MATRASHÍ vb. IV. Tranz. 1. (Regional; complementul indica averi bani lucruri) A cheltui a consuma risipind a imprashtia ; a prapadi a distruge. Dupa ce au matrashit ei toate acestea nu mai avea cu ce sa traiasca shi au vrut sa fure altceva k sa aiba ce sa manince. SBIERA P. 262 cf. REV. CRIT. III 160 NOVACOVICIU C. B. II 5 com. din STRAJARADAUTZI shi din VICOVU DE SUSRADAUTZI. O matrashit averea. Com. din MARGINEARADAUTZI. ♦ (Prin Transilv.) A calca in picioare a mototoli. Com. din FRATATURDA cf. com. BENIUC ALR II 3 448/260. ♦ (Prin Transilv.) A folosi a utiliza ceva. I. CR. VI 127. 2. (Regional) A face sa dispara (pe furish in graba) a dosi; a ascunde. Cf. BARCIANU ALEXI W. PASHCA GL. A VI 26. ♦ (Prin Olt.) A fura a jefui. Lui Dumitru ia matrashit tot din casa az noapte. BOCEANU GL. 3. (Familiar) A indeparta pe cineva a carui prezentza este suparatoare sau plictisitoare ; a face sa plece a alunga a goni a se descotorosi de cineva. Vai mie! cu groazaice Eu pe dinsa o privesc. Cit ash fi zau de ferice Deash putea so matrashesc! ALECSANDRI T. 604. Fie k ia venit Mitu de hac! Iuteiute la matrashit. VLAHUTZA D. 268. Mama sa suparat grozav pe vorba Anicai shi ia matrashit pe totzi afara. TEODOREANU M. U. 393 cf. BOCEANU GL. I. CR. V 152 PAMFILE J. II 154 IORDAN L. M. 193. ♦ E x p r. A matrashi din lumea asta = a ucide. De demult erai tu matrashit din lumea asta. . . daca nutzi intra Dumnezeu in voie. CREANGA P. 324. ♦ (Regional) A ucide. SHi pune mina pe bietul om care nui facuse nimic shil stringe de git. Dupa cel matrasheshte il acopere cu frunze. RADULESCUCODIN I. 118. ♦ (Familiar) A concedia sau a face sa fie concediat mutat transferat. ♦ R e f l. A pleca (in graba shi cam fara voie) ; (familiar) a se cara a se carabani. Cf. TDRG CADE IORDAN M. 193. Prez. ind.: matrashesc. SHi: (regional) matrasá (LEXIC REG. 9) vb. I ; matreshí (com. din RADAUTZI) motroshi motroci (I. CR. V 95 CV 1951 nr. 3 46) vb. IV. Cf. scr. potrošiti „a cheltui a consuma”.