15 definitzii pentru in (prep.)

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

IN prep. 1. (Indica interiorul spatziului unde are loc o actziune unde se afla ceva spre care are loc o mishcare) Intra in casa. ♦ (Indica suprafatza care are loc o actziune sau spatziul dintre obiecte unde se afla ceva unde se produce o mishcare) Se suie in pom. ♦ (Indica obiectul de care atarna ceva) Punetzi haina in cuier. ♦ (Indica o parte a corpului care este acoperita imbracata etc.) SHia tras ghetele in picioare. Nu sta cu caciula in cap. ♦ La in dreptul. Haina roasa in coate. 2. (Indica timpul in care se petrece o actziune) in iunie se coc cireshele. ♦ (Indica intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) Dupa peste. Pleci de maine in doua zile. 3. (Indica o cauza) Din pricina...; in urma... Pomul se clatina in vant. Ochiii ard in friguri. 4. (Indica scopul) Se duce in petzit. 5. (Indica instrumentul relatzia) Sau intzeles in scris. 6. (Indica o comparatzie) In forma de... k... Fumul se ridica in spirala. 7. Conform cu... potrivit cu... Fiecare in legea lui. 8. (Introduce un complement indirect) Adancit in ganduri. Casa transformata in muzeu. Lat. in.

in pp [At: COD. VOR. 33/6 / V: n (inv) (i)r im / E: ml in] 1 Indica interiorul unui spatziu in borcan. 2 Indica un spatziu in interiorul caruia se deruleaza o actziune Canta in padure Cf prin. 3 (Fig) Indica starea unui lucru a unui fapt etc. Este in extaz Cf intru. 4 Indica intrarea intrun anumit spatziu Merg in Asia. 5 Indica mishcarea intrun anumit spatziu Alearga in hol. 6 Indica o actziune incipienta Se pune in mishcare. 7 Indica trecerea dintro stare in alta Se preface in cerb. 8 Indica o transformare Se schimba in bine. 9 Indica suprafatza unui spatziu Sau ashezat in scaune Si: pe. 10 Indica directzia spre locul sau spre tzinta actziunii sperantzei etc. Se arata in prag Si: asupra la pe. 11 Indica ideea de ashezare Sta in loc. 12 Indica ideea de legare Pune boii in jug. 13 Indica ideea de fixare infipt in pamant. 14 (Icr din dintru de la) Indica repetabilitatea mishcarii Din loc in loc. 15 (Spc) Din. 16 (Spc) Intre. 17 (Spc) La. 18 Peste. 19 Spre. 20 Indica ideea de limitare In margine Si: asupra in dreptul la. 21 inainte. 22 Indica ideea de instrument Prind in cleshte Si: cu de din pe prin. 23 Indica ideea de pretz sau echivalentza Socotesc in lei Si: cu in loc de pentru. 24 (Ilav) ~ cinste (sau dar) Gratuit. 25 (Ilpp) ~ urma Indica ideea de consecintza Si: k drept. 26 Indica ideea de masura cantitate Volum in litri Si: cu de pe. 27 (Icr din de) Indica ideea de progresie Din ce in ce. 28 Indica ideea de distributzie In sferturi. 29 (Is) ~ doua randuri ~ trei randuri etc. Indica ideea de multiplicitate Si: de doua ori de trei ori etc. 30 Indica modul in care se face sau se deruleaza o actziune In salturi. 31 (Spc) Indica forma unui obiect In trei muchii Si: cu. 32 Prin. 33 Dupa. 34 (Is) ~ numele (sau baza temeiul) Indica autoritatea baza temeiul din care porneshte o actziune. 35 (inv) Indica ideea de comparatzie Imbracat in marinar Si: k. 36 Indica intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment Vin in trei ore Si: dupa peste. 37 Indica obiceiul de care se atarna ceva Pus in cui. 38 Indica o parte a corpului care (nu) este acoperita imbracata etc. in picioarele goale. 39 Indica timpul in care se petrece o actziune Termin in trei ore 40 Indica o cauza In frig. Cf din pricina in urma. 41 (Ilpp) ~ vederea Indica scopul In vederea victoriei. 42 (Lin; pop) Indica limba in care se comunica In greceshte Si: pe.

IN prep. 1. (Indica interiorul spatziului unde are loc o actziune unde se afla ceva spre care are loc o mishcare) Intra in casa. ♦ (Indica suprafatza care are loc o actziune sau spatziul dintre obiecte unde se afla ceva unde se produce o mishcare) Se suie in pom. ♦ (Indica obiectul de care atarna ceva) Punetzi haina in cuier. ♦ (Indica o parte a corpului care este acoperita imbracata etc.) SHia tras ghetele in picioare. Nu sta cu caciula in cap. ♦ La in dreptul. Haina roasa in coate. 2. (Indica timpul in care se petrece o actziune) In iunie se culeg cireshele. ♦ (Indica intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) Dupa peste. Pleci de maine in doua zile. 3. (Indica o cauza) Din pricina...; in urma... Pomul se clatina in vant. Ochiii ard in friguri. 4. (Indica scopul) Se duce in petzit. 5. (Indica instrumentul relatzia) Sau intzeles in scris. 6. (Indica o comparatzie) In forma de... k... Fumul se ridica in spirala. 7. Conform cu potrivit cu... Fiecare in legea lui. 8. (Introduce un complement indirect) Adancit in ganduri. Casa transformata in muzeu. Lat. in.

IN prep. I. (Introduce un complement circumstantzial de loc) 1. (Complementul arata spatziul in interiorul caruia are loc o actziune sau se afla ceva) In camera se facuse o tacere solemna. BART E. 388. Mergi sanatoasa mamuca zise cel mic cu lacrimi in ochi. CREANGA P. 20. In cotlon torcea motanul pieptanindushi o ureche. EMINESCU O. I 84. ♦ Printre. Nu departe sta Pepelea tupilat in flori de mai. ALECSANDRI P. A. 116. 2. (In legatura cu verbe de mishcare; complementul arata spatziul in care intra cineva sau inspre care are loc o mishcare) Sarunca in slava cerului. ISPIRESCU L. 1. Se suie iute in pod. CREANGA P. 5. Il dusera in templul cel mic. BALCESCU O. II 260. ◊ (Complementul este un abstract) Aceshti ochi patrundeau in sufletul lui k doua sagetzi aprinse. HOGASH DR. II 142. Iaca in ce incurcatura am intrat. CREANGA P. 201. ♦ Printre intre. Visa k picase in nishte turme de tzapi furioshi. BALCESCU O. II 258. 3. (Complementul arata k starea sau mishcarea are loc la suprafatza sau deasupra unui obiect sau intre obiecte) Pe. Calutzii munteneshti nici nu erau asudatzi cind au poposit in culme. SADOVEANU F. J. 545. Ce stai in capra k un degerat shi nu zici surugiilor sa mearga? ALECSANDRI T. I 110. ♦ Intre. SHiatunci... scobeshtete fata babei in dintzi! CREANGA P. 294. 4. (Complementul arata directzia sau tzinta mishcarii) La. Apucind spre sat in vale Neom da sarutari pe cale. EMINESCU O. I 55. ◊ (Dupa verbele «a lovi» «a trinti»«a bate» etc.; complementul arata obiectul asupra caruia se rasfringe actziunea) Slujitorii detera in timpine shi in surle. ISPIRESCU L. 2. Incepe a bate in poarta cit putea. CREANGA P. 308. ◊ (Impreuna cu verbele «a lega» «a fixa» «a anina» etc.; complementul arata obiectul de care se atirna sau se leaga ceva) In belciugul de la carimbul dedesubt din stinga era aninata o barditza. CREANGA P. 106. (Dupa verbe care cuprind ideea de incunoshtintzare raspindire difuzare) Imparatul a dat de shtire prin crainicii sai in toata lumea. CREANGA P. 77. ◊ (In corelatzie cu «din» fiind precedat shi urmat de acelashi substantiv formeaza o constructzie care arata o succesiune in spatziu) Trecu muntele catzarinduse din coltz in coltz. ISPIRESCU L. 25. 5. La in dreptul. Pindind tocmai cind era soarele in cruce... se rapede k prin foc shi ia trei smicele de mar dulce. CREANGA P. 273. Iar colo batrinul dascal cua lui haina roasan coate Intrun calcul fara capat tot socoate shi socoate. EMINESCU O. I 132. 6. (Impreuna cu adverbe prepozitzii locale sau cu substantive formeaza adverbe sau locutziuni adverbiale prepozitzii compuse shi locutziuni prepozitzionale) Inainte inapoi incoace incolo in cap in crucish in curmezish in dos inspre in sus in urma in fatza v. c. II. (Introduce un complement circumstantzial de timp) 1. (Complementul arata momentul rastimpul epoca in care se petrece o actziune) Pleaca in mindre noptzi cu luna. EMINESCU O. I 96. In vara dulci pasarele Sosesc voios. ALECSANDRI O. 157. O cometa... nu vine in fiecare an. BALCESCU O. II 10. ♦ (In legatura cu «pina» arata momentul pina la care ajunge actziunea) Se adunase k sa priveasca alergarea de cai ce se prelungise pina in luna lui septembrie. NEGRUZZI S. I 35. ♦ (In corelatzie cu «din» fiind precedat shi urmat de acelashi substantiv formeaza o constructzie care arata o succesiune in timp) Amina din zi in zi shi de joi pina mai deapoi. CREANGA P. 141. 2. (Complementul format dintrun substantiv determinat de un numeral marcheaza intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) Dupa peste. De azi in trei zile plecam. ISPIRESCU L. 4. 3. (Complementul este un abstract care arata durata shi alcatuieshte impreuna cu prepozitzia un grup de cuvinte care poate fi inlocuit cu o propozitzie subordonata de timp sau cu un participiu) Nam patzit eu asta numai o data in viatza mea. CREANGA P. 124. Parea can somn un inger ar trece prin infern. EMINESCU O. I 95. Nu apucase so afle in viatza. NEGRUZZI S. I 32. 4. (Cu nuantza cauzala) De vei pagubi in vreo negutzitorie satzi fie de invatzatura. NEGRUZZI S. I 251. III. (Introduce un complement circumstantzial de cauza mai ales in legatura cu substantive abstracte) Din pricina... in urma... Incepe a face un taraboi de sa sculat toata ograda in gura lui. CREANGA P. 304. Dar ochiii ard in friguri. EMINESCU O. I 96. IV. (Introduce un complement circumstantzial de scop) A doua zi iarashi asha facu... fara sashi mai aduca aminte k plecase in petzit. ISPIRESCU L. 34. O vulpe rau stricatoare Ducinduse in vinatoare... PANN P. V. I 69. V. (Introduce un complement circumstantzial de mod). 1. (Complementul indica modul propriuzis) Ramase citva timp in picioare rezemata cu spatele de tulpina unui nuc. VLAHUTZA O. A. 125. Sa se intzeleaga in scris. SLAVICI O. I 74. Batrinii vazind asta mare nenorocire shi pe nora lor in asha hal au inceput a o mustra. CREANGA P. 89. ♦ (In_legatura cu substantive formeaza locutziuni adverbiale) In adevar in ascuns in deshert in graba in toata mintea in taina in zadar v. c. 2. (Constructzia prepozitzionala are valoare comparativa) In forma de k. Vin cintind in stoluri fete De la griu. COSHBUC P. I 47. Fumul tzigaretei... zboara in spirale. ALECSANDRI P. A. 110. ♦ (Impreuna cu substantivul care urmeaza alcatuieshte un grup de cuvinte care poate fi inlocuit printrun gerunziu) Tustrei feciorii babei umblau in caraushie shi cishtigau multzi bani. CREANGA P. 4. Eu cu mindra rid in shaga. JARNÍKBIRSEANU D. 80. ♦ Conform cu... potrivit cu... SHishi tocmi oshtile... cum shtia el in legea lui. ISPIRESCU L. 103. VI. (Introduce un complement circumstantzial instrumental) 1. (Complementul arata instrumentul propriuzis) Se bateau urshii in coada. ISPIRESCU L. 1. Fiul craiului vazinduse prins in cleshte... i jura credintza. CREANGA P. 207. 2. (Complementul este un nume de materie) Din casutza lui de huma A ieshit un greierush Negru mic muiat in tush. TOPIRCEANU B. 54. Sami dea orzul fiert in lapte. ISPIRESCU L. 16. VII. (Introduce un complement circumstantzial de relatzie) In ce priveshte (cu privire) la. Un bondar rotund in pintec... EMINESCU O. I 87. Griul... Erean spic cit vrabia Erean pai k trestia! TEODORESCU P. P. 145. Mie murgul sprintinel In picioare subtzirel. ALECSANDRI P. P. 17. VIII. (Introduce un complement indirect) Petrecea zile intregi cufundat in studiul documentelor adunate. GHICA S. A. 142. ◊ (In legatura cu verbe care inseamna «a se preface» «a se schimba» introduce complementul indirect care arata obiectul prefacerii) Padurile se schimbasera in cimpii. ISPIRESCU L. 9. Luna luneca shi se coboara SHi sapropie de dinsul preschimbata in fecioara. EMINESCU O. I 142. Amorul meu se prefacu in compatimire. NEGRUZZI S. I 47. ♦ (Dupa verbe care inseamna «a lovi» constructzia prepozitzionala are valoare de complement direct) Sa nu loveshti in el! COSHBUC P. I 53.

IN prep. 1) (exprima un raport spatzial indicand interiorul unui spatziu al unui obiect al unei persoane locul suprafatza directzia) Sta in casa. A zbura in cosmos. 2) (exprima un raport temporal concretizand o perioada un interval de timp) Vine in fiecare seara. 3) (exprima un raport modal sau comparativ) Vine in fuga. 4) (exprima un raport final) Pregatire in vederea congresului. 5) (exprima un raport instrumental indicand mijlocul procedeul materia) Cu. Lau prins in capcana. 6) (exprima un raport de relatzie) In ce priveshte; la. Iute in mishcari. 7) (exprima un raport de tranzitzie) Schimbare in bine. 8) (exprima un raport calificativ indicand domeniul sau sfera de activitate o caracteristica posesia) Sa specializat in chirurgie. 9) rar (exprima un raport cauzal) Din cauza; din pricina; in urma. Se clatina in vant. 10) (exprima un raport cantitativ) Au plecat in trei.In de aproape intim; foarte bine. In de ajuns suficient; indestulator. In de seara spre (inspre catre) seara. In susul in partea (sau in directzia) de sus. In josul in partea (sau in directzia) de jos. In afara de cu exceptzia; exceptand. In privintza relativ la; cat priveshte. /<lat. in

in prep. exprima: 1. interiorul: in camera; fig. in minte; 2. diverse raporturi locale sau temporale pe: sta in picioare; 3. peste: in trei zile. [Lat. IN].

in prep. (lat. ĭn it. eng. in pv. fr. cat. sp. en pg. em. V. intru). In auntru: ma duc orĭ staŭ in casa in orash in Romania mĭa intrat un glontz in picĭor mĭa venit o ideĭe in minte in cap. In timp de: a construi o casa in treĭ lunĭ intr’o vara. Peste dupa: intr’o ora ma intorn. La: la lovit in cap in picĭor. Pe: imĭ pun palaria in cap haĭna in spinare cizmele in picĭoare. Cu: a calca in picĭoare (cu picĭoarele). Intre pintre: a raminea in strainĭ. A sta in picĭoare a sta pe picĭoare drept nu shezind. A sta in usha a sta pe prag intre ushorĭ. Doctor in filologie student in matematica doctor care shtie filologia student care invatza matematica. A fi in floare a fi inflorit (fig.) a fi in timpu celeĭ maĭ marĭ stralucirĭ. A fi in rugacĭune a fi in timpu cind itzĭ facĭ rugacĭunea. A fi in armata a fi militar. In cit pina cind de k: a strigat asha de mult in cit a ragushit; tzipa in cit itzĭ lua auzu; era asha de furios in cit nu maĭ vedea nimica. V. intru cit k.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

IN prep. 1. (local) pe. (Au poposit ~ varful dealului.) 2. (local) la. (Merge ~ vale.) 3. (local) de. (O trece ~ partea cealalta a drumului.) 4. (instrumental) (inv.) spre. (~ tine imi pun nadejdea.)

IN prep. 1. (local) pe. (Au poposit ~ virf.) 2. (local) la. (Merge ~ vale.) 3. (local) de. (O trece ~ partea cealalta a drumului.) 4. (instrumental) (inv.) spre. (~ tine imi pun nadejdea.)

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

in prep. 1. Indica locul sau spatziul in care se desfashoara o actziune. 2. Indica scopul sau finalitatea unei actziuni. 3. Indica intrumentul materia sau modul. 4. Indica o cauza. 5. Indica timpul. 6. Indica pretzul shi in general echivalentza numerica. Mr. (i)n istr. (a)n. Lat. in (Pushcariu 799; CandreaDens. 833; REW 4328; DAR) cf. it. in prov. fr. cat. sp. en port. em. Cf. Moser 427. Comp. din prep. (de la indica originea provenientza sursa; indica materia instrumentul modul sau cauza; de la indica timpul) de la de shi in (inv. dein den); prin prep. (indica spatziul parcurs; indica mijlocul modul sau cauza) de la pre shi in sau din lat. per in (CandreaDens. 835) inv. pre in pren.

Intrare: in (prep.)
in1 (prep.) prepozitzie
prepozitzie (I12)
Surse flexiune: DOR
  • in
  • ‑n
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

inprepozitzie

  • 1. Indica interiorul spatziului unde are loc o actziune unde se afla ceva spre care are loc o mishcare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Intra in casa. DEX '09
    • format_quote In camera se facuse o tacere solemna. BART E. 388. DLRLC
    • format_quote Mergi sanatoasa mamuca zise cel mic cu lacrimi in ochi. CREANGA P. 20. DLRLC
    • format_quote In cotlon torcea motanul pieptanindushi o ureche. EMINESCU O. I 84. DLRLC
    • diferentziere Introduce un complement circumstantzial de loc. DLRLC
    • 1.1. Indica suprafatza care are loc o actziune sau spatziul dintre obiecte unde se afla ceva unde se produce o mishcare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se suie in pom. DEX '09
      • format_quote Sarunca in slava cerului. ISPIRESCU L. 1. DLRLC
      • format_quote Se suie iute in pod. CREANGA P. 5. DLRLC
      • format_quote Il dusera in templul cel mic. BALCESCU O. II 260. DLRLC
      • format_quote Aceshti ochi patrundeau in sufletul lui k doua sagetzi aprinse. HOGASH DR. II 142. DLRLC
      • format_quote Iaca in ce incurcatura am intrat. CREANGA P. 201. DLRLC
      • 1.1.1. Printre, intre. DLRLC
        • format_quote Nu departe sta Pepelea tupilat in flori de mai. ALECSANDRI P. A. 116. DLRLC
        • format_quote Visa k picase in nishte turme de tzapi furioshi. BALCESCU O. II 258. DLRLC
    • 1.2. Arata k starea sau mishcarea are loc la suprafatza sau deasupra unui obiect sau intre obiecte. DLRLC
      sinonime: pe
      • format_quote Calutzii munteneshti nici nu erau asudatzi cind au poposit in culme. SADOVEANU F. J. 545. DLRLC
      • format_quote Ce stai in capra k un degerat shi nu zici surugiilor sa mearga? ALECSANDRI T. I 110. DLRLC
      • 1.2.1. Intre. DLRLC
        sinonime: intre
        • format_quote SHiatunci... scobeshtete fata babei in dintzi! CREANGA P. 294. DLRLC
    • 1.3. Arata directzia sau tzinta mishcarii. DLRLC
      sinonime: la
      • format_quote Apucind spre sat in vale Neom da sarutari pe cale. EMINESCU O. I 55. DLRLC
      • format_quote Imparatul a dat de shtire prin crainicii sai in toata lumea. CREANGA P. 77. DLRLC
      • 1.3.1. Arata obiectul asupra caruia se rasfrange actziunea. DLRLC
        • format_quote Slujitorii detera in timpine shi in surle. ISPIRESCU L. 2. DLRLC
        • format_quote Incepe a bate in poarta cit putea. CREANGA P. 308. DLRLC
    • 1.4. Indica obiectul de care atarna ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Punetzi haina in cuier. DEX '09
      • format_quote In belciugul de la carimbul dedesubt din stinga era aninata o barditza. CREANGA P. 106. DLRLC
      • 1.4.1. Arata o succesiune in spatziu. DLRLC
        • format_quote Trecu muntele catzarinduse din coltz in coltz. ISPIRESCU L. 25. DLRLC
    • 1.5. Indica o parte a corpului care este acoperita imbracata etc. DEX '09 DEX '98
      • format_quote SHia tras ghetele in picioare. Nu sta cu caciula in cap. DEX '09
    • 1.6. In dreptul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: la
      • format_quote Pindind tocmai cind era soarele in cruce... se rapede k prin foc shi ia trei smicele de mar dulce. CREANGA P. 273. DLRLC
      • format_quote Iar colo batrinul dascal cua lui haina roasan coate Intrun calcul fara capat tot socoate shi socoate. EMINESCU O. I 132. DLRLC
    • 1.7. Formeaza adverbe sau locutziuni adverbiale prepozitzii compuse shi locutziuni prepozitzionale: inainte (1.1.) inapoi (1.) incoace (1.) incolo (1.) in cap (?) in crucish (?) in curmezish (1.1.) in dos (?) inspre (1.) in sus (?) in urma (?) in fatza (?). DLRLC
  • 2. Indica timpul in care se petrece o actziune. DEX '09 DLRLC
    • format_quote In iunie se coc cireshele. DEX '09
    • format_quote Pleaca in mindre noptzi cu luna. EMINESCU O. I 96. DLRLC
    • format_quote In vara dulci pasarele Sosesc voios. ALECSANDRI O. 157. DLRLC
    • format_quote O cometa... nu vine in fiecare an. BALCESCU O. II 10. DLRLC
    • diferentziere Introduce un complement circumstantzial de timp. DLRLC
    • 2.1. Arata momentul pana la care ajunge actziunea. DLRLC
      • format_quote Se adunase k sa priveasca alergarea de cai ce se prelungise pina in luna lui septembrie. NEGRUZZI S. I 35. DLRLC
    • 2.2. Formeaza o constructzie care arata o succesiune in timp. DLRLC
      • format_quote Amina din zi in zi shi de joi pina mai deapoi. CREANGA P. 141. DLRLC
    • 2.3. Indica intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment: dupa, peste. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: dupa peste
      • format_quote De azi in trei zile plecam. ISPIRESCU L. 4. DLRLC
    • 2.4. Alcatuieshte impreuna cu complementul un grup de cuvinte care poate fi inlocuit cu o propozitzie subordonata de timp sau cu un participiu. DLRLC
      • format_quote Nam patzit eu asta numai o data in viatza mea. CREANGA P. 124. DLRLC
      • format_quote Parea can somn un inger ar trece prin infern. EMINESCU O. I 95. DLRLC
      • format_quote Nu apucase so afle in viatza. NEGRUZZI S. I 32. DLRLC
    • 2.5. Are nuantza cauzala. DLRLC
      • format_quote De vei pagubi in vreo negutzitorie satzi fie de invatzatura. NEGRUZZI S. I 251. DLRLC
  • 3. (Indica o cauza) Din pricina...; in urma... DEX '09
    • format_quote Incepe a face un taraboi de sa sculat toata ograda in gura lui. CREANGA P. 304. DLRLC
    • format_quote Dar ochiii ard in friguri. EMINESCU O. I 96. DLRLC
    • diferentziere Introduce un complement circumstantzial de cauza mai ales in legatura cu substantive abstracte. DLRLC
  • 4. Indica scopul. DEX '09 DEX '98
    • format_quote A doua zi iarashi asha facu... fara sashi mai aduca aminte k plecase in petzit. ISPIRESCU L. 34. DLRLC
    • format_quote O vulpe rau stricatoare Ducinduse in vinatoare... PANN P. V. I 69. DLRLC
    • diferentziere Introduce un complement circumstantzial de scop. DLRLC
  • 5. Introduce un complement circumstantzial de mod. DLRLC
    • 5.1. Complementul indica modul propriuzis. DLRLC
      • format_quote Ramase citva timp in picioare rezemata cu spatele de tulpina unui nuc. VLAHUTZA O. A. 125. DLRLC
      • format_quote Sa se intzeleaga in scris. SLAVICI O. I 74. DLRLC
      • format_quote Batrinii vazind asta mare nenorocire shi pe nora lor in asha hal au inceput a o mustra. CREANGA P. 89. DLRLC
  • 6. Indica instrumentul relatzia. DEX '09 DEX '98
    • 6.1. Introduce un complement circumstantzial instrumental. DLRLC
      • format_quote Sau intzeles in scris. DEX '09
      • format_quote Se bateau urshii in coada. ISPIRESCU L. 1. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Fiul craiului vazinduse prins in cleshte... i jura credintza. CREANGA P. 207. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Din casutza lui de huma A ieshit un greierush Negru mic muiat in tush. TOPIRCEANU B. 54. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Sami dea orzul fiert in lapte. ISPIRESCU L. 16. DEX '09 DLRLC
    • 6.2. Introduce un complement circumstantzial de relatzie: in ce priveshte (cu privire) la. DLRLC
      • format_quote Un bondar rotund in pintec... EMINESCU O. I 87. DLRLC
      • format_quote Griul... Erean spic cit vrabia Erean pai k trestia! TEODORESCU P. P. 145. DLRLC
      • format_quote Mie murgul sprintinel In picioare subtzirel. ALECSANDRI P. P. 17. DLRLC
  • 7. (Indica o comparatzie) In forma de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: k
    • format_quote Vin cintind in stoluri fete De la griu. COSHBUC P. I 47. DLRLC
    • format_quote Fumul tzigaretei... zboara in spirale. ALECSANDRI P. A. 110. DLRLC
    • 7.1. Impreuna cu substantivul care urmeaza alcatuieshte un grup de cuvinte care poate fi inlocuit printrun gerunziu. DLRLC
      • format_quote Tustrei feciorii babei umblau in caraushie shi cishtigau multzi bani. CREANGA P. 4. DLRLC
      • format_quote Eu cu mindra rid in shaga. JARNÍKBIRSEANU D. 80. DLRLC
  • 8. Conform cu... potrivit cu... DEX '09 DLRLC
    • format_quote SHishi tocmi oshtile... cum shtia el in legea lui. ISPIRESCU L. 103. DLRLC
  • 9. Introduce un complement indirect. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Adancit in ganduri. Casa transformata in muzeu. DEX '09
    • format_quote Petrecea zile intregi cufundat in studiul documentelor adunate. GHICA S. A. 142. DLRLC
    • format_quote Padurile se schimbasera in cimpii. ISPIRESCU L. 9. DLRLC
    • format_quote Luna luneca shi se coboara SHi sapropie de dinsul preschimbata in fecioara. EMINESCU O. I 142. DLRLC
    • format_quote Amorul meu se prefacu in compatimire. NEGRUZZI S. I 47. DLRLC
    • format_quote Sa nu loveshti in el! COSHBUC P. I 53. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.