VREÁ vreau vb. II. Tranz. I. (Urmat de o completiva directa cu verbul la conjunctiv sau rar de un infinitiv). 1. A fi hotarat a fi decis sa...; a avea de gand sa... a voi a intentziona. ◊ Expr. Vrea (sau va) sa zica = a) inseamna are semnificatzia de...; b) (cu valoare de conjunctzie) ashadar deci. Ce vrea (sau va) sa zica asta? = ce inseamna ce rost are? Cum (sau ce) va vrea = orice. 2. A pretinde a cere; a ashtepta ceva de la cineva. 3. A dori a pofti; ai placea ceva sau cineva. ◊ Loc. adv. Pe vrute pe nevrute = indiferent daca doreshte sau nu vrandnevrand. ◊ Expr. Vrei nu vrei = de voie de nevoie fie k doreshti fie k nu doreshti. Vrei nu vrei bea Grigore agheazma se spune despre cel care trebuie sa indeplineasca ceva impotriva dorintzei sale. Vrandnevrand = mai mult de sila decat de bunavoie; constrans de imprejurari. A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influentza asupra cuiva. ♦ Refl. A dori sa fie sa devina ceva ori cineva. Fiecare sa vrut mai bun. 4. A consimtzi a primi a se invoi a fi de acord. 5. (Mai ales in forma negativa) A putea a fi in stare. Focul nu vrea sa arda. ♦ (Pop.) A fi gata pe cale sau pe punctul de a... Cand vru sa moara ishi chema feciorii. II. (K verb auxiliar serveshte la formarea viitorului) Maine vei merge la teatru. ◊ (Forma de pers. 3 sg. va se substituie tuturor persoanelor sg. shi pl. pentru formarea viitorului cu conjunctivul prez. al verbelor de conjugat) Vestitor al unei vremi ce va sa vie. ◊ Expr. Va sa fiu (sau sa fii etc.) = trebuie sa fiu (sau sa fii etc.) [Prez. ind. shi: (II) voi (pop. oi) vei (pop. ai ei i i oi) va (pop. o a) vom (pop. om) vetzi (pop. atzi etzi otzi) vor (pop. or). Var.: vroí vb. IV] Lat. *volere.

vrea² anh pnh vz vreun

vrea [At: PSALT. HUR. 65^v/15 / V: vroi / Pzi: vp 1 vreau 2 vrei 3 vrea 4 vrem 5 vretzi 6 vor; va 1 voi (pop oi) 2 vei (pop ai ei i i oi) 3 va (pop o a) 4 vom (pop om) 5 vetzi (pop atzi etzi otzi) vor (pop or) / E: ml volere] 1 vt(a) A avea vointza (4) de a face ceva Si: a decide (1) a hotari (6) a tzine a voi² (1). 2 vt(a) A urmari atingerea unui tzel Si: a nazui a tinde a tzinti a voi² (2). 3 vt(a) Ashi propune sa realizeze ceva Si: a intentziona a planui a voi² (3). 4 vt (Ilc) (Care) va (sau inv ~ ori vra) sa zica (sau if aglutinata vasazica vazazica vrasazica ori fam if sincopata vaszica vazica vraszica) Prin urmare. 5 vt (Ial) Adica. 6 vt (Ie) Va (sau ~ ivp vra) sa zica Are semnificatzia de… Si: inseamna semnifica. 7 vt (Ie) ~u sa zic (ori sa spun) sau (ivr) vrem a zice Introduce o explicatzie o precizare. 8 vt (Ilav) Fara sa ~u Involuntar. 9 vt (Ial) Inconshtient. 10 vi A avea vointza (2). 11 vi Ashi manifesta vointza (2). 12 vt(a) (Subiectul este instantza divina) A orandui. 13 vt (Inv) A alege (29). 14 vt (Inv) A prefera (1). 15 vt (Icn) A indrazni. 16 vt (Icn) A se indemna. 17 vt A dori sa faca sa obtzina sa se intample ceva Si: a voi² (11) (pop) a pofti. 18 vt A corespunde dorintzelor aspiratziilor cuiva Si: a iubi a indragi a(i) placea a voi² (12). 19 vt (Ilav) Pe vrute Pe plac. 20 vt (Ial) Cu intentzie. 21 vt (Ilav) Pe vrute pe nevrute sau vrandnevrand vrand shi (ori sau) nevrand Indiferent daca doreshti sau nu. 22 vt (Ial) Constrans de imprejurari. 23 vt (Ilav) Vrandnevrand sau vrand shi (ori sau) nevrand Mai mult silit decat de bunavoie. 24 vt (Pex; ial) Neaparat. 25 vt (Ilav) Vrei nu vrei (ivr) vei nu vei sau veri neveri Independent de vointza cuiva. 26 vt (Ial) Impotriva vointzei cuiva. 27 vt (Ial) In mod inevitabil. 28 vt (Ial) In mod obligatoriu. 29 vt (Ie) A face (tot) ce vrea din (sau cu) cineva A avea mare influentza asupra cuiva. 30 vt (Iae) A dispune de cineva dupa bunul plac. 31 vt (Iae) A manevra pe cineva. 32 vt (Ie) Daca vrei (sau vretzi) Constructzie incidenta prin care vorbitorul manifesta disponibilitatea de a tzine seama de puncte de vedere interpretari ale vorbitorului. 33 vt (Ie) Cum vrei (sau vretzi) Formula prin care se lasa la latitudinea interlocutorului aprecierea unui fapt a unei situatzii. 34 vt (Ie) A ~ (cuiva) binele (sau ivp bine) A dori sa i se intample cuiva lucruri placute. 35 vt (Iae) A ajuta pe cineva. 36 vt (Iae) A fi binevoitor cu cineva. 37 vt (Ie) A ~ (cuiva) raul (sau ivp rau ori rele) A dori sa i se intample cuiva lucruri neplacute. 38 vt (Iae) A dushmani pe cineva. 39 vt (Subiectul este Dumnezeu; adesea determinat prin „dulce” sau „bine”) A manifesta bunavointza iubire indurare fatza de cineva Si: a ajuta a binecuvanta a binevoi a ocroti a pazi a voi² (19). 40 vt (C. i. oameni) A simtzi o atractzie erotica fatza de cineva Si: a dori (5) a iubi a voi² (20). 4142 vtr A dori sa fie sau sa devina cineva ori ceva. 43 vt (Ie) Asha te ~u Exprima satisfactzia fatza de comportamentul cuiva. 44 vt (Ie) Daca vrei sa shtii Formula prin care i se atrage atentzia interlocutorului asupra unei informatzii stimulanduise interesul pentru aceasta. 45 vt A pretinde. 46 vt A solicita. 47 vt A ordona. 48 vt A ashtepta ceva de la cineva. 49 vr A se pretinde. 50 vt (Subiectul indica autori sau lucrari ale acestora) A sustzine. 51 vt (Mai ales icn) A fi de acord. 52 vt (Mai ales icn) A permite. 53 vt (Ie) A nu ~ sa auda (de...) A respinge categoric. 54 vt (Ie) A nu (mai) ~ sa auda (sau sa shtie) de cineva A rupe relatziile cu cineva. 55 vt (Fam; la imperativ; ie) Vreau! Termen de aprobare. 56 vt (Bis; inv) A primi (o dogma o credintza o misiune). 57 vt (C. i. oameni) A accepta intro anumita functzie demnitate calitate Si: a voi² (36). 58 vt (Ie) A nu ~ sa shtie (sau ivr sa cunoasca pe cineva) de … A refuza sa recunoasca autoritatea cuiva. 59 vt (Icn; subiectul indica obiecte) A fi in stare. 60 viu (Irg) A fi necesar. 61 viu A se cere. 62 viu A se cuveni (3). 63 viu (Reg; ie) Mai ~ Mai trebuie sa ashteptzi. 64 viu (Reg; iae) Mai este (mult) pana acolo. 65 viu (Reg; iae) Mai trece vreme pana atunci. 66 va (Ivp) A fi pe punctul sa ... (sau de a …). 67 va Serveshte la formarea timpului viitor I Maine vei pleca din tzara. 68 va (Inv; pfm; cu afereza lui v) Exprima posibilitatea. 69 va (Inv; pfm; cu afereza lui v) Exprima indoiala. 70 va (La p 3 impersonal) Formeaza viitorul cu conjunctivul prezent al verbelor de conjugat Vestitor al unei vremi ce va sa vie. 71 va (Ie) Va sa fiu (sau sa fii etc.) Trebuie sa fiu (sau sa fii etc.). 72 va (In propozitzii temporale; ics va fi + conjunctivul prezent al verbului de conjugat) Exprima momentul implinirii unei actziuni predestinate sau previzibile Cand va fi sa mor … 73 va (In propozitzii conditzionale; ics va fi + conjunctivul prezent al verbului de conjugat) Exprima probabilitatea Daca va fi sa fie ceva anuntzama. 74 va (SHi inv pfm cu afereza lui v; de obicei in propozitzii conditzionale sau temporale in relatzie cu alt verb mai ales la viitor I) Serveshte la formarea timpului viitor anterior Dupa ce vetzi fi plecat … 75 va (SHi inv pfm cu afereza lui v) Serveshte la formarea timpului prezent al modului prezumtiv Vor fi fiind mai multzi. 76 va (SHi inv pfm cu afereza lui v) Serveshte la formarea timpului perfect al modului prezumtiv Ce se va fi intamplat in acele zile ...

VREA vreau vb. II. Tranz. I. (Urmat de o completiva directa cu verbul la conjunctiv sau rar de un infinitiv). 1. A fi hotarat a fi decis sa...; a avea de gand sa... a voi a intentziona. ◊ Expr. Vrea (sau va) sa zica = a) inseamna are semnificatzia de...; b) (cu valoare de conjunctzie) ashadar deci. Ce vrea (sau va) sa zica asta? = ce inseamna ce rost are? Cum (sau ce) va vrea = orice. 2. A pretinde a cere; a ashtepta ceva de la cineva. 3. A dori a pofti; ai placea ceva sau cineva. ◊ Loc. adv. Pe vrute pe nevrute = indiferent daca doreshte sau nu vrandnevrand. ◊ Expr. Vrei nu vrei = de voie de nevoie fie k doreshti fie k nu doreshti. Vrei nu vrei bea Grigore agheazma se spune despre cel care trebuie sa indeplineasca ceva impotriva dorintzei sale. Vrandnevrand = mai mult de sila decat de buna voie; constrans de imprejurari. A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influentza asupra cuiva. ♦ Refl. A dori sa fie sa devina ceva ori cineva. Fiecare sa vrut mai bun. 4. A consimtzi a primi a se invoi a fi de acord. 5. (Mai ales in forma negativa) A putea a fi in stare. Focul nu vrea sa arda. ♦ (Pop.) A fi gata pe cale sau pe punctul de... Cand vru sa moara ishi chema feciorii. II. (K verb auxiliar serveshte la formarea viitorului) Maine vei merge la teatru. ◊ (Forma de pers. 3 sg. va se substituie tuturor persoanelor sg. shi pl. pentru formarea viitorului cu conjunctivul prez. al verbelor de conjugat) Vestitor al unei vremi ce va sa vie. ◊ Expr. Va sa fiu (sau sa fii etc.) = trebuie sa fiu (sau sa fii etc.) [Prez. ind. shi: (II) voi (pop. oi) vei (pop. ai ei i i oi) va (pop. o a) vom (pop. om) vetzi (pop. atzi etzi otzi) vor (pop. or). Var.: vroí vb. IV] Lat. *volere.

VREA vreau vb. II. Tranz. I. (Folosit shi absolut; in concurentza cu voi la unele persoane shi timpuri inlocuit de acesta; urmat de o completiva dreapta cu verbul la conjunctiv sau mai rar de un infinitiv) A fi hotarit a fi decis sa...; a avea de gind sa... a intentziona; a voi. Insa daca vrei shi vrei numaidecit sa te duci eu nu te opresc. CREANGA P. 193. Floricica dintro mie Pusushio mindra minie De dor nu vrea sa mai shtie. JARNÍKBIRSEANU D. 164. Stai mindrutza mea Nu te sparia K vrem sa glumim SHi sa te zidim. ALECSANDRI P. P. 190. Voda vrea shi Hincu ba se spune cind doua persoane care au interese comune sint in dezacord in ce priveshte calea de urmat pentru indeplinirea unei actziuni. ◊ Expr. Vrea (sau va) sa zica = a) inseamna are semnificatzia de... Eu shtiu ce vra sa zica durerea de inima. CREANGA P. 172. Avea ochi albashtri ceea ce vra sa zica mult. EMINESCU N. 86. Refluxul vra sa zica cind sa umfla apa. DRAGHICI R. 43; b) (cu valoare de conjunctzie) ashadar deci. Va sa zica nu potzi! Ce vrea (sau va) sa zica asta (sau mai rar aceea)? = ce inseamna ce rost are? Ce va sa zica aceea sa platesc? ISPIRESCU L. 138. (Impersonal rar) Cum (sau ce) va vrea = orice. Intimplase ce va vrea Eu de badea voi tacea. JARNÍKBIRSEANU D. 55. ♦ Intranz. A avea vointza neclintita a starui intro actziune. Eu shtiu sa vreau. 2. A pretinde a cere; a ashtepta (de la cineva ceva). Eu vreau sami dai copilul zburdalnic pe Arald. EMINESCU O. I 91. ◊ (La pers. 2 sg. precedat de pron. interog. «ce» alcatuieshte o formula expletiva) Sint un vinovat nevrednic de iubirea ei dar ce vrei? suferintzele ce am tras... miau stricat inima. NEGRUZZI S. I 47. ◊ (In tranzactzii comerciale subintzeleginduse complementul «bani») Cit vrei pe hainele astea? 3. (Folosit shi absolut) A dori a pofti; ai placea ceva sau cineva. Vreau o stofa buna. ◊ (Complementul indica o persoana subintzeleginduse calitatea ei de sotz sau de sotzie) Sami spui o data Sa mantrebi: Ma vrei tu fata? SHi plingeam de suparata. COSHBUC P. I 51. Cu toate la picioaretzi eu le puneam in vaza Dar nul mai vrei pe Arald caci nu mai vrei nimica. EMINESCU O. I 92. ◊ (In proverbe) Ii satul de dulce vrea shi amar citeodata se spune despre cel ce sa saturat de bine. Vrea sa fie shi griul scump shi faina ieftina se spune despre cel care cere lucruri peste putintza. Vrea sa fie shi cu varza unsa shi cu slanina in pod se spune despre cel care urmareshte profituri cit mai multe. ◊ Expr. Cit vrei = peste masura. Dembunatatziri rele cit vrei sintem satui. ALEXANDRESCU P. 79. Vrei nu vrei = de voie de nevoie; fie k doreshti fie k nu doreshti. Vrei nu vrei bea Grigore aghiazma se spune despre cel care trebuie sa indeplineasca ceva impotriva dorintzei sale. Vrindnevrind = mai mult de sila decit de bunavoie; de voie de nevoie; datorita imprejurarilor. Cu multe sanii De pe coasta vin tzipind SHi semping shi sar rizind: Prin zapada fac matanii Vrindnevrind. COSHBUC P. I 224. Dorea k vrindnevrind sa implineasca slujba ce shio luase asupra. ISPIRESCU L. 17. Acum vrindnevrind trebuie sascult k mii capul in primejdie. CREANGA P. 212. A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influentza asupra cuiva. ♦ Refl. A dori sa devina sau sa fie (ceva ori cineva). E un baiat ciudat vinzatorul de cutii shi tablitze de buretzi shi creioane care sar vrea shi vinzator de cartzi intrun tirg. STANCU D. 381. In nesatziul cosmic al adolescentzei fiecare sa vrut mai bun. C. PETRESCU V. 251. 4. A consimtzi a primi a se invoi a fi de acord. Tata zise atunci feciorul cel mijlociu sa ma duc eu daca vrei. CREANGA P. 187. Neputind sa te ajunga crezi cor vrea sa te admire! EMINESCU O. I 134. Asta mie mio placut Numai maicasa no vrut. JARNÍKBIRSEANU D. 366. 5. (In personificari; despre obiecte mai ales in forma negativa) A (nu) putea a (nu) fi in stare. Focul nu vrea sa arda. ▭ Stai putzin cu carul... Eu ash sta dar nu prea vrea el sa steie. CREANGA P. 40. 6. (Invechit shi popular) A fi pe cale sa... (ori de a...) Cind vru sa moara ishi chema feciorii. POP. II. (K verb auxiliar; formele de prez. ind. servesc la formarea viitorului) Cel din urma voi veni la masa Chiar de nar mai fi pe ea pahare. CONTEMPORANUL S. II 1956 nr. 525 1/6. Pina a doua zi... simtzeam k voi innebuni. CAMIL PETRESCU U. N. 154. Dea pururea aproape vei fi de sinul meu... Mereu va plinge apa noi vom dormi mereu. EMINESCU O. I 129. ◊ (Arhaizant shi poetic formele auxiliarului urmeaza dupa infinitiv) Adormivom troieniva Teiul floareai peste noi SHi prin somn auzivom bucium De la stinele de oi. EMINESCU O. I 101. ◊ (Arhaizant shi popular forma de pers.3 sg. se substituie tuturor persoanelor sg. shi pl. pentru formarea viitorului cu conj. prez. al verbelor de conjugat) Cuvinese hirotonirea Cu harul ceriurilor tzie Drept vestitorule apostol Al unei vremi ce va sa vie. GOGA P. 25. ◊ Expr. Va sa fiu (sa fii etc.) = trebuie sa fiu (sa fii etc.). K sa fii avocat iscusit shi cautat va sa fii shiret pishicher chitzibushar. BRATESCUVOINESHTI I. 43. Forme gramaticale: perf. s. vrui part. vrut. Prez. ind. (I) shi: (regional) vrau vreu pers. 3 sg. (in expr.) shi: va (II) voi (popular oi) vei (popular ai ei i i oi) va (popular o a) vom (popular om) vetzi (popular atzi etzi otzi) vor (popular or). Varianta: (nerecomandabil) vroí (ALECSANDRI T. II 95) vb. IV.

A SE VREÁ ma vreau intranz. A dori sa ajunga sau sa devina ceva sau cineva. Se vrea inginer. /<lat. volere

A VREÁ vreau tranz. 1) A avea in intentzie; a proiecta in gand. Vreau sa plec. Vreau sa cant. ◊ Vrei nu vrei fie k doreshti fie k nu doreshti. Vrei nu vrei bea Grigore agheasma se spune despre cineva care trebuie sa faca ceva impotriva vointzei sale. A face tot ce vrea din (sau cu) cineva a avea o mare influentza asupra cuiva. 2) A dori sa i se acorde; a pretinde; a cere. Vrea o explicatzie. 3) A exista posibilitatea; a fi posibil; a putea. Vrea sa ploua. [Monosilabic] /<lat. volere

vreà v. V. voì. [Lat. *VOLERE = VELLE].

VROÍ vb. IV v. vrea.

va¹ [At: VARLAAM C. 383₂ / E: pzi 3 sg (forma pop) vrea] Element de compunere care a servit (intrun stadiu vechi al limbii) la formarea unor adverbe (undeva candva) sau a unor pronume (cineva careva) carora le imprima o nuantza nehotarata.

va² viu [At: JIPESCU O. 56 / E: ml vadit] (Pfm; ie) Mai ~ 1 Mai ashteapta. 2 Mai este (mult) pana acolo. 3 Mai trece vreme pana atunci.

voi³ sn [At: ANTIPA P. 540 / V: zb~ / Pl: ~uri / E: bg dou] 1 (Reg) Fiecare dintre randurile de impletitura de papura sau de nuiele intro leasa sau intrun gard de prins peshte. 2 Distantza dintre doua voiuri (1) considerata k unitate de masura pentru gardul de prins peshte. 3 (Olt) Impletitura din nuiele mai groase k un brau in constructzia patulului care serveshte la pastrarea porumbului. 4 Fashie de pamant (arabil).

voi¹ [At: (ante 1550) CUV. D. BATR. II 424/14 / D: voua (inv) vooa voa voi voo vooa (S shi: voah) voao voaa voai (reg) vouo voui voaua voava) va (v inv ve) vi / Ac: (pe) voi va (v reg ve) / E: ml vos] 1 ppr Inlocuieshte numele persoanelor carora li se adreseaza vorbitorul sau al grupului in care este inclusa persoana careia i se adreseaza vorbitorul. 2 ppr (Pan; mai ales in literatura lirica) Inlocuieshte numele unor fiintze obiecte fenomene etc. personificate care le invoca cineva. 3 ppr (La nominativ) Ashezat inainte predicatului indeplineshte functzia de subiect marcand adesea insistentza Voi plecatzi nu ei. 4 ppr (La dativ; if voua va v vi; ashezat inainte sau ivp dupa predicat) Indeplineshte functzia de complement indirect Voua vam scris. Voua vi lea dat cadou. (Ivp) Sa ajute voao. 5 ppr (Pop; la dativ; if neaccentuata vi; urmat de un pronume personal cu exceptzia femininului o) Are valoare de dativ etic Acushi vil arunc de aici. 6 ppr (La acuzativ; if accentuata precedat de pp „pe” inv „pre” insotzit de una dintre formele neacentuate va v sau if neaccentuata va v) Indeplineshte functzia de complement direct Pe voi va trimis. Va ashteapta colegii. (Ivp) Voi da pre voi in mana vrajmashilor voshtri. 7 ppr (La acuzativ; if accentuata; precedat de diverse prepozitzii sau adverbe) Indeplineshte functzia de atribut de complement indirect de complement circumstantzial Va fi prieten pentru voi. Mam gandit la voi. Sa indreptat spre voi. 8 ppr (Ilav) (Pe) la ~ In casa voastra. 9 ppr (Ial) In familia voastra. 10 ppr (Ial) In localitatea voastra. 11 ppr (Ial) In partzile voastre. 12 ppr (Ial) In tzara voastra. 13 ppr (La vocativ; adesea urmat de vocative sau de determinari atributive) Desemneaza persoanele carora locutorul li se adreseaza Voi cei din spate apropiatziva! 14 prf (La dativ shi la acuzativ; if neaccentuate va v sau vi) Indeplineshte functzia de subiect Va aducetzi aminte de el. Nu cred k vi le putetzi imagina. 15 aps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) Indica posesiunea Vatzi luat cartea. Vi se aduce pranzul. 16 aps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) Indica apartenentza Degeaba va batetzi capul. Nu vi se sparg urechile de atata zgomot? 17 pps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) TZine locul unui nume legat de persoanele carora li se adreseaza vorbitorul inlocuind totodata numele lor Luatziva ce va trebuie. 18 aps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) Indica dependentza Unde va sunt prietenii? Chiar shi copiii vii ducetzi acolo? 19 pps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) TZine locul unui nume aflat intro relatzie de dependentza cu persoanele carora li se adreseaza vorbitorul inlocuind totodata numele lor. [Ce copii frumoshi] Sa va traiasca! Vii tzin pana maine. 20 ppl (Rar; la nominativ) Indeplineshte functzia de subiect Majestate voi suntetzi indreptatzit sa decidetzi. 21 ppl (La dativ; if va v vi) Indeplineshte functzia de complement indirectVa sunt profund recunoscator. Vi se va raspunde peste un timp. 22 ppl (La acuzativ; if va v) Indeplineshte functzia de complement direct Va vad acum pentru prima oara domnule. 23 ppl (Inv; la acuzativ; in forma accentuata; precedat de diverse prepozitzii sau adverbe) Indeplineshte functzia de atribut de complement indirect de complement circumstantzial Cat despre voi domnule speram k nu te voi mai vedea vreodata.

vor sn [At: ARH. FOLK. VI 300 / Pl: ? / E: mg udvar] (Reg) Ograda.

vroi v vz vrea

va¹ Elem. de compunere care a servit (intrun stadiu vechi al limbii) la formarea unor adverbe (undeva cindva) sau a unor pronume (cineva careva) carora le imprima o nuantza nehotarita. • /<prez.ind. pers. 3 pop. al lui vrea.

va² vb. I. intr. def. Expr. (pop.; fam.) Mai va = a) mai ashteapta; mai este (mult) pina acolo; mai trece vreme pina atunci; b) merge mai mult. • /prez.ind. pers. 3 pop. al lui vrea; cf. shi lat. vadĕre „a merge”.

voi³ vb. IV. tr. v. vrea.

VROÍ vb. IV v. vrea.^[1]

VROÍ vb. IV v. voi.

3) a v. ajutator p. formarea viitorului prescurtare din va. V. va.

1) ash v. ajutator (lat. vŏlébam [imperfectu luĭ volo] din care s’a facut vurea vrea [k vream d. vreaŭ shĭa adaugat maĭ tirziŭ m de la pl.] apoĭ s’a adaugat lat. sic asha [rom. shi] k shi in acelashĭ shi s’a facut reashĭ [k la Istrienĭ] apoĭ ash. Tot asha celelalte pers.: volébas at ámus átis. ébant aŭ dat rom. vureaĭ vurea vuream vureatzĭ vurea apoĭ vreaĭ vrea vream vreatzĭ vrea apoĭ reaĭ rea [influentzat de ajutatoru are ar’ cum se vede de la Cost. 1 289 290 shi 309: n’are hi halduit are hi rasarit s’are hie uĭtat] ream reatzĭ rear [k la Istrienĭ] shi in sfirshit aĭ ar am atzĭ ar (face). V. voĭ 2.

5) o (vest) particula ild. va (din care se shi deriva) in: o fi ild. a fi va fi (Fam.) shi a sa fie ild. a sa fie va sa fie va fi.

6) o (est) var. din a 2 k: o fost ild. a fost.

2) oĭ verb auxiliar ild. voĭ: oĭ vedea (voĭ vedea).

2) om verb auxiliar ild. vom: om vedea (vom vedea).

1) or prescurtare ild. vor: or fi vor fi.

va (prescurtat din vrea saŭ vare) v. ajutator p. formarea pers. III sing. a viitoruluĭ literar: va face va sa vie (pop. a face a sa vie in est shi o face o sa vie in vest). Va sa zica (vest) vrea sa zica adica in rezumat: va sa zica s’a sfirshit! V. def. Vest. Maĭ va (pina acolo pina atuncĭ) maĭ este loc orĭ timp (pina acolo pina atuncĭ). Vechĭ. Dumnezeŭ va Dzeŭ vrea.

veĭ V. voĭ 1.

vetzĭ V. voĭ 1.

2) voĭ veĭ va vom vetzĭ vor v. ajutator care in unire cu inf. formeaza viit. lit. (lat. *vóleo vŏlére [dupa dóleo dŏlére a durea] cl. vŏlo velle a vrea. Veĭ vine din vĕlis [ild. vis] de unde s’a facut vrom. verĭ apoĭ veĭ pop. eĭ (munt. oĭ) ĭ; va vine din vŏlet [V. orĭ] de unde s’a facut *voare vare va pop. a (munt. o din *ua *ua); vom vine din *volemus de unde s’a facut *vurem vrem vechĭ vem shi vam azĭ vom pop. om; vetzĭ vine din *voletis de unde s’a facut *vuretzĭ vretzĭ vetzĭ pop. etzĭ itzĭ [munt. otzĭ]: vor vine din volunt rom. pop. or. V. vreaŭ shi ash 1): voĭ merge (fam. munt. o sa merg mold. am sa merg). Voĭ va shi vor se intrebuintzeaza (numaĭ lit.) shi k v. tr.: nu voĭ nu va nu vor ild. nu vreaŭ (eŭ saŭ eĭ) nu vrea. Subj. vechĭ shi sa voaĭe (lat. *voleat).

2) vom V. voĭ 2.

vor V. voĭ 2¹.^[1]

2) vraŭ V. vreaŭ.

vreŭ V. vreaŭ.

vroĭ V. vreaŭ.

vrea¹ (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. vreau 2 sg. vrei 3 sg. vrea 1 pl. vrem 2 pl. vretzi 3 pl. vor imperf. 1 sg. vream perf. s. 3 sg. vru; conj. prez. 3 sa vrea; ger. vrand; part. vrut.

vrea² (a ~) vb. aux. pentru viit. 1 sg. voi 2 sg. vei 3 sg. va 1 pl. vom 2 pl. vetzi 3 pl. vor (vor merge)

vrea vb. ind. prez. 1 sg. vreáu 2 sg. vrei 1 pl. vrem 3 pl. vor imperf. 1 sg. vreám 3 sg. vrea perf. s. 1 sg. vrúi 3 sg. vru; conj. prez. 3 sg. shi pl. vrea; part. vrut; ger. vrand; aux. ind. prez. 1 sg. voi 2 sg. vei 3 sg. va 1 pl. vom 2 pl. vetzi 3 pl. vor

vrea (ind. prez. 1 sg. vreau 2 sg. vrei 1 pl. vrem imperf. vream (1 sil.) conj. vrea)

va² vb. v. vrea²

voi³ v. vrea².

voiu vei 2 va 3.

vreau vrei 2 vrea 3 vrem 1 pl.; vrea 3 conj. vrand nevrand ger.

VREA vb. 1. v. dori. 2. v. cere. 3. v. pofti. 4. a cere a pretinde a voi. (Iata ce ~ eu de la voi; cat ~ pe ceas?) 5. v. consimtzi. 6. v. intentziona.

VREA vb. 1. a dori a jindui a pofti a rivni a voi (inv.) a deshidera a iubi a jelui a poftisi. (De multa vreme ~ sa...) 2. a cere a dori a pofti a voi. (Ochii vad inima ~.) 3. a dori ai placea a pofti a voi. (Ramii cu cine ~.) 4. a cere a pretinde a voi. (Iata ce ~ eu de la voi; cit ~ pe ceas?) 5. a accepta a admite a consimtzi a se invoi a primi a voi. (~ sa fii sotzia mea?)

vreá (vreáu vrut) vb. 1. A dori a fi decis sa a avea vointza de a. 2. A pretinde a cere. 3. A permite. 4. A trata a intreprinde. Var. I vreu vroi voi I pl. vrem voim inf. v(r)oi. Mr. voi vruta vreare istr. voi. Lat. volĕre forma vulgara in loc de velle (Diez I 448; Cihac I 319; Pushcariu 1920; REW 9180) cf. it. volere prov. cat. voler fr. vouloir. Pentru evolutzia formelor cf. Candrea Éléments 45 shi Tiktin; despre folosirea k auxiliar al viitorului cf. va. La pierderea lui r in tema prezentului shi a inf. au contribuit analogia cu voie „vointza” simultan cu pozitzia slaba a cons. la I *vo(r)iu › voi k *ceriu › cei (cerere) pier › piei (pieire) etc. Der. vrere s. f. (vointza); vruta s. f. (dorintza gust); vrutza s. f. (nepoftita; codoasha) probabil de la vrutzi daca acest cuvint a avut vreodata sensul de „iubit” k in sp. (dupa Iordan BF II 194 de origine expresiva); vointza (var. vrointza) s. f. (vrere); bunavointza s. f. (intentzie buna); reavointza s. f. (intentzie rea); voitor adj. (care doreshte care voieshte); binevoitor adj. (bine intentzionat); rauvoitor adj. (rau intentzionat). Cf. votru.

HOC VOLO SIC IUBEO; SIT PRO RATIONE VOLUNTAS (lat.) asta vreau asha poruncesc; vointza mea sa tzina loc de ratziune Iuvenal „Satirae” VI 223. Expresie a unei incapatzanari arbitrare.

QUI ACCUSARE VOLUNT PROBATIONES HABERE DEBENT (lat.) cei ce vor sa acuze trebuie sa aiba dovezi Veche maxima de drept care obliga pe acuzator sa prezinte dovezile vinovatziei acuzatului.

SI VIS AMARI AMA! (lat.) daca vrei sa fii iubit iubeshte! Seneca „Epistulae ad Lucilium” IX 6.

SI VIS ME FLERE DOLENDUM EST PRIMUM IPSI TIBI (lat.) daca vrei sa ma faca sa plang trebuie sa te doara mai intai pe tine Horatziu „Ars poetica” 102103. Sinceritatea sentimentului este una dintre conditziile fortzei emotzionale ale operei de arta.

SI VIS PACEM PARA BELLUM (lat.) daca vrei pace pregateshtete de razboi Vegetius „Epitome institutionum rei militaris”. In sens mai larg pentru a ocroti munca pashnica trebuie sa fii pregatit sa te aperi de agresorul potentzial.

TU L’AS VOULU GEORGE DANDIN! (fr.) tu ai vruto George Dandin! Molière „George Dandin” act. I scena 7. Cuvinte de reprosh care shi le adreseaza eroul ori de cate ori se vede inshelat de sotzia sa de neam mare. In sens general reprosh ironic: tziai facuto cu mana ta.

UT AMERIS AMABILIS ESTO (lat.) de vrei sa fii iubit fii vrednic de iubire Ovidiu „Ars amandi” 2 519.

casha vrea mushchii mei! expr. fiindca asha vreau eu!

PENTRU K ASHA VREAU EU casha vrea mushchii mei de chichi de michi de trei lei ridichi; de chichi deun leu ridichi deun leu bomboane shi de restul mentosane; de chichiri michiri; de iordan / de Iorgu; de Madagascar; de pamplezir; de piele; de sanchi.