VREA vreau vb. II. Tranz. I. (Folosit shi absolut; in concurentza cu voi la unele persoane shi timpuri inlocuit de acesta; urmat de o completiva dreapta cu verbul la conjunctiv sau mai rar de un infinitiv) A fi hotarit a fi decis sa...; a avea de gind sa... a intentziona; a voi. Insa daca vrei shi vrei numaidecit sa te duci eu nu te opresc. CREANGA P. 193. Floricica dintro mie Pusushio mindra minie De dor nu vrea sa mai shtie. JARNÍKBIRSEANU D. 164. Stai mindrutza mea Nu te sparia K vrem sa glumim SHi sa te zidim. ALECSANDRI P. P. 190. Voda vrea shi Hincu ba se spune cind doua persoane care au interese comune sint in dezacord in ce priveshte calea de urmat pentru indeplinirea unei actziuni. ◊ Expr. Vrea (sau va) sa zica = a) inseamna are semnificatzia de... Eu shtiu ce vra sa zica durerea de inima. CREANGA P. 172. Avea ochi albashtri ceea ce vra sa zica mult. EMINESCU N. 86. Refluxul vra sa zica cind sa umfla apa. DRAGHICI R. 43; b) (cu valoare de conjunctzie) ashadar deci. Va sa zica nu potzi! Ce vrea (sau va) sa zica asta (sau mai rar aceea)? = ce inseamna ce rost are? Ce va sa zica aceea sa platesc? ISPIRESCU L. 138. (Impersonal rar) Cum (sau ce) va vrea = orice. Intimplase ce va vrea Eu de badea voi tacea. JARNÍKBIRSEANU D. 55. ♦ Intranz. A avea vointza neclintita a starui intro actziune. Eu shtiu sa vreau. 2. A pretinde a cere; a ashtepta (de la cineva ceva). Eu vreau sami dai copilul zburdalnic pe Arald. EMINESCU O. I 91. ◊ (La pers. 2 sg. precedat de pron. interog. «ce» alcatuieshte o formula expletiva) Sint un vinovat nevrednic de iubirea ei dar ce vrei? suferintzele ce am tras... miau stricat inima. NEGRUZZI S. I 47. ◊ (In tranzactzii comerciale subintzeleginduse complementul «bani») Cit vrei pe hainele astea? 3. (Folosit shi absolut) A dori a pofti; ai placea ceva sau cineva. Vreau o stofa buna. ◊ (Complementul indica o persoana subintzeleginduse calitatea ei de sotz sau de sotzie) Sami spui o data Sa mantrebi: Ma vrei tu fata? SHi plingeam de suparata. COSHBUC P. I 51. Cu toate la picioaretzi eu le puneam in vaza Dar nul mai vrei pe Arald caci nu mai vrei nimica. EMINESCU O. I 92. ◊ (In proverbe) Ii satul de dulce vrea shi amar citeodata se spune despre cel ce sa saturat de bine. Vrea sa fie shi griul scump shi faina ieftina se spune despre cel care cere lucruri peste putintza. Vrea sa fie shi cu varza unsa shi cu slanina in pod se spune despre cel care urmareshte profituri cit mai multe. ◊ Expr. Cit vrei = peste masura. Dembunatatziri rele cit vrei sintem satui. ALEXANDRESCU P. 79. Vrei nu vrei = de voie de nevoie; fie k doreshti fie k nu doreshti. Vrei nu vrei bea Grigore aghiazma se spune despre cel care trebuie sa indeplineasca ceva impotriva dorintzei sale. Vrindnevrind = mai mult de sila decit de bunavoie; de voie de nevoie; datorita imprejurarilor. Cu multe sanii De pe coasta vin tzipind SHi semping shi sar rizind: Prin zapada fac matanii Vrindnevrind. COSHBUC P. I 224. Dorea k vrindnevrind sa implineasca slujba ce shio luase asupra. ISPIRESCU L. 17. Acum vrindnevrind trebuie sascult k mii capul in primejdie. CREANGA P. 212. A face tot ce vrea din (sau cu) cineva = a avea mare influentza asupra cuiva. ♦ Refl. A dori sa devina sau sa fie (ceva ori cineva). E un baiat ciudat vinzatorul de cutii shi tablitze de buretzi shi creioane care sar vrea shi vinzator de cartzi intrun tirg. STANCU D. 381. In nesatziul cosmic al adolescentzei fiecare sa vrut mai bun. C. PETRESCU V. 251. 4. A consimtzi a primi a se invoi a fi de acord. Tata zise atunci feciorul cel mijlociu sa ma duc eu daca vrei. CREANGA P. 187. Neputind sa te ajunga crezi cor vrea sa te admire! EMINESCU O. I 134. Asta mie mio placut Numai maicasa no vrut. JARNÍKBIRSEANU D. 366. 5. (In personificari; despre obiecte mai ales in forma negativa) A (nu) putea a (nu) fi in stare. Focul nu vrea sa arda. ▭ Stai putzin cu carul... Eu ash sta dar nu prea vrea el sa steie. CREANGA P. 40. 6. (Invechit shi popular) A fi pe cale sa... (ori de a...) Cind vru sa moara ishi chema feciorii. POP. II. (K verb auxiliar; formele de prez. ind. servesc la formarea viitorului) Cel din urma voi veni la masa Chiar de nar mai fi pe ea pahare. CONTEMPORANUL S. II 1956 nr. 525 1/6. Pina a doua zi... simtzeam k voi innebuni. CAMIL PETRESCU U. N. 154. Dea pururea aproape vei fi de sinul meu... Mereu va plinge apa noi vom dormi mereu. EMINESCU O. I 129. ◊ (Arhaizant shi poetic formele auxiliarului urmeaza dupa infinitiv) Adormivom troieniva Teiul floareai peste noi SHi prin somn auzivom bucium De la stinele de oi. EMINESCU O. I 101. ◊ (Arhaizant shi popular forma de pers.3 sg. se substituie tuturor persoanelor sg. shi pl. pentru formarea viitorului cu conj. prez. al verbelor de conjugat) Cuvinese hirotonirea Cu harul ceriurilor tzie Drept vestitorule apostol Al unei vremi ce va sa vie. GOGA P. 25. ◊ Expr. Va sa fiu (sa fii etc.) = trebuie sa fiu (sa fii etc.). K sa fii avocat iscusit shi cautat va sa fii shiret pishicher chitzibushar. BRATESCUVOINESHTI I. 43. Forme gramaticale: perf. s. vrui part. vrut. Prez. ind. (I) shi: (regional) vrau vreu pers. 3 sg. (in expr.) shi: va (II) voi (popular oi) vei (popular ai ei i i oi) va (popular o a) vom (popular om) vetzi (popular atzi etzi otzi) vor (popular or). Varianta: (nerecomandabil) vroí (ALECSANDRI T. II 95) vb. IV.