IN prep. I. (Introduce un complement circumstantzial de loc) 1. (Complementul arata spatziul in interiorul caruia are loc o actziune sau se afla ceva) In camera se facuse o tacere solemna. BART E. 388. Mergi sanatoasa mamuca zise cel mic cu lacrimi in ochi. CREANGA P. 20. In cotlon torcea motanul pieptanindushi o ureche. EMINESCU O. I 84. ♦ Printre. Nu departe sta Pepelea tupilat in flori de mai. ALECSANDRI P. A. 116. 2. (In legatura cu verbe de mishcare; complementul arata spatziul in care intra cineva sau inspre care are loc o mishcare) Sarunca in slava cerului. ISPIRESCU L. 1. Se suie iute in pod. CREANGA P. 5. Il dusera in templul cel mic. BALCESCU O. II 260. ◊ (Complementul este un abstract) Aceshti ochi patrundeau in sufletul lui k doua sagetzi aprinse. HOGASH DR. II 142. Iaca in ce incurcatura am intrat. CREANGA P. 201. ♦ Printre intre. Visa k picase in nishte turme de tzapi furioshi. BALCESCU O. II 258. 3. (Complementul arata k starea sau mishcarea are loc la suprafatza sau deasupra unui obiect sau intre obiecte) Pe. Calutzii munteneshti nici nu erau asudatzi cind au poposit in culme. SADOVEANU F. J. 545. Ce stai in capra k un degerat shi nu zici surugiilor sa mearga? ALECSANDRI T. I 110. ♦ Intre. SHiatunci... scobeshtete fata babei in dintzi! CREANGA P. 294. 4. (Complementul arata directzia sau tzinta mishcarii) La. Apucind spre sat in vale Neom da sarutari pe cale. EMINESCU O. I 55. ◊ (Dupa verbele «a lovi» «a trinti»«a bate» etc.; complementul arata obiectul asupra caruia se rasfringe actziunea) Slujitorii detera in timpine shi in surle. ISPIRESCU L. 2. Incepe a bate in poarta cit putea. CREANGA P. 308. ◊ (Impreuna cu verbele «a lega» «a fixa» «a anina» etc.; complementul arata obiectul de care se atirna sau se leaga ceva) In belciugul de la carimbul dedesubt din stinga era aninata o barditza. CREANGA P. 106. (Dupa verbe care cuprind ideea de incunoshtintzare raspindire difuzare) Imparatul a dat de shtire prin crainicii sai in toata lumea. CREANGA P. 77. ◊ (In corelatzie cu «din» fiind precedat shi urmat de acelashi substantiv formeaza o constructzie care arata o succesiune in spatziu) Trecu muntele catzarinduse din coltz in coltz. ISPIRESCU L. 25. 5. La in dreptul. Pindind tocmai cind era soarele in cruce... se rapede k prin foc shi ia trei smicele de mar dulce. CREANGA P. 273. Iar colo batrinul dascal cua lui haina roasan coate Intrun calcul fara capat tot socoate shi socoate. EMINESCU O. I 132. 6. (Impreuna cu adverbe prepozitzii locale sau cu substantive formeaza adverbe sau locutziuni adverbiale prepozitzii compuse shi locutziuni prepozitzionale) Inainte inapoi incoace incolo in cap in crucish in curmezish in dos inspre in sus in urma in fatza v. c. II. (Introduce un complement circumstantzial de timp) 1. (Complementul arata momentul rastimpul epoca in care se petrece o actziune) Pleaca in mindre noptzi cu luna. EMINESCU O. I 96. In vara dulci pasarele Sosesc voios. ALECSANDRI O. 157. O cometa... nu vine in fiecare an. BALCESCU O. II 10. ♦ (In legatura cu «pina» arata momentul pina la care ajunge actziunea) Se adunase k sa priveasca alergarea de cai ce se prelungise pina in luna lui septembrie. NEGRUZZI S. I 35. ♦ (In corelatzie cu «din» fiind precedat shi urmat de acelashi substantiv formeaza o constructzie care arata o succesiune in timp) Amina din zi in zi shi de joi pina mai deapoi. CREANGA P. 141. 2. (Complementul format dintrun substantiv determinat de un numeral marcheaza intervalul de timp care se scurge de la un anumit moment) Dupa peste. De azi in trei zile plecam. ISPIRESCU L. 4. 3. (Complementul este un abstract care arata durata shi alcatuieshte impreuna cu prepozitzia un grup de cuvinte care poate fi inlocuit cu o propozitzie subordonata de timp sau cu un participiu) Nam patzit eu asta numai o data in viatza mea. CREANGA P. 124. Parea can somn un inger ar trece prin infern. EMINESCU O. I 95. Nu apucase so afle in viatza. NEGRUZZI S. I 32. 4. (Cu nuantza cauzala) De vei pagubi in vreo negutzitorie satzi fie de invatzatura. NEGRUZZI S. I 251. III. (Introduce un complement circumstantzial de cauza mai ales in legatura cu substantive abstracte) Din pricina... in urma... Incepe a face un taraboi de sa sculat toata ograda in gura lui. CREANGA P. 304. Dar ochiii ard in friguri. EMINESCU O. I 96. IV. (Introduce un complement circumstantzial de scop) A doua zi iarashi asha facu... fara sashi mai aduca aminte k plecase in petzit. ISPIRESCU L. 34. O vulpe rau stricatoare Ducinduse in vinatoare... PANN P. V. I 69. V. (Introduce un complement circumstantzial de mod). 1. (Complementul indica modul propriuzis) Ramase citva timp in picioare rezemata cu spatele de tulpina unui nuc. VLAHUTZA O. A. 125. Sa se intzeleaga in scris. SLAVICI O. I 74. Batrinii vazind asta mare nenorocire shi pe nora lor in asha hal au inceput a o mustra. CREANGA P. 89. ♦ (In_legatura cu substantive formeaza locutziuni adverbiale) In adevar in ascuns in deshert in graba in toata mintea in taina in zadar v. c. 2. (Constructzia prepozitzionala are valoare comparativa) In forma de k. Vin cintind in stoluri fete De la griu. COSHBUC P. I 47. Fumul tzigaretei... zboara in spirale. ALECSANDRI P. A. 110. ♦ (Impreuna cu substantivul care urmeaza alcatuieshte un grup de cuvinte care poate fi inlocuit printrun gerunziu) Tustrei feciorii babei umblau in caraushie shi cishtigau multzi bani. CREANGA P. 4. Eu cu mindra rid in shaga. JARNÍKBIRSEANU D. 80. ♦ Conform cu... potrivit cu... SHishi tocmi oshtile... cum shtia el in legea lui. ISPIRESCU L. 103. VI. (Introduce un complement circumstantzial instrumental) 1. (Complementul arata instrumentul propriuzis) Se bateau urshii in coada. ISPIRESCU L. 1. Fiul craiului vazinduse prins in cleshte... i jura credintza. CREANGA P. 207. 2. (Complementul este un nume de materie) Din casutza lui de huma A ieshit un greierush Negru mic muiat in tush. TOPIRCEANU B. 54. Sami dea orzul fiert in lapte. ISPIRESCU L. 16. VII. (Introduce un complement circumstantzial de relatzie) In ce priveshte (cu privire) la. Un bondar rotund in pintec... EMINESCU O. I 87. Griul... Erean spic cit vrabia Erean pai k trestia! TEODORESCU P. P. 145. Mie murgul sprintinel In picioare subtzirel. ALECSANDRI P. P. 17. VIII. (Introduce un complement indirect) Petrecea zile intregi cufundat in studiul documentelor adunate. GHICA S. A. 142. ◊ (In legatura cu verbe care inseamna «a se preface» «a se schimba» introduce complementul indirect care arata obiectul prefacerii) Padurile se schimbasera in cimpii. ISPIRESCU L. 9. Luna luneca shi se coboara SHi sapropie de dinsul preschimbata in fecioara. EMINESCU O. I 142. Amorul meu se prefacu in compatimire. NEGRUZZI S. I 47. ♦ (Dupa verbe care inseamna «a lovi» constructzia prepozitzionala are valoare de complement direct) Sa nu loveshti in el! COSHBUC P. I 53.