr.: alean] Din magh. ellen „contra”.

ALEÁN aleanuri s. n. 1. Suferintza durere amar (din cauza unei aspiratzii sau a unei dorintze neimplinite). V. foc. Aleanuri niciodata rostite decit doar prin chiot ori sudalma izvorau acum din toata puterea. CAMILAR TEM. 105. [Fluierul] incepe incet tinguitor shi izbucneshte apoi navalnic plesnindushi sunetele sub incarcatura grea a aleanului shi a dorurilor de viatza. BOGZA C. O. 366. 2. Sentiment de duioshie melancolie nostalgie dor. Toate noptzile cu luna shi lot aleanul teilor in floare... veneau spre noi din poeziile lui Eminescu. GALACTION O. I 19. Mare jale shi alean or mai fi ducind mamele lor pentru dinshii! CREANGA P. 78. Tresarind scinteie lacul SHi se leagana sub soare; Eu privindul din padure Las aleanul sa ma fure SHi ascult de la racoare Pitpalacul. EMINESCU O. I 121. Ma ajuns aleanul (= ma apucat dorul). 3. Dushmanie potrivnicie. Dushmanele mis multe: Cites de la noi la deal Toate tzin pe minealean. JARNÍKBIRSEANU D. 68. Pronuntzat: alean.

ALEÁN aleanuri s. n. 1. Suferintza durere amar (din cauza unei dorintze neimplinite). 2. Sentiment de duioshie; melancolie dor. 3. (Rar) Dushmanie. Magh. ellen „contra”.

ALEÁN ~uri n. 1) Suferintza durere sufleteasca; amar; durere. 2) Sentiment de melancolie produs de dorintza de a revedea pe cineva sau ceva drag; nostalgie; dor. [Sil. lean] /<ung. ellen

ALEAN adv. shi s. n. 1. Adv. (Ban. Trans. SV) impotriva. Alan. Contra. AC 327. Bem arme sze pot szta jeu allan. PSALTIRE SEC. XVII apud TEW. 2. S. n. (Ban. Crish. Trans. SV) Pica necaz dushmanie. Fratele tau shi vecinul tau are pre tine ceva alean. C 1692 507v. Cari simt aleanul tau Simbla pre basaul tau. VCC 46; cf. N. TEST. (1648); PSALTIRE SEC.. XVII apud TEW. ◊ Loc. adj. De alean = potrivnic. Pleaca cu pace supt picioarele lui toate limbile de alean shi care voiesc razboaie. MOL 1688 215^r. Statator de alean = razbunator. Totz creshtinii... sa nu fie statatori de alean ce toata statatura de basau. sa o lase pre Dumnezau carele giudeca toata lumea in dereptate. SA 28^r. ◊ Loc. adv. De alean = impotriva. Nime nutzi poate sta tzie de aleanu. MISC. SEC. XVII 93^v. In alean = impotriva. Aflavei shi. cuvinte pentru k rumanii nu graim totzi intrun chip cum iasle: oca – pricina au adeverintza in alean – improtiva hasna – folosul alduiala – blagosloveniia shi altele care leam pus dupa obiceaiul cum graiesc pre aceaste locuri. SA 4^v. SHi eu in alean cu Domnul fuiu. MOL. 1695 53^r. ◊ Loc. prep. In (intru) aleanul = contra impotriva. Noi in multe chipuri am greshit in aleanul tau cu cugetele. SA 5^v. SHi miniia Domnului intru aleatiul mieu sa incinsa. MOL. 1695 53^r. Nice se lipeshte nici de o invatzatura slriina au atare carei in aleanul besereciei. CAT. B 3; cf. CAT. CALV.. apud TEW; MOL. 1695 35^r: VCC 6 16 36; MISC. SEC. XVII 13^r; PSALTIRE SEC. XVII. apud TEW; PP 5^r 75^v 76^r 77^r 77^v 78^r 85^r 85^v 86^v 87^v 8S^v. De aleanul = contra impotriva. Fii propta de aleanul pagubeei. MISC. SEC. XVII 60^v. Intracesta. chip de au grait ceva de aleanul numelui lui. intoarce au zi napoi. PP 89^r; cf. MISC. SEC. XVII 18^v 23^r 70^v; PP 85^r. ◊ Loc. vb. A umbla in alean = a se impotrivi. Iara deaca nu va vetzi pedepsi cu atita ce inca vetzi imbla in alean cu mine imblavoi shi eu in alean cu voi shi atunci voiu lasa pre voi miniia mea. MOL. 1695 36^r. A face alean = a se impotrivi. Cum cutedzatz dzice de alean face? VCC 7. Etimologie: magh ellen. Vezi shi aleanish alenie alenshig alenui. Cf. alenie alenshig (2) basau (2) maraz rivnire zavistie; basau (1) (statator de ); bivtui.

alean n. 1. Tr. pica necaz: Cates [dushmane] dela noi la deal toate tzin pe mine alean POP.; 2. dor intristare: sai spuie aleanul sufletului AL.; 3. melancolie: las aleanul sa ma fure EM. [Ung. ELLEN vrashmash sens familiar vechilor texte shi celor din Ardeal („vulpe vicleana mie cu totul aleana” Leonat shi Dorofata); in limba moderna acceptziunea vorbei particulara stilului poetic a fost innobilita].

aleán (ea dift.) n. pl. urĭ (ung. ellen contra contrar dushman). Dushman (Vechĭ). Cĭuda necaz dushmanie (Trans.): a avea alean pe cineva. Dor tristetza: atzĭ spune aleanu. Melancolie visare: la cuprins aleanu. In alean intr’alean (Vechĭ) in potriva contra.

aleán s. n. pl. aleánuri

aleán s. n. pl. aleánuri

ALEÁN s. v. dor.

ALEAN s. dor nostalgie. (Cinta sashi inece ~.)

aleán (aleánuri) s. n. Suferintza necaz suparare. Mag. ellén „contra” (DAR). Cihac propune sl. alinŭ „insidios” care pare mai putzin convingator. Limba actuala incepe sa confunde alean cu der. de la a alina „a consola”; cf. in farmacia mea a tot lecuitoare aleanuri am la chinurileabia simtzite (Arghezi). Der. alenshug s. n. (dushmanie) din mag. ellenség.

aleán aleanuri s.n. adv. (reg.; inv.) 1. Durere sufleteasca necaz intristare. 2. Dor melancolie. 3. Dushmanie ura vrajmashie pica: „Doua fete fac alean / Pentrun fir de maghiran” (Barlea 1924 I: 261). 4. (adv.) Incet agale. Din magh. ellen „contra; dushman” (Scriban DER DEX MDA).

aleán uri s.n. adv. 1. Durere sufleteasca necaz intristare. 2. Dor melancolie. 3. Dushmanie ura vrajmashie pica: „Doua fete fac alean / Pentrun fir de maghiran” (Barlea 1924 I: 261). 4. (adv.) Incet agale. Din magh. ellén „contra” (DA DER).