inainte [At: COD. VOR. 46/1314 / V: ~a (inv) ainte irainte rainte (reg) aintre amainte inaintre inante inantre inainte mainti mainte naintre nainte nainte / S shi: inn~ nainte / E: ml *in ab ante] 1 av In fatza. 2 av (SHfg) In frunte. 3 av Mai devreme. 4 av Mai intai. 5 av (Ilav) Mai ~ In continuare. 6 av (Ial) Mai demult. 7 av (Ial) Mai repede decat altcineva sau altceva. 8 av (Ie) De mai ~ De mai demult. 9 av (Ilav) Cu... (mai) ~ sau (mai) ~ cu... Exprima cat timp a trecut de la intamplarea de care este vorba. 10 av (Ilav) ~ vreme Odinioara. 11 av (Ic) ~ mergator inaintash (5). 12 av (Iae; pex) Persoana cu vederi inaintate. 13 av (Ilav) De azi (sau aici acum etc.) ~ De azi sau aici acum etc. incolo. 14 av (Ie) A o lua cuiva ~ A intrece pe cineva. 15 av (Ie) A ieshi ~ A fi cel dintai. 16 av (Ie) Ai da cuiva ~ A oferi un avantaj. 17 av (Ie) A pune ~ A aduce o dovada. 18 av (Inv; iae) A pretexta. 19 av (Inv; ie) A vedea ~ A prevedea. 20 pp (Inv; ie) A sta ~a cuiva A se opune. 21 pp (If inaintea) Mai devreme decat... 22 pp (If inaintea) Anterior. 23 pp (If inaintea) In fatza cuiva sau a ceva. 24 pp (If inaintea) De fatza cu... 25 pp (If inaintea) Fatza de... 26 av (Ie) A ieshi (cuiva) ~ A intampina. 27 av (SHfg; ie) A se apleca ~ A se inclina. 28 av Demult. 29 av (Inv) Pana cand. 30 av Mai presus. 31 pp (Inv; if inaintea) In prezentza cuiva. 32 pp In comparatzie cu... 33 sf (Inv; ic) ~ veste Prevestire. 34 sf (Inv; ic) ~cuvantare Prefatza. 35 av (Ic) ~graitor Profet. 36 av (Ic) ~nascut Prim nascut. 37 sf (Inv) Parte anterioara. 38 sf (Reg) Batatura (3). 39 a (Inv) Prealabil. 40 a (Inv) Vechi.

INAÍNTE adv. (SHi in forma nainte) I. (Cu sens local) In fatza. Inainte se lungea spinare de colnic; spre dreapta se adincea un ponor. SADOVEANU V. F. 44. Face o saritura inapoi shi una inainte. CREANGA P. 199. Pesemne pacatele mi teau scos inainte mai Chirica. id. ib. 164. Ii sar purici inainte cu potcoave de otzel. EMINESCU O. 87. ♦ In frunte. Tata mergea inainte singur shi noi la urma. SAHIA N. 55. ◊ Expr. A apuca cu gura inainte v. apuca. A (sau ai) ieshi (cuiva) inainte = a intimpina pe cineva a ieshi in cale. Ceilaltzi... i ieshira inainte shi o intimpinara. ISPIRESCU L. 22. A io lua (cuiva) inainte v. lua. A o lua inainte v. lua. A spune inainte = a spune mai departe a continua. (Despre ceas) A fi (sau a merge) inainte = a indica o ora mai inaintata decit e in realitate. ♦ (Cu valoare de interjectzie) Strigat de imbarbatare folosit k indemn sau lozinca shi exprimind dorintza de a inainta. II. (Cu sens temporal) 1. (Exprima prioritatea in timp) Mai de vreme mai intii. De nu iar muri multzi inainte. CREANGA P. 122. ◊ (Construit cu infinitivul precedat de prep. «de») Inainte de a ieshi mai trecem printro sala in care sint expuse materiale tiparite in ilegalitate. STANCU U.R.S.S. 27. Ajungem sub brad inainte de a se lumina ziua. SADOVEANU V. F. 46. ◊ Loc. prep. Inainte de... = in perioada anterioara. Asha era shi inainte de razboi? SAHIA N. 57. ◊ Expr. Mai inainte = a) mai demult. Arar shiaduce cineva aminte K shi acolo a trait un om Mai inainte. D. BOTEZ P. O. 128. Totul raminea k mai nainte. ISPIRESCU L. 34. Mai nainte caleavalea; erai deprins a trai singur. CREANGA P. 161; b) mai repede (decit altcineva sau altceva). Intrec pe ceilaltzi ajungind mai nainte tzinta. NEGRUZZI S. I 36. (Construit cu intinitivul precedat de prep. «de») Nu cumva... sai vina raul gind de a lepada cartea ta din mina mai nainte chiar de a fi intrat in materia ei. ODOBESCU S. III 11. Mai inainte de a rasari soarele au pus lemne pe foc. DRAGHICI R. 84. De mai inainte = de mai de mult. Paremi cami aduc aminte Cum can vremi de mai nainte Team vazut shi team iubit. EMINESCU O. IV 52. Cu... (mai) inainte sau (mai) inainte cu... arata cit timp a trecut de la intimplarea de care este vorba. Nici nu visasem eu cu un an inainte cind plecasem acasa in concediu ce cumpana ne amenintza. SADOVEANU O. VI 116. Inainte vreme = mai de mult odinioara. 2. (Exprima continuarea unei actziuni a unei stari) Mai departe in continuare. Ceasornicul batea inainte zuruind. SADOVEANU P. 103. Din cind in cind avea tresariri... insa iar se linishtea shi dormea inainte. SAHIA N. 57. Cuvintul din poveste inainte mult mai este. CREANGA P. 199. In prezent cugetatorul nushi opreshte a sa minte Cintro clipa gindul duce mii de veacuri inainte. EMINESCU O. I 133. ◊ Loc. adv. De azi (sau aici acum miine etc.) inainte = de azi (sau aici acum miine etc.) incolo in viitor. De aici inainte mergind la shcoala el trecea totdeauna shi ma lua shi pe mine. SLAVICI O. I 72. Il rugara sa locuiasca de aci inainte cu dinsele. ISPIRESCU L. 7. SHi deaceea deazinainte potzi sa nu ma mai intrebi De ce ritmul nu mabate cu ispita de la trebi. EMINESCU O. I 141. Variante: naínte (regional) naínte (SBIERA P. 226) adv.

INAÍNTE adv. I. (Local) In fatza. Inainte se intindea spinarea de colnic (SADOVEANU). ◊ Expr. A(i) ieshi (cuiva) inainte = a intimpina pe cineva. ♦ In locul dintii in frunte. Tata mergea inainte (SAHIA). ♦ (Cu valoare de interjectzie) Strigat folosit k indemn sau k lozinca exprimind imboldul sau hotarirea de a inainta. II. (Temporal) 1. Mai devreme mai intii. ◊ Loc. prep. Inainte de... = in perioada anterioara. ◊ Expr. Mai inainte = a) mai demult; b) mai repede (decit altcineva sau altceva). De mai inainte = de mai demult. Cu... (mai) inainte sau (mai) inainte cu... arata cit timp a trecut de la intimplarea de care este vorba. Inainte vreme = odinioara. 2. Mai departe in continuare. ◊ Expr. De azi (sau aici acum etc.) inainte = de azi (sau aici acum etc.) incolo. [Var.: naínte adv.] Lat. in abante

INAÍNTE adv. 1) In spatziul aflat in fatza; dinainte; anterior. A se duce ~. ◊ Ai ieshi cuiva ~ a intampina pe cineva. A io lua cuiva ~ a intrece pe cineva. 2) Intro perioada de timp trecuta; in trecut. Mai ~ vreme. 3) Mai intai; la inceput. ◊ ~ de toate in primul rand. Mai ~ a) mai demult; b) mai repede decat altcineva; mai devreme; c) in primul rand; la inceput. ~mergator a) premegator; inaintash; precursor; b) persoana cu vederi progresiste. 4) In continuare; mai departe. De azi (sau de acum de aici) ~. ◊ Zii (spune) ~! Continua! 5) (cu valoare de interjectzie) Strigat exprimand indemnul de a inainta. Ura! ~! /<lat. in ab ante

inainte prep. arata prioritate de timp deloc: inainte cu doua luni a facut doi pashi inainte. [Vechiurom. ainte = lat. AB ANTE]. ║ adv. 1. in trecut: mai inainte nu era asha; 2. anterior: cum s’a zis mai inainte.

inainte prep. de loc cu gen. (in shi ainte; lat. abante d. ab de la shi ante inainte; it. avanti fr. avant. Ainte se intrebuintza in vechime fara in: ainte mersera). 1. Dinainte in fatza: inaintea mea inaintea ochilor meĭ. (Diferentza intre inainte shi dinainte nu exista k potzĭ zice shi ma duc orĭ shed dinaintea caseĭ shi inaintea caseĭ shi corespund amindoŭa cu fr. devant). 2. Prep. de timp cu gen. Din timpu precedent (fr. avant): Dacia in ainte de Romanĭ Dacia din aintea Romanilor. 3. Adv de mishcare (fr. en avant): in ainte soldatzĭ! 4. Adv. de timp: shtiam din ainte (fr. d’avance). 5. Loc. adj. Cel din ainte anterior antecedent precedent: vorba din ainte partea din ainte (V. dinainte). De azĭ (saŭ de aicĭ saŭ de acuma) in ainte incepind de acuma. In ainte vreme (Vechĭ. Urit azĭ) odinioara altadata odata in ainte cindva. Maĭ in ainte saŭ numaĭ in ainte altadata in trecut: in ainte eraĭ maĭ silitor. A lua inainte 1. a anticipa 2. a intrece. A da inainte cuĭva (termin luat de la joc k biliardu cartzile popicele adica a da cuĭva puncte inainte k tu sa incepĭ maĭ de jos fiind sigur k tot veĭ invinge) a fi superior cuĭva.

nainte av pp sf vz inainte

nainte av vz inainte

NAÍNTE adv. v. inainte.

inaínte adv.

*inainte prep. (~ i)

inaínte adv.

inainte

inainte.

INAÍNTE adv. (local) 1. (inv.) ainte. (Era situat ~.) 2. v. dinainte.

INAINTE adv. (local) 1. (inv.) ainte. (Era situat ~.) 2. dinainte. (Ii pun mincarea ~.)

Inainte ≠ inapoi indarat

inaínte adv. 1. In fatza. 2. Mai devreme mai intii. 3. In locul dintii in frunte. 4. (Prep.) In fatza in prezentza. 5. (Adj. inv.) Anterior precedent. Var. nainte. Mr. nante ninte ainte. Lat. ab ante al carui rezultat normal *ainte a trecut la ainte probabil prin analogie cu alternantza vocalica cuvintcuvinte mormintmorminte. Ainte (considerat de DAR k rezultat normal din punct de vedere fonetic; cf. it. avanti prov. avan fr. avant cat. abantes) pastrat in mr. apare in texte din sec. XVIXVII numai in compuneri k nainte mainte (< mai ainte) mai deinte; compunerea cu in este normala cf. (im)prejur (im)preuna (in)adins etc. Dupa REW 4335 din lat. inainte; de la in abante e inde dupa Pascu I 129 cf. Pascu Beiträge 10. Dupa DAR este vorba de o contaminare a lui ainte cu ininte < in ante. Lat. in ab antea este atestat pentru sec. IX cf. J. Bastardas Particularidades sintácticas del latin medieval Barcelona 1953 p. 85. Der. inainta vb. (a avansa a progresa); inaintash s. m. (stramosh precedesor; precursor; calul de dinainte al trasurii; adj. care merge inainte; Arg. ochelari; Arg. pungash in serviciul politziei). Comp. (inv.) inainte cuvintare s. f. (prolog) format k gr. πρόλογος; inainte mergator s. m. (precursor) k gr. πρόδρομος; inainte vreme adv. (in trecut in alte timpuri); dinainte adv. cu prep. de; dinainte s. n. (parte din fatza mai ales la o haina).

ANTE MARE UNDAE (lat.) valurile inaintea marii Cauza premerge efectul.

MACHT GEHT VOR RECHT (germ.) fortza trece inaintea dreptului Deviza cancelarului Bismarck care tradeaza preferintza pentru utilizarea fortzei in detrimentul spiritului de echitate.

NIHIL EST IN INTELLECTU QUOD NON PRIUS FUERIT IN SENSU (lat.) nu exista nimic in minte fara sa fi fost mai inainte in simtzuri Principiu care rezuma conceptzia senzualista a lui J. Locke indreptat impotriva teoriei carteziene a ideilor innascute.

NULLUM EST IAM DICTUM QUOD NON SIT DICTUM PRIUS (lat.) nu sa spus nimic care sa nu fi fost spus mai inainte Terentziu „Eunuchus” Prolog 41. Ineditul shi originalitatea sunt intotdeauna relative.

Ante mare undae (lat. „Inaintea marii apele”) expresie latina al carei izvor nu se cunoashte precis. In schimb e limpede sensul ei: cauza este premergatoare efectului intocmai cum apele au precedat marile.

inainte adv. inainte de Revolutzia din decembrie 1989.