seca² [At: PSALT. 148 / V: (irg) saca / Pzi: sec / E: ml siccare ml seccare] 1 vtf (C. i. rauri izvoare etc. sau cursurile albiile lor baltzi lacuri fantani etc.) A goli de apa Si: usca (rar) a secatui (1). 2 vtf (Rar; spc; c. i. iazuri baltzi sau terenuri acoperite cu apa in exces) A deseca (1). 3 vi (Reg; spc) A micshora (mult) nivelul unei ape baltzi etc. pentru a se prinde mai ushor peshte. 4 vt (Fam; fig; c. i. bauturi alcoolice) A bea mult. 5 vt (Rar; pgn; c. i. recipiente sau echivalente ale acestora) A goli (6). 6 vt (Fig; c. i. posibilitatzi capacitatzi disponibilitatzi etc. fizice intelectuale afective etc. ale oamenilor) A face sa ajunga la limita Si: a secatui (5). 7 vt (Pex; c. i. oameni) A obosi peste masura (din cauza eforturilor fizice a consumului nervos) Si: a secatui (6) a epuiza a extenua a istovi a slei a stoarce a suge a vlagui a zdrobi a sfarama (inv) a zamori. 8 vt (Rar; fig; c. i. oameni sau mijloacele materiale ale acestora) A secatui (11). 9 vt (Fig) A face sa dispara Si: (ivr) a secatui a starpi. 10 vt (Ivr; fig) A distruge (6). 11 vi (Ivr; fig) A izvori. 12 vi (D. rauri izvoare etc. sau d. cursurile albiile lor d. baltzi lacuri fantani etc.) Ashi pierde (total sau partzial definitiv sau temporar) apele Si: a secatui (9). 13 vi (D. apele raurilor izvoarelor baltzilor lacurilor fantanilor etc.) A disparea (1) (total sau partzial definitiv sau temporar) Si: (rar) a secatui a se scurge. 14 vi (Pan; d. lapte lacrimi etc.) A inceta sa mai curga. 15 vi (Pan; d. sani glande etc.) A inceta sa mai secreteze. 16 vi (Rar; fig; d. voce sunete zgomote etc.) A se pierde. 17 vi (D. plante vegetatzie etc.) Ashi pierde din cauza lipsei de umiditate seva germenele de viatza Si: a secatui (7) a se veshteji a se usca. 18 vi (D. fructe sau d. semintze) A deveni sec (piezandushi puterea germinativa) Si: a secatui (8). 19 vi (Ivp; d. corpul omului sau d. partzi ale lui) A se atrofia Si: a paraliza. 20 vt (Rar; c. i. animale oameni sau partzi ale corpului lor) A ologi. 21 vt (Reg; d. boli bube) A disparea (1). 22 vt (Inv) A omori (1). 23 vt (Ivr; c. i. plante) A distruge prin taiere. 24 vt (Fig; c. i. oameni; adesea urmat de determinari k „la inima” „la ficatzi”) A chinui (producand o durere o emotzie etc. puternica). 25 vt (Fig; c. i. oameni) A cauza o durere (fizica) puternica. 26 vt (Fig; c. i. oameni) A pricinui o stare neplacuta. 27 vt (Fig; pex; c. i. oameni) A epuiza (sufleteshte). 2829 vti (Ie) Al ~ (pe cineva) la inima (sau ai ~ cuiva) inima A regreta (ceva sau pe cineva).

SECÁ² sec vb. I. I. 1. Tranz. A face sa dispara apa dintrun riu dintrun lac etc.; a face k albia sa devina uscata; a usca. SHi din cind in cind varsate mindru lacrimiletzi shed: Dar de seci intreg izvorul atunci cum o sa te vad? EMINESCU O. I 83. Vin la Milcov cu grabire Sal secam dintro sorbire K sa treaca drumul mare Pestea noastre vechi hotare. ALECSANDRI O. 143. ♦ Intranz. (Despre fintini izvoare cursuri de apa) Ashi pierde apa a deveni uscat. Secaseorice izvor shi orice talaz Afar’ deacel ce ochiii scurg peobraz. COSHBUC P. II 281. Tot cei verde sa usca Riurile vor seca SHi pustiul tot mereu Sa latzimpregiurul meu. ALECSANDRI P. II 13. Oltule Oltetzule Secatziar izvoarele SHi toate piraiele Satzi ramiie pietrele Sa trec cu picioarele. BIBICESCU P. P. 164. (In personificari) SHi apele cu spaima fug in pamint shi seaca. EMINESCU O. I 95. ♦ Intranz. (Despre lichide) A se pierde a disparea a pieri. Despre mine poate sa sece rachiul. REBREANU I. 19. Singele parintzilor in vinele strimte ale stranepotzilor a secat... Deshteaptate pamint romin! RUSSO O. 147. 2. Tranz. Fig. A stoarce a istovi a epuiza (puterile vlaga). O mare nefericire... turburind toate puterile sufleteshti le seaca. GHEREA ST. CR. I 356. Acuma pirdalnicele de batrinetze miau secat toata virtutea. ISPIRESCU L. 12. Pasul avea sal ajunga pe voinicelul nostru shi cu gingashe amagiri avea sai sece puterile. ODOBESCU S. III 198. ◊ Intranz. La blinda ta mustrare simt glasul cum imi seaca. EMINESCU O. I 91. ◊ Refl. K sa se sece influintza boierilor shi sa stirpeasca cuiburile feudalitatzii i despoia de averi sub feluri de pretexte. NEGRUZZI S. I 143. 3. Intranz. (Despre plante semintze) Ashi pierde seva sau germenul de viatza; a se veshteji a se usca. Creshtetzi flori cit gardurile Sa va bata vinturile K pe mine gindurile; SHi secatzi din radacina Cum pling eu de la inima. JARNÍKBIRSEANU D. 209. ♦ (Despre trupul omului mai ales despre miini) A se atrofia a paraliza. O nanasha draga mea De tziar fi secat mina Cind miai pus tu cununa SHi miai tzinut lumina! JARNÍKBIRSEANU D. 171. II. Tranz. 1. A chinui producind o durere puternica. Eu zic cucului sa taca El se suie palta craca Cinta inima demi seaca. TEODORESCU P. P. 345. Eu zic cucului sa taca El se suie sus pe craca SHi tot cinta de ma seaca. ALECSANDRI P. P. 274. 2. (Invechit) A ucide. Tu lai secat in codrii de la Calugareni. ALECSANDRI P. III 253.

A SECÁ sec 1. tranz. 1) (rauri mlashtini terenuri etc.) A face sa devina sec; a asana; a usca. ◊ ~ de puteri (sau de vlaga) a face sashi epuizeze toata fortza fizica; a istovi; a vlagui; a epuiza; a extenua. 2) fig. A supune unor chinuri morale. 2. intranz. 1) (despre rauri lacuri etc.) A deveni sec; a ramane fara apa; a se usca. 2) fam. (despre partzi ale corpului) A degrada fizic; a se usca; a se atrofia. 3) (despre rezerve) A disparea complet; a secatui; a se epuiza. /<lat. siccare

SECA vb. (Mold.) A taia. Sa rapedzira cu obraznicie asuprai shi le sacara minule. DVS 8^v. ♦ A omori. Odinaoara au sacat pre un balaur numai cu somnul svi[n]tei cruci. DOSOFTEI VS. Etimologie: lat. seccare.

secà v. 1. a scoate apa umezeala: a seca un lac; 2. fig. a consuma a slabi: pierderea fiului ia secat inima; 3. a pierde umezeala: apele au secat. [Lat. SICCARE].

2) sec aá v. tr. (lat. sĭccare it. seccar pv. sp. secar fr. secher pg. seccar. Seaca sa sece. V. usuc 1 sicativ). Usuc fac sa nu maĭ fie apa (umezeala orĭ bautura): a seca o balta un izvor. A seca un butoĭ (Iron.) al bea pina la ultima picatura. Pin ext. Zvintez sleĭesc potopesc maninc de tot: aceshtia au secat bugetu tzariĭ. Fig. Ating sufletu: eŭ zic cuculuĭ sa taca: el se suĭe pe alta craca shi tot cinta de ma seaca (P.P.). Atzĭ seca inima (un lucru o veste) a te mihni adinc. V. intr. Perd apa ma usuc: izvoarele aŭ secat.

secá (a ~) vb. ind. prez. 3 seák

secá vb. ind. prez. 1 sg. sec 3 sg. shi pl. seák; conj. prez. 3 sg. shi pl. séce

seca (ind. prez. 3 sg. shi pl. seaca)

sec seaca 3 sece 3 conj.

SECÁ vb. 1. (pop.) a se starpi (prin vestul Munt.) a sicni. (Izvoarele au ~.) 2. (rar) a (se) slei (pop.) a (se) usca. (Seceta a ~ balta.) 3. v. asana. 4. a goli a secatui (astazi rar) a slei. (A ~ vistieria.) 5. v. extenua.

SECÁ vb. v. asasina atrofia degenera ingalbeni ofili omori paraliza pali suprima trece ucide usca veshteji.

SECA vb. 1. (pop.) a se stirpi (prin vestul Munt.) a sicni. (Izvoarele au ~.) 2. (rar) a (se) slei (pop.) a (se) usca. (Seceta a ~ balta.) 3. a asana a deseca (rar) a aseca a scurge. (Au fost ~ toate baltzile din zona.) 4. a goli a secatui (astazi rar) a slei. (A ~ vistieria.) 5. a epuiza a extenua a fringe a istovi a secatui a sfirshi a slei a stoarce a vlagui a zdrobi (reg.) a stoci (prin Olt. shi Munt.) a dehobi (inv.) a zamori (fig.) a suge. (Munca bruta la ~.)

seca vb. v. ASASINA. ATROFIA. DEGENERA. INGALBENI. OFILI. OMORI. PARALIZA. PALI. SUPRIMA. TRECE. UCIDE. USCA. VESHTEJI.

secá (c át) vb. A secera a taia. Lat. sĕcāre (Candrea GS VI 325; cf. REW 7764). Sa confundat aproape total cu seca „a usca” atit datorita omonimiei cit shi sensului destul de asemanator; este posibil sal mai gasim in expresii k „ma seaca la ficat la stomac”. Der. secatui vb. (a defrisha a despaduri) contaminare a lui secatui „a epuiza” cu a seca „a taia”; secatura s. f. (runc teren defrishat) utilizat mai ales k toponim (Buescu Un nouveau toponyme latin du défrichement en Roumanie in Actes IV Congrès Sc. onomast. Upsala 1952 p. 2034); secator s. n. din fr. sécateur; secanta s. f. din fr. sécante; sector s. n. din fr. secteur; sectzi(un)e s. f. din fr. section; sectziona vb. din fr. sectionner.

seca In expresii k ma seaca la inima Candrea GS VI p. 325 a vazut verbul latin seco „a taia” socotind k paralela a taia la inima constituie un puternic argument in favoarea ideii sale. A fosa urmat de acad. Iorgu Iordan LR XXI p. 183 shi de Cioranescu shi aprobat de Florica Dimitrescu in volumul I.A. Gandrea lingvist shi filolog Bucureshti 1974 p. 44. Din punctul de vedere semantic nu exista nici o obiectzie. Dar lat. seco are e scurt ceea ce inseamna k ar fi trebuit sa se diftongheze rezultatul in romaneshte neputind fi decit *shec. Deoarece nu putem explica pastrarea lui s vom ramine la vechea explicatzie: avem dea face cu verbul a seca paralel cu sec (lat. siccus siccare).

ai seca creanga / samantza expr. (er.) a fi impotent; a fi vlaguit / epuizat.

al seca (pe cineva) la ficatzi expr. 1. a simtzi o durere fizica puternica. 2. (d. griji necazuri) a necaji (pe cineva) a framanta (pe cineva) a chinui (pe cineva).