RECUNOÁSHTE recunosc vb. III. Tranz. 1. A identifica un lucru o persoana etc. cunoscute mai inainte. ♦ A deosebi ceva dupa anumite semne caracteristice. ♦ Refl. Ashi descoperi in altul trasaturile caracteristice a se regasi in altul. 2. A admite (k existent k bun k valabil); a marturisi. ♦ A considera pe cineva sau ceva merituos valoros. ♦ A declara k accepta sau admite tacit o anumita situatzie nou creata in relatziile internatzionale. ♦ A declara un copil natural k legitim. 3. (Mil.) A cerceta terenul shi pozitziile inamice; a cerceta terenul pe unde urmeaza sa mearga o unitate. 4. A se arata recunoscator fatza de cineva sau de ceva. Pref. re + cunoashte (dupa fr. reconnaitre).

recunoashte [At: HELIADE O. I 224 / Pzi: recunosc / E: re¹ + cunoashte dupa fr reconnaitre] 1 vt A identifica un lucru o persoana sau unele trasaturi ale acestora cunoscute dinainte. 2 vt A identifica dupa anumite particularitatzi ceva ce nu a fost cunoscut dinainte. 3 vt A distinge (1). 4 vt A descoperi intro persoana intro imagine intro descriere trasaturi caracteristice cuiva Si: a regasi (4). 5 vr Ashi descoperi in altul trasaturile caracteristice. 6 vt A admite (k existent k bun k valabil k autentic k adevarat etc.). 7 vt A considera pe cineva sau ceva valoros. 8 vt (Subiectul indica un stat sau conducerea lui) A declara expres sau a admite in mod tacit existentza unor situatzii nou create pe planul relatziilor internatzionale. 9 vt A declara un copil natural k legitim. 10 vr (Rar) A se considera (3). 11 vt A declara ceva k fiind al sau. 12 vt (Jur) A face un act de recunoashtere (8). 13 vt (Mil) A cerceta terenul shi pozitziile inamice. 14 vt (Mil) A cerceta terenul pe unde urmeaza sa mearga o unitate. 15 vt (Frr) A arata recunoshtintza pentru ceva.

RECUNOÁSHTE recunósc vb. III. Tranz. 1. A identifica un lucru o persoana etc. cunoscute mai inainte. ♦ A deosebi ceva dupa anumite semne caracteristice. ♦ Refl. Ashi descoperi in altul trasaturile caracteristice a se regasi in altul. 2. A admite (k existent k bun k valabil); a marturisi. ♦ A considera pe cineva sau ceva merituos valoros. ♦ A declara k accepta sau a admite tacit o anumita situatzie nou creata in relatziile internatzionale. ♦ A declara un copil natural k legitim. 3. (Mil.) A cerceta terenul shi pozitziile inamice; a cerceta terenul pe unde urmeaza sa mearga o unitate. 4. A se arata recunoscator fatza de cineva sau de ceva. Re¹ + cunoashte (dupa fr. reconnaitre).

RECUNOÁSHTE recunósc vb. III. Tranz. 1. A identifica un lucru sau o persoana care ai mai vazuto sau cu care ai mai fost in contact; a cunoashte (6). Uitel! Na recunoscut pe Olga. REBREANU R. I 266. Onchide lungi genele tale Sa pot recunoashte trasuriletzi pale. EMINESCU O. I 41. Nu ma recunoshti?... Eu sint Pepelea care team scapat de zmeu. ALECSANDRI T. I 435. ♦ A deosebi a distinge ceva dupa anumite semne caracteristice. Il recunoscu dupa glas. DUMITRIU N. 61. ♦ Refl. Ashi descoperi in altcineva trasaturile personale caracteristice a se regasi pe sine. El se recunoashte in fiul sau. 2. A admite (k existent k bun k valabil k autentic k adevarat). Recunosc k vinatul ishi are poezia lui; dar aceasta poezie e legata de clipa shi piere cu clipa. SADOVEANU O. A. II 229. Recunosc iubite autorule k... ai shtiut... sa urmezi parinteshtile lui povetze. ODOBESCU S. III 11. Aceste principii... nau fost niciodata recunoscute in tzarile noastre. BALCESCU O. II 14. ♦ (Diplomatzie) A considera un guvern sau un stat k indreptatzit ashi exercita puterea shi in situatzia de a avea relatzii diplomatice cu alte state. ♦ (Cu privire la un copil natural) A declara k legitim. ♦ Refl. A se considera a se socoti. Eu ma recunosc dator cu multe raspunsuri lui Ion Ghica. ALECSANDRI S. 119. 3. A cadea de acord asupra valorii cuiva a considera meritos valoros a socoti ceva valabil de valoare; a consacra. Fericeascal scriitorii toata lumea recunoascal... Ceo sa aiba din acestea pentru el batrinul dascal? EMINESCU O. I 133. 4. A cerceta terenul pentru al cunoashte mai precis in vederea indeplinirii unei misiuni de lupta. (Fig.) SHi deasupra tuturora oastea sa shio recunoasca Ishi arunca pocitura bulbucatzii ochi de broasca. EMINESCU O. I 150.

RECUNOÁSHTE vb. III. tr. 1. A identifica un lucru o persoana etc. cunoscute mai inainte. ♦ A considera shi a arata k (un guvern un stat) este indreptatzit sashi exercite puterea sa existe. 2. A admite k bun k adevarat; a marturisi. 3. A cerceta terenul pe unde urmeaza sa mearga o unitate. 4. A se arata recunoscator. [P.i. recunósc. / < re + cunoashte dupa fr. reconnaitre].

RECUNOÁSHTE vb. I. tr. 1. a identifica un lucru o persoana etc. cunoscute mai inainte. 2. a admite k bun k adevarat; a marturisi. 3. (jur.) a considera shi a arata k (un guvern un stat) este indreptatzit sashi exercite puterea sa existe. 4. (mil.) a cerceta terenul pe unde urmeaza sa mearga o unitate. 5. a se arata recunoscator. II. refl. ashi descoperi in altul trasaturile caracteristice. (dupa fr. reconnaitre)

A RECUNOÁSHTE recunósc tranz. 1) (persoane obiecte) A identifica (ushor) la o noua intalnire. ~ locurile natale. 2) (fiintze lucruri) A deosebi de altele de acelashi fel (dupa anumite semne); a cunoashte. ~ pe cineva dupa voce. 3) A considera k veritabil sau k legitim. ~ un guvern. 4) mil. (pozitzii ale inamicului) A cerceta pentru a culege informatzii. /re + a cunoashte

A SE RECUNOÁSHTE ma recunósc intranz. Ashi vedea copia sau asemanarea (intro oglinda intrun portret etc.). /re + a se cunoashte

recunoashte v. 1. ashi readuce aminte despre o persoana sau un lucru ce cunoashtem: l’am recunoscut indata; 2. a distinge dupa vr’un semn: scriitorul mare se recunoashte dupa stilul sau; 3. a descoperi adevarul despre ceva: s’a recunoscut inocentza lui; 4. a observa de aproape: a recunoashte pozitziunile inimicului; 5. a admite k just a marturisi k adevarat: ashi recunoashte greshelile a recunoashte o datorie; 6. a se declara tatal sau mama unui copil; 7. a avea recunoshtintza pentru: recunosc acest serviciu; 8. a regasi la altul parerile sentimentele sale.

*recunósc noscút a noáshte v. tr. (re shi cunosc dupa lat. recognóscere shi fr. reconnaitre). Imĭ aduc aminte shi cunosc ĭar ceĭa ce am cunoscut odata: recunosc un amic care nu lam vazut de mult cinele recunoashte drumu (Pop. cunosc). Disting dupa oarecare semne: lam recunoscut dupa voce (Pop. cunosc). Ajung sa constat: judecatoru ĭa recunoscut inocentza. Admit (marturisesc declar) k adevarat k existent k legitim: recunosc c’am greshit recunosc existentza luĭ Dumnezeŭ recunosc chitantzele iscalite de mine statele vecine aŭ recunoscut imediat independentza nouluĭ stat. Arat recunoshtintza (gratitudine): recunosc serviciu care mi laĭ facut atuncĭ (Pop. cunosc). Arm. Observ (explorez de aproape locurile shi pozitziunile dushmanuluĭ in ainte de lupta: ofitzeru recunoscuse bine pozitziunile. Jur. Declar k eŭ is tata vorbind de un copil natural: tatal luĭ la recunoscut. V. refl. Constat camĭ seamana: batrinu vazind mila fiuluĭ se recunoscu pe sine. Ma regasesc: in ceata asta de sharlatanĭ el singur nu se maĭ recunoshtea.

recunoáshte (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. recunósc 3 sg. recunoáshte imperf. 3 sg. recunoshteá; ger. recunoscand; part. recunoscút

recunoáshte vb. cunoashte

RECUNOÁSHTE vb. 1. a cunoashte a identifica a shti. (Cum il potzi ~.) 2. (prin Olt.) a semui. (Lam ~ imediat pe X.) 3. v. regasi. 4. (JUR.) a confirma a intari a valida. (La ~ in functzie.) 5. (inv.) a cunoashte. (Ishi ~ gresheala.) 6. v. marturisi. 7. v. declara. 8. a accepta a admite a marturisi. (Pana la urma a ~ k asha este.)

RECUNOASHTE vb. 1. a cunoashte a identifica a shti. (Cum il potzi ~?) 2. (prin Olt.) a semui. (Lam ~ imediat pe X.) 3. a se regasi. (Se ~ in fiul lui.) 4. (JUR.) a confirma a intari a valida. (La ~ in functzie.) 5. (inv.) a cunoashte. (Ishi ~ gresheala.) 6. a declara a marturisi. (SHia ~ crima.) 7. a se declara. (Ma ~ invins.) 8. a accepta a admite a marturisi. (Pina la urma a ~ k asha este.)

A recunoashte ≠ a nega a tagadui

S ODNOI STORONI NELZEA NE SOZNATSEA S DRUGOI STORONI NELZEA NE PRIZNATSEA (C OДHOЙ CTOPOHЬI HEЛЬЗЯ HE COЗHATЬCЯ C ДPYГOИ CTOPOHЬI HEЛЬЗЯ HE ПPИЗHATЬCЯ) (rus.) pe de o parte nu pot sa nu recunosc pe de alta parte trebuie sa marturisesc SaltikovSHcedrin „Pohoroni”. Caracterizarea atitudinii duplicitare shi a lipsei de principii in viatza publica.

WHEN A TRUE GENIUS APPEARS IN THE WORLD YOU MAY KNOW HIM BY THIS SIGN THAT THE DUNCES ARE IN ALL CONFEDERACY AGAINST HIM (engl.) cand apare un adevarat geniu in lume potzi sal recunoshti dupa acest semn: totzi ignorantzii se unesc impotriva lui J. Swift „Thoughts on various subjects”.