18 definitzii pentru matrashi
din care- explicative (10)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
- specializate (2)
- argou (1)
- altele (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
MATRASHÍ matrashesc vb. IV. Tranz. (Pop. shi fam.) 1. A indeparta pe cineva a carui prezentza este suparatoare; a alunga a goni. ◊ Expr. A matrashi din lumea asta = a ucide. ♦ Refl. A pleca (in graba shi cam fara voie); a se carabani a se cara. ♦ A concedia sau a muta a transfera pe cineva. 2. A cheltui a risipi a irosi bunuri materiale. Cf. sb. potrošiti.
matrashi [At: ALECSANDRI T. 604 / V: (reg) matreshi motroshi motroci (cscj) ~asa / Pzi: ~shesc / E: cf srb potrožiti „a cheltui a consuma”] 1 vt (Reg; c. i. averi bani lucruri) A cheltui risipind. 2 vt A distruge. 3 vt (Trs) A calca in picioare. 4 vt (Trs) A mototoli (1). 5 vt (Trs) A utiliza ceva. 6 vt (Reg) A face sa dispara (pe furish in graba) Si: a ascunde a dosi. 7 vt (Olt) A fura. 8 vt (Fam) A indeparta pe cineva a carui prezentza este suparatoare sau plictisitoare Si: a alunga a goni a se descotorosi. 9 (Pop; shie a ~ din lumea asta) A ucide. 1011 vt (Fam) (A concedia sau) a face sa fie concediat mutat transferat. 12 vr A pleca in graba shi cam fara voie Si: (fam) a se cara a se carabani.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
MATRASHÍ matrashesc vb. IV. Tranz. (Pop. shi fam.) 1. A indeparta pe cineva a carui prezentza este suparatoare; a alunga a goni. ◊ Expr. A matrashi din lumea asta = a ucide. ♦ Refl. A pleca (in graba shi cam fara voie); a se carabani a se cara. ♦ A concedia sau a muta a transfera pe cineva. 2. A cheltui a risipi a irosi bunuri materiale. Cf. scr. potrošiti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
MATRASHÍ matrashesc vb. IV. Tranz. (Popular cu privire la oameni) 1. A goni a alunga a da afara. Cit ash fi... de ferice Deash putea so matrashesc! ALECSANDRI T. 604. ◊ Fig. De demult erai tu matrashit din lumea asta. CREANGA P. 324. 2. (Cu privire la bunuri materiale) A cheltui a risipi a irosi. Dupa ce au matrashit ei toate acestea... au vrut sa fure altaceva k sa aiba ce sa manince. SBIERA P. 262.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
A MATRASHÍ ~ésc tranz. fam. 1) (persoane nedorite) A indeparta in mod fortzat shi obraznic; a da afara; a sili sa plece; a alunga; a goni; a izgoni; a fugari. 2) A face sa se matrasheasca. 3) (oameni animale plante ashezari etc.) A face sa nu mai existe; a shterge de pe fatza pamantului; a nimici; a prapadi; a distruge. /cf. sb. potrošiti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE MATRASHÍ ma ~ésc intranz. fam. A pleca in graba shi fara voie; a se carabani; a se cara. /cf. sb. potrošiti
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
matrashì v. Mold. fam. a expedia: de mult erai tu matrashit din lumea asta CR. [Origina necunoscuta].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
motroci v vz matrashi
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
motroshi2 v vz matrashi
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
matrashésc (est) shi motroshésc (vest) v. tr. (vsl. sirb. potrošiti a cheltui mult a risipi a consuma; trošiti a faramitzi. P. schimbarea luĭ p in m cp. cu posacmosac sh. a.). Fam. Expediez fac sa dispara consum cheltuĭesc maninc pap: a matrashi nishte banĭ un om (al ucide saŭ al departa) o casa (vinzindo shi cheltuind baniĭ). In SHez. 32 107 motr (Suc.) acoper.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
matrashí (a ~) (pop. fam.) (matra) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. matrashésc imperf. 3 sg. matrasheá; conj. prez. 3 sa matrasheásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
matrashí vb. (sil.tra) ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. matrashésc imperf. 3 sg. matrasheá; conj. prez. 3 sg. shi pl. matrasheásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
MATRASHÍ vb. v. alunga arunca asasina ascunde azvarli cara cheltui concedia departa dosi fugi goni irosi izgoni imprashtia indeparta mistui omori prapadi risipi scoate suprima ucide zvarli.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
matrashi vb. v. ALUNGA. ARUNCA. ASASINA. ASCUNDE. AZVIRLI. CARA. CHELTUI. CONCEDIA. DEPARTA. DOSI. FUGI. GONI. IROSI. IZGONI. IMPRASHTIA. INDEPARTA. MISTUI. OMORI. PRAPADI. RISIPI. SCOATE. SUPRIMA. UCIDE. ZVIRLI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare specializate
Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.
matrashí matrashesc vb. tranz. (reg.) 1. A cheltui a consuma a risipi (bani averi). 2. A distruge. 3. A indeparta pe cineva. Din srb. potrošiti „a cheltui a risipi a consuma” (Scriban DEX MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adaugata de raduborza
- actziuni
matrashí esc vb. tranz. 1. A cheltui a consuma a risipi (bani averi). 2. A distruge. 3. A indeparta pe cineva. Din srb. potrošiti „a cheltui” (MDA).
- sursa: DRAM (2011)
- adaugata de raduborza
- actziuni
Dictzionare de argou
Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.
matrashi matrashesc v. t. 1. a indeparta o persoana a carei prezentza este suparatoare; a goni a alunga 2. a ucide 3. a scapa de un obiect nefolositor
- sursa: Argou (2007)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare neclasificate
Aceste definitzii pot explica numai anumite intzelesuri ale cuvintelor.
MATRASHÍ vb. IV. Tranz. 1. (Regional; complementul indica averi bani lucruri) A cheltui a consuma risipind a imprashtia ; a prapadi a distruge. Dupa ce au matrashit ei toate acestea nu mai avea cu ce sa traiasca shi au vrut sa fure altceva k sa aiba ce sa manince. SBIERA P. 262 cf. REV. CRIT. III 160 NOVACOVICIU C. B. II 5 com. din STRAJARADAUTZI shi din VICOVU DE SUSRADAUTZI. O matrashit averea. Com. din MARGINEARADAUTZI. ♦ (Prin Transilv.) A calca in picioare a mototoli. Com. din FRATATURDA cf. com. BENIUC ALR II 3 448/260. ♦ (Prin Transilv.) A folosi a utiliza ceva. I. CR. VI 127. 2. (Regional) A face sa dispara (pe furish in graba) a dosi; a ascunde. Cf. BARCIANU ALEXI W. PASHCA GL. A VI 26. ♦ (Prin Olt.) A fura a jefui. Lui Dumitru ia matrashit tot din casa az noapte. BOCEANU GL. 3. (Familiar) A indeparta pe cineva a carui prezentza este suparatoare sau plictisitoare ; a face sa plece a alunga a goni a se descotorosi de cineva. Vai mie! cu groazaice Eu pe dinsa o privesc. Cit ash fi zau de ferice Deash putea so matrashesc! ALECSANDRI T. 604. Fie k ia venit Mitu de hac! Iuteiute la matrashit. VLAHUTZA D. 268. Mama sa suparat grozav pe vorba Anicai shi ia matrashit pe totzi afara. TEODOREANU M. U. 393 cf. BOCEANU GL. I. CR. V 152 PAMFILE J. II 154 IORDAN L. M. 193. ♦ E x p r. A matrashi din lumea asta = a ucide. De demult erai tu matrashit din lumea asta. . . daca nutzi intra Dumnezeu in voie. CREANGA P. 324. ♦ (Regional) A ucide. SHi pune mina pe bietul om care nui facuse nimic shil stringe de git. Dupa cel matrasheshte il acopere cu frunze. RADULESCUCODIN I. 118. ♦ (Familiar) A concedia sau a face sa fie concediat mutat transferat. ♦ R e f l. A pleca (in graba shi cam fara voie) ; (familiar) a se cara a se carabani. Cf. TDRG CADE IORDAN M. 193. Prez. ind.: matrashesc. SHi: (regional) matrasá (LEXIC REG. 9) vb. I ; matreshí (com. din RADAUTZI) motroshi motroci (I. CR. V 95 CV 1951 nr. 3 46) vb. IV. Cf. scr. potrošiti „a cheltui a consuma”.
- sursa: DLR (1913-2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
- silabatzie: ma-trashi
verb (VT402) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
matrashi, matrashescverb
- 1. A indeparta pe cineva a carui prezentza este suparatoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cit ash fi... de ferice Deash putea so matrashesc! ALECSANDRI T. 604. DLRLC
- A matrashi din lumea asta = ucide. DEX '09 DEX '98sinonime: ucide
- De demult erai tu matrashit din lumea asta. CREANGA P. 324. DLRLC
-
-
- 2. A cheltui a risipi a irosi bunuri materiale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dupa ce au matrashit ei toate acestea... au vrut sa fure altaceva k sa aiba ce sa manince. SBIERA P. 262. DLRLC
-
etimologie:
- potrošiti DEX '98 DEX '09