optziuni
  • info

14 definitzii pentru imbata

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

IMBATÁ imbắt vb. I. 1. Refl. shi tranz. (fact.) A ajunge sau a face pe cineva sa ajunga in starea de betzie a (se) ametzi cu bautura; a (se) chercheli a (se) aghesmui. ◊ Expr. A (se) imbata lulea (sau tun turta critza) = a (se) imbata foarte tare. A (se) imbata cu apa rece (sau chioara) = a (se) amagi a (se) inshela. ♦ Tranz. P. anal. (Despre mirosuri puternice) A produce o stare asemanatoare cu betzia; a ametzi. 2. Tranz. shi refl. Fig. A (se) incanta a (se) ametzi a (se) tulbura. Lat. *imbibitare (<bibitus „beat”).

IMBATÁ imbắt vb. I. 1. Refl. shi tranz. (fact.) A ajunge sau a face pe cineva sa ajunga in starea de betzie a (se) ametzi cu bautura; a (se) chercheli a (se) aghesmui. ◊ Expr. A (se) imbata lulea (sau tun turta critza) = a (se) imbata foarte tare. A (se) imbata cu apa rece (sau chioara) = a (se) amagi a (se) inshela. ♦ Tranz. P. anal. (Despre mirosuri puternice) A produce o stare asemanatoare cu betzia; a ametzi. 2. Tranz. shi refl. Fig. A (se) incanta a (se) ametzi a (se) tulbura. Lat. *imbibitare (<bibitus „beat”).

imbata [At: PRAV. 1034 / S shi: (inv) inb~ / Pzi: imbat / E: ml *imbibitare] 12 vtr A (face sa ajunga sau) a ajunge in starea de betzie Si: (pfm) a (se) afuma a (se) aghesmui a (se) ametzi a (se) amnari a (se) cali a (se) carpi a (se) chercheli a (se) cherchezi a (se) flecni a (se) flecui a (se) invinosha a (se) ratuti a (se) sfintzi a (se) tamaia a (se) trasni a (se) turti. 34 vtr (Pfm; ie) A (se) ~ cuc (sau clei critza crup lulea tun turta) A (se) imbata (12) foarte tare. 56 vtr (Pfm; ie) A (se) ~ cu apa rece (sau chioara) A (se) zapaci. 78 vtr (Pfm; iae) A (se) inshela. 9 vr (Pfm; ie) A se ~ lesne A nu tzine la betzie. 10 vt (Pan; d. mirosuri arome puternice) A produce o stare asemanatoare cu betzia Si: a ametzi. 1112 vtr (Pan; fig) A (se) tulbura.

IMBATÁ imbắt vb. I. 1. Refl. A ajunge in stare de betzie in urma consumarii unei cantitatzi de alcool. Se imbata pina intratit incit nu mai shtia daca feata este ori baiat. ISPIRESCU U. 104. Mai nainte unde se intimpla la tine sa te imbetzi!... acuma itzi bei mintzile dintrun tzoi de rachiu. CARAGIALE O. I 257. Maninca bea sembata shi doarme dus. ALECSANDRI T. I 447. ◊ Expr. A se imbata lulea (tun turta sau critza) = a se imbata foarte tare. ◊ Tranz. Ia dat tzuica shi la imbatat. (Expr.) A imbata (pe cineva) cu apa rece = a amagi (pe cineva) cu vorbe goale. Nu ma imbetzi pe mine cu apa rece. Te shtiu eu cine eshti. V. ROM. martie 1953 167. Ei! Sa lasam frazele nene Catzavencule! Astea sint bune pentru guracasca... Eu sint omul care dta sal imbetzi cu apa rece? CARAGIALE O. I 136. 2. Tranz. Fig. A incinta a fermeca a ametzi a zapaci. Se temea acum sa nul imbete Ametzitoarea ochilor otrava. TOPIRCEANU B. 59. Padurea mirosea de tembata: inflorise tamiioara. SANDUALDEA U. P. 65. Intindem buzele tremuratoare Vrajitatzi unda sa ne mai imbete Viatza pururea fermecatoare! VLAHUTZA O. A I 78. Dulcele parfum al florilor shi al riului intra in camera shi ma imbata. BOLINTINEANU O. 317. ◊ Refl. Nu tembata de vorba cui ar sta sa te admire! VLAHUTZA O. A. 75. In sarbatoarea noastra tu singur eshti tacut! Imbatate de viatza ce ne suride noua. BOLINTINEANU O. 21.

A IMBATÁ imbat tranz. 1) A face sa se imbete; a turmenta. ◊ ~ (pe cineva) cu apa rece (sau chioara) a amagi (pe cineva); a inshela. 2) A aduce intro stare asemanatoare cu betzia. 3) fig. A face sa fie cuprins de uimire shi de admiratzie; a incanta; a fascina; a vraji; a delecta. Succesul la imbatat. /<lat. imbibitare

A SE IMBATÁ ma imbat intranz. 1) A deveni beat; a ajunge in stare de ebrietate (in urma consumarii excesive de alcool); a se turmenta. 2) fig. A ajunge intro stare asemanatoare cu betzia (din cauza unor emotzii puternice); a se tulbura profund sufleteshte. Mam imbatat de bucurie. /<lat. imbibitare

imbatà v. 1. a face beat; 2. a ametzi; 3. a incanta a fermeca: de line muse sufletul imbata BOL. sufletu ’mbatat de raze shi de eterne primaveri EM.

ciocsí vr [At: I. CR. V 374 / Pzi: ~sésc / E: nct] (Reg) A se imbata.

imbắt a á v. tr. (lat. *imbibito bibitáre d. bíbere a bea; sp. embeodar pg. embebedar. Imbat imbetzĭ imbata; sa imbete. V. beaŭ imbib). Fac beat ametzesc: vinu te imbata. Fig. Incint ametzesc pin deliciŭ: gloria te imbata.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

imbatá (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. imbắt 2 sg. imbétzi 3 imbáta; conj. prez. 3 sa imbéte

imbatá vb. ind. prez. 1 sg. imbat 2 sg. imbétzi 3 sg. shi pl. imbáta; conj. prez. 3 sg. shi pl. imbéte

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

IMBATÁ vb. a (se) ametzi a (se) chercheli a (se) turmenta (livr.) a (se) griza (pop.) a (se) turlaci (prin Transilv.) a (se) amnari (Mold.) a (se) chefalui (Transilv. shi Ban.) a (se) shumeni (fam.) a (se) abtzigui a (se) invinosha a (se) matosi (fam. fig.) a (se) afuma a (se) aghesmui a (se) cali a (se) ciupi a (se) carpi a (se) magnetiza a (se) pili a (se) sfintzi a (se) tamaia a (se) trasni a (se) turti (rar fig.) a (se) tarnosi a (se) turci (reg. fig.) a (se) flecui a (se) otzeli (arg.) a (se) mahi a (se) matoli. (Sa cam ~ cu rachiu.)

IMBATA vb. a (se) ametzi a (se) chercheli a (se) turmenta (livr.) a (se) griza (pop.) a (se) turlaci (prin Transilv.) a (se) amnari (Mold.) a (se) chefalui (Transilv. shi Ban.) a (se) shumeni (fam.) a (se) invinosha a (se) matosi (fam. fig.) a (se) afuma a (se) aghesmui a (se) cali a (se) ciupi a (se) cirpi a (se) magnetiza a (se) pili a (se) sfintzi a (se) tamiia a (se) trasni a (se) turti (rar fig.) a (se) tirnosi a (se) turci (reg. fig.) a (se) flecui a (se) otzeli (arg.) a (se) mahi a (se) matoli. (Sa cam ~ cu rachiu.)

A (se) imbata ≠ a (se) dezbata a (se) trezi

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a se imbata turta expr. (pop.) a se imbata foarte tare.

Intrare: imbata
verb (VT54)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • imbata
  • ‑mbata
  • imbatare
  • ‑mbatare
  • imbatat
  • ‑mbatat
  • imbatatu‑
  • ‑mbatatu‑
  • imbatand
  • ‑mbatand
  • imbatandu‑
  • ‑mbatandu‑
 singular plural
  • imbata
  • ‑mbata
  • imbatatzi
  • ‑mbatatzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • imbat
  • ‑mbat
 (sa)
  • imbat
  • ‑mbat
  • imbatam
  • ‑mbatam
  • imbatai
  • ‑mbatai
  • imbatasem
  • ‑mbatasem
a II-a (tu)
  • imbetzi
  • ‑mbetzi
 (sa)
  • imbetzi
  • ‑mbetzi
  • imbatai
  • ‑mbatai
  • imbatashi
  • ‑mbatashi
  • imbataseshi
  • ‑mbataseshi
a III-a (el, ea)
  • imbata
  • ‑mbata
 (sa)
  • imbete
  • ‑mbete
  • imbata
  • ‑mbata
  • imbata
  • ‑mbata
  • imbatase
  • ‑mbatase
plural I (noi)
  • imbatam
  • ‑mbatam
 (sa)
  • imbatam
  • ‑mbatam
  • imbatam
  • ‑mbatam
  • imbataram
  • ‑mbataram
  • imbataseram
  • ‑mbataseram
  • imbatasem
  • ‑mbatasem
a II-a (voi)
  • imbatatzi
  • ‑mbatatzi
 (sa)
  • imbatatzi
  • ‑mbatatzi
  • imbatatzi
  • ‑mbatatzi
  • imbataratzi
  • ‑mbataratzi
  • imbataseratzi
  • ‑mbataseratzi
  • imbatasetzi
  • ‑mbatasetzi
a III-a (ei, ele)
  • imbata
  • ‑mbata
 (sa)
  • imbete
  • ‑mbete
  • imbatau
  • ‑mbatau
  • imbatara
  • ‑mbatara
  • imbatasera
  • ‑mbatasera
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

imbata, imbatverb

  • 1. reflexiv tranzitiv factitiv A ajunge sau a face pe cineva sa ajunga in starea de betzie a (se) ametzi cu bautura; a (se) chercheli a (se) aghesmui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: aghesmui ametzi chercheli turmenta antonime: dezbata trezi
    • format_quote Se imbata pina intratit incit nu mai shtia daca feata este ori baiat. ISPIRESCU U. 104. DLRLC
    • format_quote Mai nainte unde se intimpla la tine sa te imbetzi!... acuma itzi bei mintzile dintrun tzoi de rachiu. CARAGIALE O. I 257. DLRLC
    • format_quote Maninca bea sembata shi doarme dus. ALECSANDRI T. I 447. DLRLC
    • format_quote Ia dat tzuica shi la imbatat. DLRLC
    • chat_bubble A (se) imbata lulea (sau tun turta critza) = a (se) imbata foarte tare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A (se) imbata cu apa rece (sau chioara)) = a (se) amagi a (se) inshela. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: amagi inshela
      • format_quote Nu ma imbetzi pe mine cu apa rece. Te shtiu eu cine eshti. V. ROM. martie 1953 167. DLRLC
      • format_quote Ei! Sa lasam frazele nene Catzavencule! Astea sint bune pentru guracasca... Eu sint omul care dta sal imbetzi cu apa rece? CARAGIALE O. I 136. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv figurat A (se) incanta a (se) ametzi a (se) tulbura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ametzi delecta fascina fermeca tulbura zapaci incanta
    • format_quote Se temea acum sa nul imbete Ametzitoarea ochilor otrava. TOPIRCEANU B. 59. DLRLC
    • format_quote Padurea mirosea de tembata: inflorise tamiioara. SANDUALDEA U. P. 65. DLRLC
    • format_quote Intindem buzele tremuratoare Vrajitatzi unda sa ne mai imbete Viatza pururea fermecatoare! VLAHUTZA O. A I 78. DLRLC
    • format_quote Dulcele parfum al florilor shi al riului intra in camera shi ma imbata. BOLINTINEANU O. 317. DLRLC
    • format_quote Nu tembata de vorba cui ar sta sa te admire! VLAHUTZA O. A. 75. DLRLC
    • format_quote In sarbatoarea noastra tu singur eshti tacut! Imbatate de viatza ce ne suride noua. BOLINTINEANU O. 21. DLRLC
etimologie:
  • limba latina *imbibitare (din bibitus „beat”). DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.