ÍNTRU prep. (Mai ales urmat de «un» «o» etc. cu elidarea vocalei finale) In. I. (Introduce un complement circumstantzial de loc) 1. (Arata starea sau actziunea in interiorul unui spatziu) Erau odata intrun sat doi fratzi shi amindoi erau insuratzi. CREANGA P. 37. Parea k ma aflam intrun mare salon. NEGRUZZI S. I 60. 2. (In legatura cu verbe de mishcare; arata intrarea in sau mishcarea inspre un spatziu) Luna sascunse intrun nor. EMINESCU N. 24. ◊ (In legatura cu substantive abstracte) Un vis ce se strecoara intrun suflet pustiit. ALEXANDRESCU M. 20. 3. (Arata directzia sau tzinta mishcarii) Ori hai sa ne grabim ori sa ne dam intro parte. CREANGA P. 298. Apa eleshteului se trase intro parte shi intralta. ISPIRESCU L. 337. Zarira nishte palaturi shi o luara intracolo. id. ib. 24. II. (Introduce un complement circumstantzial de timp) 1. (In legatura cu substantive care arata momentul rastimpul epoca in care se petrece o actziune) SHi intruna din seri cum shedea spinul impreuna cu moshusau... numai iata ce zaresc in departare un sul de raze scinteietoare. CREANGA P. 228. Intro zi aflinduma singura acasa imi vestira pe doamna Olga. NEGRUZZI S. I 49. ◊ Loc. adv. (Invechit) Intruntii = la inceput mai intii. Leurdeanu intruntii fagaduia tot. ODOBESCU S. I 446. Intraceea = in acel timp. Intrun tirziu v. tirziu. 2. (In legatura cu substantive care arata timpul cit dureaza o actziune) SHi toate invatzaturile care altzi copii le invatza intrun an el le invatza intro luna. ISPIRESCU L. 2. SHi tu citeshti scrisori din roase plicuri SHi intrun ceas gindeshti la viatza toata. EMINESCU O. I 119. Cantro luna Toarceo lina SHintrun an TZeseun suman! JARNÍKBIRSEANU D. 457. ◊ Loc. adv. Intruna sau tot intruna = mereu necontenit neincetat. Navu ceshi face capului caci tatasau il trimitea intruna. ISPIRESCU L. 33. Sta ghem shi toarcentruna. EMINESCU N. 43. Nuntashii nu mai osteneau intruna de la casa ginerelui la casa miresei. GHICA S. 35. ◊ Expr. Intru multzi ani! = la multzi ani! Sa traieshti intru multzi ani! ISPIRESCU L. 115. III. (Invechit shi arhaizant; introduce un complement circumstantzial de scop) Ieshira in poarta intru intimpinarea domnilor. REBREANU I. 22. Cuget a ma duce intru cautarea acestor tilhari de zmei. ISPIRESCU L. 219. IV. (Introduce un complement circumstantzial de mod) Inca tinar intirzia intru jale shi vaduvie. ARGHEZI P. T. 5. Atunci totzi intro glasuire strigara... ISPIRESCU L. 39. Ajung pe Ivan careo ducea tot intrun cintec. CREANGA P. 299. Omenirea merge intrun progres continuu. BALCESCU O. II 10. ◊ Loc. adv. Intradevar v. adevar. Intrun suflet v. suflet. Intrales v. ales. Intrascuns v. ascuns. Intro doara v. doar. Intrun noroc v. noroc. Intrun grai v. grai. Intratit v. atit. V. (Introduce un complement circumstantzial instrumental) Se imbraca pe ascuns intro piele de urs. CREANGA P. 185. VI. (Astazi rar; introduce un complement circumstantzial de relatzie) Debarcaderul de pe malul baltzii era intru totul asemanator celuilalt. GALAN B. I 50. Juramite... k mii da ascultare shi supunere intru toate. CREANGA P. 206. Tu cunoshti slabiciunea doamnei B. intru aceasta. NEGRUZZI S. I 64. VII. (In legatura cu verbe care inseamna «a se preface» «a se schimba» etc.; introduce complementul indirect care arata obiectul prefacerii) Bordeiul moshneagului se prefacuse intrun palat mult mai stralucitor decit al imparatului! CREANGA P. 85. Schimbara... dushmania... intro prietenie folositoare. BALCESCU O. II 12.