intru pp [At: COD. VOR. 3/14 / E: ml intro] 12 Arata (starea sau) actziunea in interiorul unui spatziu. 34 Arata (intrarea sau) mishcarea in interiorul unui spatziu. 5 (D. copii; pop; ie) A da ~raltele A se speria. 67 Exprima ideea de interior de spatziu inauntrul caruia (se intampla ceva sau) intra cineva sau ceva. 89 Arata (directzia sau) tzinta mishcarii. 10 (Ilav) Intracoace incoace. 11 (Ilav) Intracolo incolo. 12 (Inv; ilav) Intruna impreuna. 1314 Arata (momentul cand sau) timpul cat se petrece o actziune. 15 (Inv; ilav) ~ntai La inceput. 16 (Inv; ilav) Intraceea In acel timp. 17 (Inv; ial) In acelashi timp cu... 18 (Inv; ial) Tot timpul cat... 19 (Ie) Intro fuga Repede. 20 (Ilav) Intramurg in amurg. 21 (Ie) ~ multzi ani La multzi ani. 22 (Inv) Exprima scopul actziunii. 2324 Exprima durata (cu sens temporal final). 25 In. 26 La. 27 In cursul. 28 Impotriva. 29 (Pop; ilav) intraleanu Impotriva. 30 (Ial) Potrivnic. 31 Fatza de. 32 Pentru. 33 Catre. 34 De. 35 Pe. 36 Aproape de. 37 Pana la. 38 Din. 39 In mijlocul. 40 intre. 41 Dintre. 42 Peste. 43 (Ie) A domni ~ (cineva) A domni asupra. 44 In aceea k... 45 (Ilav) Intradins Intentzionat. 46 Introduce instrumentul care ajuta la indeplinirea actziunii. 47 Cu. 48 Prin. 49 Introduce un complement care arata obiectul unei prefaceri. 50 Exprima o nuantza cauzala Si: din pricina. 51 In urma. 52 Spre. 53 Dupa. 54 (Inv) Spre a... 5556 Exprima echivalentza (avand o nuantza finala). 57 K. 58 In loc de... 5960 (Ilav) ~ nimic (sau intro nimica) Fara nici o (valoare sau) importantza. 61 (Ial) Zadarnic. 62 Arata masura. 63 (Ilav) Intratata De tot. 64 (Ilav) Intro potriva Deopotriva. 65 (Ilav) ~ putzintel Putzin lipseshte k... 66 (Inv; ilav) ~ ceva Putzin. 67 (Inv; ilav) ~ tot sau toate in toate privintzele Si: absolut complet. 68 In privintza... 69 Cu privire la... 70 (Ilav) ~ adevar Cu adevarat. 71 (Ilav) Intraiurea In alta parte. 72 (Ilav) Intralergate In fuga. 73 (Ilav) Intrales(uri) Pe alese. 74 (Ilav) Intrascuns Pe ascuns. 75 (Ila) Intro ureche Nebun. 76 (Inv; ilav) ~ deshert In zadar. 77 (Ilav) Intracest chip Asha. 78 (Ilav) Intralt chip Altfel. 79 (Ie) (Hop) Intro parte intro doaga intro dunga Neintreg la minte. 80 (Ilav) Intro doara La intamplare. 81 (Icr nume) Arata de la cine incepe o actziune.

ÍNTRU prep. (Mai ales urmat de «un» «o» etc. cu elidarea vocalei finale) In. I. (Introduce un complement circumstantzial de loc) 1. (Arata starea sau actziunea in interiorul unui spatziu) Erau odata intrun sat doi fratzi shi amindoi erau insuratzi. CREANGA P. 37. Parea k ma aflam intrun mare salon. NEGRUZZI S. I 60. 2. (In legatura cu verbe de mishcare; arata intrarea in sau mishcarea inspre un spatziu) Luna sascunse intrun nor. EMINESCU N. 24. ◊ (In legatura cu substantive abstracte) Un vis ce se strecoara intrun suflet pustiit. ALEXANDRESCU M. 20. 3. (Arata directzia sau tzinta mishcarii) Ori hai sa ne grabim ori sa ne dam intro parte. CREANGA P. 298. Apa eleshteului se trase intro parte shi intralta. ISPIRESCU L. 337. Zarira nishte palaturi shi o luara intracolo. id. ib. 24. II. (Introduce un complement circumstantzial de timp) 1. (In legatura cu substantive care arata momentul rastimpul epoca in care se petrece o actziune) SHi intruna din seri cum shedea spinul impreuna cu moshusau... numai iata ce zaresc in departare un sul de raze scinteietoare. CREANGA P. 228. Intro zi aflinduma singura acasa imi vestira pe doamna Olga. NEGRUZZI S. I 49. ◊ Loc. adv. (Invechit) Intruntii = la inceput mai intii. Leurdeanu intruntii fagaduia tot. ODOBESCU S. I 446. Intraceea = in acel timp. Intrun tirziu v. tirziu. 2. (In legatura cu substantive care arata timpul cit dureaza o actziune) SHi toate invatzaturile care altzi copii le invatza intrun an el le invatza intro luna. ISPIRESCU L. 2. SHi tu citeshti scrisori din roase plicuri SHi intrun ceas gindeshti la viatza toata. EMINESCU O. I 119. Cantro luna Toarceo lina SHintrun an TZeseun suman! JARNÍKBIRSEANU D. 457. ◊ Loc. adv. Intruna sau tot intruna = mereu necontenit neincetat. Navu ceshi face capului caci tatasau il trimitea intruna. ISPIRESCU L. 33. Sta ghem shi toarcentruna. EMINESCU N. 43. Nuntashii nu mai osteneau intruna de la casa ginerelui la casa miresei. GHICA S. 35. ◊ Expr. Intru multzi ani! = la multzi ani! Sa traieshti intru multzi ani! ISPIRESCU L. 115. III. (Invechit shi arhaizant; introduce un complement circumstantzial de scop) Ieshira in poarta intru intimpinarea domnilor. REBREANU I. 22. Cuget a ma duce intru cautarea acestor tilhari de zmei. ISPIRESCU L. 219. IV. (Introduce un complement circumstantzial de mod) Inca tinar intirzia intru jale shi vaduvie. ARGHEZI P. T. 5. Atunci totzi intro glasuire strigara... ISPIRESCU L. 39. Ajung pe Ivan careo ducea tot intrun cintec. CREANGA P. 299. Omenirea merge intrun progres continuu. BALCESCU O. II 10. ◊ Loc. adv. Intradevar v. adevar. Intrun suflet v. suflet. Intrales v. ales. Intrascuns v. ascuns. Intro doara v. doar. Intrun noroc v. noroc. Intrun grai v. grai. Intratit v. atit. V. (Introduce un complement circumstantzial instrumental) Se imbraca pe ascuns intro piele de urs. CREANGA P. 185. VI. (Astazi rar; introduce un complement circumstantzial de relatzie) Debarcaderul de pe malul baltzii era intru totul asemanator celuilalt. GALAN B. I 50. Juramite... k mii da ascultare shi supunere intru toate. CREANGA P. 206. Tu cunoshti slabiciunea doamnei B. intru aceasta. NEGRUZZI S. I 64. VII. (In legatura cu verbe care inseamna «a se preface» «a se schimba» etc.; introduce complementul indirect care arata obiectul prefacerii) Bordeiul moshneagului se prefacuse intrun palat mult mai stralucitor decit al imparatului! CREANGA P. 85. Schimbara... dushmania... intro prietenie folositoare. BALCESCU O. II 12.

ÍNTRU prep. 1) (exprima un raport spatzial concretizand interiorul unui spatziu sau al unui obiect directzia) In. Lucreaza intrun cabinet spatzios. 2) (exprima un raport temporal concretizand perioada de timp) Au plecat intro duminica. 3) (exprima un raport modal) Au strigat intrun glas. ◊ Intrun suflet in mare graba. Intradins in mod intentzionat; in mod voit. Intro doara la intamplare; la nimereala. 4) inv. (exprima un raport final shi formeaza cu cuvintele care le introduce complemente circumstantziale de scop) In. Iau venit intrajutor. 5) (exprima un raport instrumental) Sa imbracat intro rochie noua. 6) (exprima un raport transgresiv shi formeaza cu cuvintele care le introduce complemente indirecte sau atribute) Cenushareasa sa transformat intro printzesa. /<lat. intro

intru prep. in (cu o nuantza emfatica): intru toate. [Lat INTRO].

2) íntru prep. (lat. ĭntro [k shi’n introduc]; it. sp. pg. (d)entro k shi rom. dintru shi pintru compuse tot ale luĭ intru). In (inainte de un shi o): intr’un an intr’o zi nicĭ intr’un loc (dar in nicĭ un loc). In alte cazurĭ in limba vorbita nu se maĭ intrebuintzeaza. Numaĭ literatziĭ zic: intru tot intru toate cred intru Domnu (Iĭsus Hristos) ild. in tot in toate cred in Domnu. Intr’una continuŭ mereŭ in shir. Intru cit in ceĭa ce (de ex. intru cit priveshte cheltuĭelile le voĭ suporta eŭ) fiindca (de ex. ma adresez tzie intru cit eshtĭ competent). Intru citva oarecum pina la un punct: ma temeam intru citva.

inauntru [At: PRAV. 1103 / V: ~l pp (inv) inla~ inlauntu inlautru inlan~ inlon~ inlun~ innon innun~ lan~ Ion~ Iun~ nontru nuntru / S shi: (inv) innauntru / Pl: (inv sn) ~ruri / E: ml *(in) illac intro] 1 av In interiorul. 2 av (Arg; ie) A fi ~ A fi intro inchisoare. 3 av (Inv) In strainatate. 4 av (Inv; spc) In centrul Europei. 5 sn (Inv) Interior. 6 sn (Inv) Centru. 7 pp (If inauntrul; construit cu genitivul) In interiorul. 8 pp (Iaf) In mijlocul.

inlontru av vz inauntru

intraiurea av [At: DA ms / E: intru + aiurea] Aiurea (2).

inaúntru adv care arata starea shi mishcarea (vsl. ontrĭ de unde vŭnontrĭ despartzit in vŭ nontrĭ pin confuziune de unde apoĭ nontrĭ ild. ontrĭ. Lat. intro poate sa fi avut shi el infl.). In interior: dorm ma duc inauntru. (Maĭ corect e a scrie in auntru: dorm ma duc in auntru pin auntru pe din auntru ĭes din auntru sau de din auntru. La Beld. 907 1804 shi 3240 in untru 1384 shi 3305 din untru). S. n. pl. urĭ. Interior: inauntru odaiĭ inauntrurile caseĭ (Vechĭ: inlauntrul vostru plin este). Vechĭ azĭ in Trans. Ban. inlauntru inlontru shi inluntru in nord in untru shi in intru. Vechĭ shi in nontru shi in nuntru (dupa vsl. vŭnontrĭ).

íntru prep.

íntru prep.

intru

intradevắr/(pop.) in adevắr loc. adv.

intradíns loc. adv.

intraiúrea (pop.) loc. adv.

intrascúns loc. adv.

íntru catvá loc. adv.

intru tótul loc. adv.

intracólo loc. adv.

intradíns loc. adv.

intraiúrea loc. adv.

intrascúns loc. adv.

intratat loc. adv.

intratata loc. adv.

íntru catvá loc. adv.

íntru tótul loc. adv.

intru prep. In inauntru. Mr. tru megl. antru istr. intru. Lat. intrō (Pushcariu 894; CandreaDens. 887; REW 4514; DAR) cf. it. sp. port. (d)entro. La inceput se folosea in rom. in concurentza cu in k in fr. en shi dans; a pierdut teren in fatza lui in (care totushi la inlocuit complet in mr.). Astazi se foloseshte cu acelashi sens k in dar numai in expresii shi mai ales inainte de un o ins shi de adv. shi adj. care incep cu vocala: intr’un ceas (in un ceas nu se foloseshte) intr’o zi intr’atit intr’aiurea etc. Comp. dintru prep. (din de) cu de k dintre de la intre (indica provenientza plecinduse de la un moment sau dintrun spatziu dat in timp ce dintre indica provenientza plecinduse de la mai multe obiecte de acelashi fel: dintru inceput de la inceput fatza de dintre totzi din totzi); pentru prep. (k sa indica scopul sau finalitatea; din indica motivul sau cauza; fatza de indica o comparatzie) cf. mr. pi(n)tru cu p(r)e sau direct din lat. per intrō (CandreaDens. 890; Pascu I 172); pentru ce adv. (de ce?); pentru k conj. (fiindca); pentru sa conj. (inv. k sa); launtru (var. nauntru mr. nauntru nuntru lintru) s. n. (interior parte interna) folosit mai ales in comp. (din launtru dinauntru in launtru inauntru inv. in strainatate); launtric adj. (intern interior; intim).

AD MAIOREM DEI GLORIAM (lat.) intru preamarirea Domnului Deviza Ordinului iezuitzilor. In sens mai larg: a actziona dezinteresat in numele unei cauze nobile.

intradins expr. intentzionat.

intro doara expr. fara rost la intamplare.

intro dunga expr. 1. nebun tzicnit. 2. beat cherchelit.

intro ureche expr. nebun tzicnit.

intrun ceas bun expr. intrun moment prielnic / fast.

intrun ceas rau expr. intrun moment nefast.