DÚPA prep. I. (Introduce un complement circumstantzial de loc) 1. Indaratul... in dosul... inapoia... Dupa casa se afla livada. 2. Mai departe de... dincolo de... Dupa gradina publica sa oprit. 3. (Exprima un raport de succesiune) In urma... pe urma... Se ridica val dupa val. ◊ Loc. adv. Unul dupa altul = pe rand in shir succesiv. ◊ Expr. (In formule de politetze) Dupa dumneavoastra! = (vin shi eu) in urma dumneavoastra! (Pop.) A da (o fata) dupa cineva = a marita (o fata) cu cineva. 4. (Cu nuantza finala dupa verbe de mishcare) In urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el spre al ajunge al prinde al pazi al ingriji etc.). Fuge dupa vanat. ◊ Expr. A se lua (sau a se tzine etc.) dupa cineva (sau ceva) = a) a urmari pe cineva (sau ceva); b) a nu lasa in pace pe cineva. 5. (Impr.) De pe. Ia un obiect dupa masa. II. (Introduce un complement circumstantzial de timp) In urma... trecand de... Venea acasa dupa apusul soarelui. ◊ Loc. adv. (SHi substantivat) Dupaamiaza sau dupapranz dupamasa = in partea zilei care incepe in jurul orei 12. Dupaamiaza sau dupamasa = (aproape) in fiecare zi in cursul dupaamiezii. Dupa aceea (sau aceasta asta) = apoi pe urma. Dupa toate... = pe langa toate (neajunsurile) cate sau intamplat. ♦ La capatul... la sfarshitul... odata cu implinirea... Sa dus dupa o saptamana. ♦ K rezultat al... Dupa multa munca a reushit. ◊ Expr. A nu avea (nici) dupa ce bea apa = a fi foarte sarac. ♦ (In loc. conj.) Dupa ce introduce o propozitzie circumstantziala de timp aratand k actziunea din propozitzia subordonata se petrece inaintea actziunii din propozitzia regenta. III. (Introduce un complement circumstantzial de mod) 1. Potrivit cu... in conformitate cu...; la fel cu... A plecat dupa propria lui dorintza. ◊ Loc. conj. Dupa cum (sau cat) = asha cum precum. ◊ Expr. Dupa cum se intampla = k de obicei. A se da dupa cineva = a cauta sa fie la fel cu cineva; a se acomoda cu cineva. A se lua dupa capul cuiva (sau dupa capul sau) = a urma sfatul cuiva (sau propriul sau indemn). Daca ar fi dupa mine = daca ar depinde de mine. A se lua dupa ceva (sau cineva) = a imita a copia ceva (sau pe cineva). 2. TZinand seama de... avand in vedere... luand in consideratzie... Justetzea propunerii se judeca dupa rezultate. ◊ Expr. Dupa toate probabilitatzile = probabil. 3. In raport cu... pe masura... in proportzia in care... Dupa fapta shi rasplata. 4. Avand k model sau k exemplu... Face pictura dupa natura. IV. (Introduce un complement circumstantzial de scop) Pentru a gasi a afla a prinde a obtzine etc. Fuge dupa glorie. V. (Introduce un complement indirect) 1. (Arata fiintza sau lucrul care cineva le iubeshte le doreshte cu pasiune) Tremura dupa bani. 2. (Arata motivul cauza care produce actziunea) Ai parea rau dupa ceva. VI. (Introduce un complement circumstantzial instrumental) Cu ajutorul... prin. A preda o limba dupa o anumita metoda. VII. (Introduce un atribut) 1. (Arata originea descendentza) Din partea... Var dupa mama. 2. (Dupa un substantiv verbal sau cu sens verbal indica obiectul actziunii) Adaptare dupa o nuvela. VIII. (In loc. conj.) Dupa ce (k)... = (leaga doua propozitzii copulative aratand adaugarea unui fapt la alt fapt) in afara de faptul k... pe langa k... nui destul k... [Var.: (inv. shi reg.) dúpre prep.] Lat. de post.

dupa pp [At: COD. VOR.² 1²/₁ / V: depe depre ~pre / E: lat de post] 1 (Introduce un complement circumstantzial de loc) Exprima pozitzia unui obiect unei fiintze etc. in raport cu un alt obiect cu o alta fiintza etc. printrun raport de posterioritate Dupa casa este livada. Si: inapoia indaratul. 2 Exprima situarea la o anumita distantza in raport cu un reper Si: dincolo de mai departe de... Dupa gradina publica sa oprit. 3 (In formule de politetze in porunci in comenzi etc.) Exprima ideea de deplasare in urma cuiva Dupa dumneavoastra... Dupa mine!. 4 (Pop; ie) A da (o fata) ~ cineva A marita o fata cu cineva. 5 (In repetitzii) Exprima ordinea unei succesiuni in spatziu Si: in urma... pe urma... Se ridica val dupa val. 6 (Ilav) Unul ~ altul Succesiv. 7 (In repetitzii) Exprima ideea de acumulare prin succesiune A luat examen dupa examen. 8 (Introduce un complement circumstantzial de timp) Exprima ideea de incadrare posterioara in raport cu o circumstantza temporala sau la sfarshitul unei perioade temporale Si: la capatul la sfarshitul o data cu implinirea Dupa un rastimp intreba... Sa dus dupa o saptamana. 9 Exprima ideea de succesiune in timp intro anumita ordine Dupa el au mai intrat doua persoane. Si: in urma... trecand de... 10 Exprima ideea de producere a unui efect k urmare a unei circumstantze desfashurate in timp Drumul se blocase dupa atatea ploi. 1112 (Ic; ilav) ~amiaza (sau pranz masa) (In) partea a doua a zilei. 13 (Ilav) ~amiaza (sau masa) Aproape in fiecare zi in cursul dupaamiezii (11). 14 (Ilav) ~ aceea (sau aceasta asta) Apoi. 15 (Ilav) ~ toate Pe langa toate (neajunsurile) cate sau intamplat. 16 Exprima ideea de conformare la un anumit model Face pictura dupa natura. 17 Exprima ideea de acomodare la un anumit impuls interior etc. Si: in conformitate cu... la fel cu... potrivit cu... A actzionat dupa propriul plac. 18 (Introduce un atribut care arata originea descendentza) Exprima ideea de succesiune genealogica Si: despre (5) din (12) dinspre (3) imi e var dupa mama. 19 (Introduce un complement circumstantzial de scop) Exprima o dorintza puternica de a realiza un anumit scop de a poseda un anumit obiect etc. Fuge dupa glorie. 20 (Introduce un complement indirect) Arata fiintza (sau lucrul) care cineva o (il) doreshte cu pasiune Tremura dupa bani. 21 (Introduce un complement indirect) Arata motivul sau cauza care produce actziunea Ai parea rau dupa ceva. 22 (Introduce un complement circumstantzial instrumental) Arata metoda cu ajutorul careia pot fi obtzinute anumite rezultate Si: prin Preda franceza dupa o metoda moderna. 23 (Ilv) A se lua (sau a se tzine etc.) ~ cineva (sau ceva) A urmari pe cineva (sau ceva). 24 (Ial) A nu lasa in pace pe cineva din dorintza de a interactziona cu acea persoana. 25 (Ial) A imita pe cineva (sau ceva). 26 Exprima ideea de justificare a unei atitudini a unei stari a unei decizii (in conformitate cu anumite criterii luate in consideratzie) Si: avand in vedere... luand in consideratzie... tzinand seama de... Dupa naframa am recunoscuto. 27 Exprima ideea de justificare a unui act de justetze Si: in proportzia in care... in raport cu... pe masura... Justetzea propunerii se judeca dupa rezultate. Dupa fapta shi rasplata. 28 (Dupa un abstract verbal) Indica obiectul actziunii Adaptare dupa o nuvela. 29 (Ilc; introduce o propozitzie circumstantziala de timp) ~ ce (k) Arata k actziunea din propozitzia subordonata se petrece inaintea actziunii din regenta Dupa ce k e prost mai e shi fudul.^[1] 30 (Ial) Exprima ideea de adaugare a unei actziuni la alta Si: in afara de faptul k... pe langa k... nui destul k... Dupa ce mananca se culca.^[2] 31 (Ilc) ~ cum (sau cat) Precum. 32 (Ie) ~ cum se intampla K de obicei. 33 (Imp) De pe Ia cana dupa masa. 34 K rezultat al... Dupa scandal a fost demis. 35 (Pop; ie) A nu avea (nici) ~ ce bea apa A fi foarte sarac. 36 (Pop; ie) A se da ~ cineva A cauta sa fie la fel cu cineva. 37 (Pop; iae) A se acomoda cu cineva. 38 (Pop; ie) A se lua ~ capul cuiva (sau capul sau) A urma sfatul cuiva (sau propriul sau indemn). 39 (Ie) Daca ar fi ~ mine Daca ar depinde de mine. 40 (Ilav) ~ toate probabilitatzile Probabil.

DÚPA prep. I. (Introduce un complement circumstantzial de loc) 1. Indaratul... in dosul... inapoia... Dupa casa se afla livada. 2. Mai departe de... dincolo de... Dupa gradina publica sa oprit. 3. (Exprima un raport de succesiune) In urma... pe urma... Se ridica val dupa val. ◊ Loc. adv. Unul dupa altul = pe rand in shir succesiv. ◊ Expr. (In formule de politetze) Dupa dumneavoastra! = (vin shi eu) in urma dumneavoastra! (Pop.) A da (o fata) dupa cineva = a marita (o fata) cu cineva. 4. (Cu nuantza finala dupa verbe de mishcare) In urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el spre al ajunge al prinde al pazi al ingriji etc.). Fuge dupa vanat. ◊ Expr. A se lua (sau a se tzine etc.) dupa cineva (sau ceva) = a) a urmari pe cineva (sau ceva); b) a nu lasa in pace pe cineva. 5. (Impr.) De pe. Ia un obiect dupa masa. II. (Introduce un complement circumstantzial de timp) In urma... trecand de... Venea acasa dupa apusul soarelui. ◊ Loc. adv. (SHi substantivat) Dupaamiaza sau dupapranz dupamasa = in partea zilei care incepe in jurul orei 12. Dupaamiaza sau dupamasa = (aproape) in fiecare zi in cursul dupaamiezii. Dupa aceea (sau aceasta asta) = apoi pe urma. Dupa toate... = pe langa toate (neajunsurile) cate sau intamplat. ♦ La capatul... la sfarshitul... o data cu implinirea... Sa dus dupa o saptamana. ♦ K rezultat al... Dupa multa munca a reushit. ◊ Expr. A nu avea (nici) dupa ce bea apa = a fi foarte sarac. ♦ (In loc. conj.) Dupa ce introduce o propozitzie circumstantziala de timp aratand k actziunea din propozitzia subordonata se petrece inaintea actziunii din propozitzia regenta. III. (Introduce un complement circumstantzial de mod) 1. Potrivit cu... in conformitate cu...; la fel cu... A plecat dupa propria lui dorintza. ◊ Loc. conj. Dupa cum (sau cat) = asha cum precum. ◊ Expr. Dupa cum se intampla = k de obicei. A se da dupa cineva = a cauta sa fie la fel cu cineva; a se acomoda cu cineva. A se lua dupa capul cuiva (sau dupa capul sau) = a urma sfatul cuiva (sau propriul sau indemn). Daca ar fi dupa mine = daca ar depinde de mine. A se lua dupa ceva (sau cineva) = a imita a copia ceva (sau pe cineva). 2. TZinand seama de... avand in vedere... luand in consideratzie... Justetzea propunerii se judeca dupa rezultate. ◊ Expr. Dupa toate probabilitatzile = probabil. 3. In raport cu... pe masura... in proportzia in care... Dupa fapta shi rasplata. 4. Avand k model sau k exemplu... Face pictura dupa natura. IV. (Introduce un complement circumstantzial de scop) Pentru a gasi a afla a prinde a obtzine etc. Fuge dupa glorie. V. (Introduce un complement indirect) 1. (Arata fiintza sau lucrul care cineva le iubeshte le doreshte cu pasiune) Tremura dupa bani. 2. (Arata motivul cauza care produce actziunea) Ai parea rau dupa ceva. VI. (Introduce un complement circumstantzial instrumental) Cu ajutorul... prin. A preda o limba dupa o anumita metoda. VII. (Introduce un atribut) 1. (Arata originea descendentza) Din partea... Var dupa mama. 2. (Dupa un substantiv verbal sau cu sens verbal indica obiectul actziunii) Adaptare dupa o nuvela. VIII. (In loc. conj.) Dupa ce (k)... = (leaga doua propozitzii copulative aratand adaugarea unui fapt la alt fapt) in afara de faptul k... pe langa k... nui destul k... [Var.: (inv. shi reg.) dúpre prep.] Lat. de post.

DÚPA prep. I. (Introduce un complement circumstantzial de loc) 1. (Arata k un lucru se afla dincolo de alt lucru in raport cu pozitzia observatorului) a) Indaratul... in dosul... inapoia... Dupa storuri capete ciudate Vor sa vada noul trecator. BENIUC V. 59. Soarele se cufundase dupa cimpiile departate. SADOVEANU D. P. 127. Dupa pinza de painjan doarme fata demparat. EMINESCU O. I 79. ◊ Loc. prep. De dupa = dindaratul... din dosul... dinapoia... De la usha shi de dupa stilpi shi de sub mese se auzea striginduse: «Gore Gorica!». M. I. CARAGIALE C. 141. Luna scotzind capul de dupa dealuri se legana in vazduh luminind pamintul. CREANGA P. 56. Pe dupa = pe dinapoia... pe dindaratul... Cuprinsa de un fel de graba Penelopa trecu pe dupa far. BART E. 251. Soarele sfintzea pe dupa dealuri. MACEDONSKI O. III 9. ◊ Loc. adv. (Regional) Dupa masa = la masa; p. ext. in capul mesei la loc de cinste. El cineaza dupa masa Eu suspin pe dupa casa. JARNÍKBIRSEANU D. 173. ◊ Expr. A tzine (sau a lua a prinde a cuprinde pe cineva) de (sau pe) dupa cap (sau git grumaz) = a cuprinde cu bratzul (sau cu bratzele) grumazul cuiva; fig. a imbratzisha pe cineva. Soacramare tea cuprins de dupa grumaz tea sarutat. SADOVEANU P. M. 24. Trecea un feciorandru cu o fetishoara tzinindusa pe dupa cap. RETEGANUL P. I 38. Mii tzinea de subsuoara Teoi tzinea de dupa git. EMINESCU O. I 55. A se ascunde (sau a se da) dupa deget v. deget. A pune (ceva) dupa ureche v. ureche. b) Mai departe de... dincolo de... SHcoala se gaseshte imediat dupa gradina publica. Prima statzie dupa Sinaia e Poiana TZapului. ▭ Eu fratzi nam avut; surorile mele au ramas departe incolo dupa altzi muntzi. SADOVEANU B. 109. 2. (Exprima un raport de succesiune stabilit intre lucruri sau fiintze uneori o aglomerare de elemente de acelashi fel) In urma... pe urma... Vino dupa mine. ▭ Val dupa val infanteria germana cazu. CAMILAR N. I 241. Unde te visezi de umbli cu porci dupa tine? CREANGA P. 83. TZara dupa tzara drum de gloriei deschid. EMINESCU O. I 144. Armasarul lui frumos impodobit cu toate armele sale urma dupa coshciug. BALCESCU O. II 260. ◊ Loc. adv. Unul dupa altul = succesiv pe rind in shir dupaolalta. Bau trei pahare unul dupa altul. ◊ (Dupa verbe k «a trage» «a tiri» etc.) Copilul trage sania dupa el. (Intro exprimare figurata) Mam deprins a tiri dupa mine o viatza ticaloasa. CREANGA P. 234. ◊ Expr. (Formula eliptica de politetze) Dupa dumneavoastra! = in urma dumneavoastra. Poftitzi inauntru. Dupa dumneavoastra! (Popular) A se duce dupa cineva v. duce. A da (o fata) dupa cineva = a marita (o fata) cu cineva. Imparatul... a facut sfat shi a gasit cu cale sa deie fata dupa feciorul moshneagului. CREANGA P. 85. Maica lucra cei lucra Dupa urit nu ma da. JARNÍKBIRSEANU D. 274. 3. (Cu nuantza finala dupa verbe ale mishcarii) a) In urma sau pe urma cuiva sau a ceva (spre a da de el spre al ajunge spre al prinde etc.). Ciinele a fugit o bucata de drum dupa ei apoi sa intors sa se culce dea curmezishul pragului. C. PETRESCU S. 44. Unchiul Petrica shi tanti Matilda alearga shi ei dupa mama. SAHIA N. 52. Vazura un porc mistretz mare fugind shi un vinator alergind dupa dinsul. ISPIRESCU L. 140. Cine alearga dupa doi iepuri nu prinde nici unul. ◊ Expr. A se lua dupa cineva = a urmari pe cineva pas cu pas; fig. a urma a imita pe cineva. A se tzine dupa cineva = a se tzine de capul cuiva a nu slabi pe cineva. Se tzine dupa mine k scaiul. b) In urma sau pe urma unei fiintze sau a unui lucru (spre al pazi sau spre al ingriji). Mama toata ziua umbla dupa fratemeu k e bolnav. c) In urma unui lucru (in scop de orientare). Dihania de lup adulmeca shi vine dupa fum. CREANGA P. 131. 4. (Popular) De pe. Iaman poala shimi da flori: Rujulitze shi bujori Dupa dalbiitzi obrajori. JARNÍKBIRSEANU D. 103. II. (Introduce un complement circumstantzial de timp) 1. (Arata k a trecut un moment un eveniment un rastimp) In urma... trecind... Dupa citziva ani vazind k nu mai vine feciorul ashteptat... mariasa a chemat pe filozofii sai de taina shi sa sfatuit cu ei ce sa faca. SADOVEANU D. P. 8. Venea acasa dupa apusul soarelui. G. M. ZAMFIRESCU M. D. I 40. Mai dami voinice ragaz Pina joi dupa ispas. JARNÍKBIRSEANU D. 62. Dupa ploaie caciula de oaie se spune despre ceva nepotrivit cu o anumita situatzie inutil fara rost. ◊ Loc. adv. Dupaamiaza sau dupaprinz sau dupamasa = in partea zilei de la ora 12 sau de la ora prinzului inainte. Am sa caut eu so vad... Dupamasa pe la 4. CAMIL PETRESCU T. III 47. Dupaprinz zmeul duse pe FatFrumos in camara cu armele. ISPIRESCU L. 21. (Substantivat) A tacut toata dupaamiaza. C. PETRESCU I. II 50. Ii placeau coltzurile ascunse umbra linishtita a pomilor din gradina unde se ducea sa citeasca dupaprinzurile. BASSARABESCU V. 17. Am petrecut amindoi o dupaamiaza de fericiri. IBRAILEANU A. 21. ◊ Loc. adv. Dupa aceea sau dupa aceasta sau dupa asta = apoi pe urma. SHiau tacut dupa aceea mult unul in fatza celuilalt. CAMILAR N. I 23.Bea apoi shi ea pe fuga. Merge iarashi dupa asta La copil shii da sa suga. COSHBUC P. I 222. Indata dupa aceea am incalecat iute peo sha shiam venit de vam spus povestea asha. CREANGA P. 34. La vro citeva zile dupa aceasta imparatul arata spinului nishte pietre scumpe. id. ib. 216. (In corelatzie cu adverbele «intii» «la inceput» etc.) Intii munca shi dupa aceea odihna. (Alternind cu alte adverbe sinonime) O vede... ridicinduse in vazduh apoi inaltzinduse tot mai sus shi dupa aceea no mai zari de fel. CREANGA P. 192. ◊ Expr. Dupa toate = pe linga toate (neajunsurile) k virf la toate. Dupa toate a mai shi pierdut cartea. ♦ (In legatura cu cuvinte shi propozitzii care exprima durata starii sau actziunii anterioare) La capatul... la sfirshitul... Dupa o saptamina de moina vremea sa asprit. SADOVEANU P. M. 227. Dupa vrun ceas de shedere sare de pe cuibari cotcodacind. CREANGA P. 70. Ce socotzi Bogdane zise dupa putzina tacere izbindivom oare? NEGRUZZI S. I 138. ♦ (Arata k un fapt este urmarea altuia sau este in strinsa legatura cu altul) In urma... k rezultat al... Batrini de mult rasuflatzi deveneau mari strategi dupa al doilea pahar de alcool. CAMILAR N. I 418. Dupa multa truda shi buimaceala... da de un heleshteu. CREANGA P. 46. Dupa o indelungata suferire in sfirshit Ipolit a murit. NEGRUZZI S. I 65. ◊ Expr. A nu avea (nici) dupa ce bea apa = a nu avea ce minca a fi sarac lipit. Erau atit de saraci incit naveau dupa ce bea apa. Nici tu casa nici tu masa nimic nimic dara nimic naveau. ISPIRESCU L. 174. 2. (In loc. conj.) Dupa ce introduce o propozitzie circumstantziala de timp aratind k actziunea din propozitzia subordonata se petrece inaintea actziunii din propozitzia regenta. Dupa ce shterse gura bidonului cu palma il intinse babei lui Cirja. CAMILAR N. I 216. Dupa ce sa sfirshit nunta feciorii sau dus in treaba lor. CREANGA P. 5. Dupa ce se marita nascu o fata. NEGRUZZI S. I 246. Dupa ce leul moare multzi se gasesc sal jupoaie. ◊ (In corelatzie cu unele adverbe de timp sau de mod) Dupa ce se implinesc trei ani in capat iar porneshte. CREANGA P. 313. Dupa ce rastorni carul atunci gaseshti drumul cel bun. III. (Introduce un complement circumstantzial de mod) 1. (Complementul indica in conformitate cu ce se realizeaza o anumita actziune) a) Potrivit cu... in conformitate cu... conform cu...; la fel cu... Haine croite dupa masura. ▭ Gavrila TZontzoroi e poet nascut pur shi simplu; el improvizeaza la minut dupa imboldirile inimei. HOGASH DR. II 186. Dupa propria lor voie sa ne duca unde repezi. EMINESCU O. I 155. Dupa datinile tzarii sa cinstim pe Intii Mai. BELDICEANU P. 54. ◊ Dupa lege = in conformitate cu legea; pe drept in mod legal legitim. Sint casatoritzi dupa lege. ▭ Doar nu teai fi socotind stapinul? Dupa lege sint. DAVIDOGLU O. 57. Dupa plac = asha cum i place cum gaseshte (cineva) de cuviintza; in mod arbitrar. Va putea in sfirshit sa cumpere locul... sashi inmultzeasca cotetzele dupa plac. MACEDONSKI O. III 53. Dupa toate regulile artei = exact cum trebuie cum scrie la carte. Dupa parerea mea sau dupa mine = judecind k mine privind lucrurile asha precum cred. Dupa mine nu ai procedat just. ◊ (Intarit prin «intocmai») Facu intocmai dupa sfatul tatalui sau. ◊ Loc. conj. Dupa cum sau dupa cit = asha cum precum pe cit. Dupa cum se vede ciobanul este strain. ISPIRESCU L. 298. Maicasa fu nevoita sai faca acea turta de merinde dupa cum au fost ceruto el. SBIERA P. 132. Nici cuminte nu sint dupa cit vad eu acum. CREANGA P. 157. Sami dea ajutor la trebi dupa cit il ajuta puterea. id. A. 13. ◊ Dupa cum se intimpla (in)totdeauna = k de obicei. Dupa cum se intimpla totdauna... la mese de asha fel ciorba de potroace fu lipaita in zgomotul buzelor shi lingurilor. MACEDONSKI O. III 10. ◊ Expr. A se da dupa cineva = a cauta sa fie la fel cu cineva a urma pe cineva a se acomoda cu cineva. Eu gindesc k sa da dupa mine shi sa face shi ea buna. CREANGA P. 164. A se da (sau a se lasa) dupa par = a se supune orbeshte a ceda. In sfirshit totzi trebuira sa se dea dupa par shi sa faca pe placul batrinei. La TDGR. Daca (sau cind) ar fi dupa mine = daca ar depinde de mine. Pe cind hotarashti ziua plecarii? Cind ar fi dupa mine shi miine. ISPIRESCU L. 319. Ashi intoarce mantaua dupa vint v. manta. A se lua dupa ceva = a urma a imita a copia ceva. Luinduse dupa croiala unor palaturi intortocheate ce vazuse el in Egipet... puse de scobi intrun munte de cremene ce era acolo un salash. ISPIRESCU U. 116. A se lua dupa capul cuiva = a asculta a urma sfatul cuiva a nu face dupa propria sa judecata. Mam luat dupa capul tau cel sec shi mam dus pe coclauri. CREANGA P. 84. b) TZinind seama de... avind in vedere... Clorul se recunoashte dupa culoarea sa galbenaverzuie shi dupa mirosul sau intzepator. ▭ Munca se vede dupa rezultat. CAMIL PETRESCU T. II 437. Ii trasni in cap lui Danila k el ar fi bun de calugar dupa vorbele fratzinesau. CREANGA P. 48. Nefiind cineva fizionomist putea... sal boteze de natarau dupa cautatura cea speriata. NEGRUZZI S. I 17. ◊ A judeca dupa aparentze = a judeca tzinind seama de infatzisharea aparenta (adeseori inshelatoare) a lucrurilor. Dupa toate aparentzele = tzinind seama de felul cum se infatzisheaza lucrurile. Dupa toate probabilitatzile = cu toata probabilitatea probabil. 2. (Cu nuantza comparativa) In raport cu... pe masura... in proportzie cu... Locotenent Cantzir dumnezeu satzi plateasca dupa fapta! CAMILAR N. I 230. Doamne! doamne! zise Motzoc cazind in genunchi nu ne pedepsi pre noi dupa faradelegile noastre! NEGRUZZI S. I 140. Dupa fapta shi rasplata. 3. (Arata raportul de asemanare dintre model shi copia lui) Avind k model sau k exemplu... Tablou pictat dupa natura. ◊ (Fiind vorba de comportari de actziuni) Toate fetele shi mama Catrina se pornira la cintat dupa ea. BUJOR S. 33. IV. (Introduce un complement circumstantzial de scop) 1. (Dupa verbe k «a merge» «a umbla» «a porni» «a alerga» «a goni» «a trimite» etc. circumstantzialul aratind persoana sau obiectul care le cauta cineva spre a shi le procura spre a le aduce) Am venit dupa Boculei shi dupa domlocotenent Vieru. CAMILAR N. I 140. O pocitanie de om umbla cu arcul dupa vinat paseri. CREANGA P. 244. Am trimis dupa doctor. NEGRUZZI S. I 62. (Cu elipsa verbului) Ea dupa gateje prin padure ea cu tabuietzul in spate la moara. CREANGA P. 283. ◊ A intinde mina (sau miinile) dupa (cineva sau ceva) = a intinde mina (sau miinile) k sa prinda pe cineva sau ceva. SHia intins miinile dupa floare. Dar spinii florii lau respins. ISAC O. 189. 2. (In sens mai abstract cu referire la treburi afaceri etc.) Eram la Bucureshti dupa treburi. SEBASTIAN T. 251. Baietul... imbuca rapede ce imbuca shiapoi se duce dupa trebi. CREANGA P. 153. Moshneagul porni la tirg dupa tirguieli. SHEZ. V 65. ◊ A striga dupa ajutor = a cere ajutor. V. (Introduce un complement indirect) 1. a) (Dupa verbe k «a umbla» «a fi ahtiat» «a fi lacom» etc. arata fiintza sau lucrul care cineva il doreshte cu pasiune) Le lasa gura apa la totzi dupa o asha bucatzica. ISPIRESCU L. 213. Lega paraua cu zece noduri shi tremura dupa ban. CREANGA P. 3. b) (Dupa verbe k «a muri» «a se topi» «a fi nebun» etc. aratind persoana iubita cu patima sau persoana ori lucrul fatza de care cineva are o deosebita slabiciune) Se topea de dor dupa fiul sau. ISPIRESCU L. 126. Fetei shi lui Ipate au inceput a li sfirii inima unul dupa altul. CREANGA P. 167. De la noi a treia casa Esteo fata sho nevasta... Dupa fata ma topesc. JARNÍKBIRSEANU D. 394. ◊ Ashi intoarce capul (sau a se intoarce a se inturna) dupa cineva sau ceva = ashi intoarce capul sau a se intoarce (in timpul mersului) spre a privi pe cineva sau ceva (care atrage atentzia interesul sau admiratzia). Mindra mindruleana mea Dupa fatza ta de doamna Lumeantreaga se intoarna. JARNÍKBIRSEANU D. 14. (Neobishnuit) A intreba dupa cineva = a intreba de cineva ashi manifesta interesul fatza de cineva. Frumoasa copilitza! eu voi pleca din lume SHi dupa mine nimeni nu va mai intreba. BOLINTINEANU O. 206. 2. (Cu nuantza cauzala; dupa verbe k «a plinge» «a suspina» «a ofta» sau dupa expresii k «ai parea rau» «a purta doliu» etc. aratind de cele mai multe ori motivul cauza din care se produce actziunea) Incepe a se scarmana de cap shi a plinge cu amar dupa fratziorii sai. CREANGA P. 25. Binetzi pare sa fii singur crai batrin fara de mintzi Sa oftezi dupa ta fata cu ciubucul intre dintzi? EMINESCU O. I 83. Spunemi bade spunemi zau Paretzi dupa mine rau? JARNÍKBIRSEANU D. 155. VI. (Introduce un complement circumstantzial instrumental) Cu ajutorul... prin. A preda o limba straina dupa o anumita metoda. Lautarii cinta dupa auz nu dupa note. ▭ Santins poporul adunat Sa joacen drum dupa tilinci. COSHBUC P. I 57. VII. (Introduce un atribut) a) (Arata originea descendentza) Din partea... Var dupa mama. b) (Dupa un substantiv verbal sau cu sens verbal indica obiectul actziunii) Adaptare dupa o nuvela a lui Cehov. VIII. (Leaga doua propozitzii copulative aratind adaugarea unui fapt la alt fapt; numai in loc. conj.) Dupa ce (k)... = in afara de faptul k... pe linga k... nui destul k... Satzi mai port grija!... Dupa ce k sint bolnava. CAMIL PETRESCU T. II 73. Viespea dupa ce miere nu face mai shi impunge. POP. Variante: (regional) dúpe (DELAVRANCEA H. T. 86) (invechit) dúpre (NEGRUZZI S. I 305) prep.

DUPA prep. 1) (exprima un raport spatzial) In spatele; in urma; dincolo de. A disparut dupa deal. 2) (exprima un raport temporal de posterioritate) Pleaca dupa amiaza. ◊ An dupa an in fiecare an. 3) (exprima un raport modal) Conform cu; in conformitate cu; potrivit cu. A face dupa toate regulile. 4) (exprima un raport final) A plecat dupa material de constructzie. 5) (exprima un raport instrumental) La recunoscut dupa vorba. 6) (exprima un raport de provenienfa) Ruda dupa mama. 7) (exprima un raport completiv) Se duce in vant dupa el. /<lat. de post

dupa prep. 1. exprima o relatziune in timp sau in spatziu: venitzi dupa mine; 2. indarat: se ascunde dupa casa; 3. pentru: mor dupa tine; 4. in proportziune in raport cu: dupa lucru shi plata. [Lat. DE POST].

dúpa shi (Munt. Pop.) dépa (lat. pepost dupa apoĭ; it. dopo pv. depos fr. depuis pd. depois). Pe urma inapoĭa cuĭva: venitzĭ dupa mine venitzĭ de dupa zid statzĭ dupa zid. Peste: dupa zece anĭ. Conform formeĭ vorbeĭ pareriĭ shtiintzeĭ gustuluĭ cuĭva: dupa scripturĭ poezie imitata dupa cutare; pictura dupa natura dupa fantezie (V. de 1); dupa mine e maĭ bine sa nu va ducetzĭ; lumea se imbraca dupa Paris. In proportziune in raport: dupa cum (saŭ numaĭ: cum) itzĭ veĭ ashterne asha veĭ dormĭ (Prov); dupa lucru (adica: dupa cum e lucru) shi plata. Pentru: om vitzios moare (adica de dor de pofta) dupa o tzigara. A te uĭta dupa cineva a te uĭta la ceva care se mishca. A alerga dupa ceva a urmarĭ ceva: alerg shi eŭ dupa o pine (k sa cishtig o pine). Munt. De pe: damĭ paharu dupa masa. Atzĭ da fata dupa cineva a o marita cu cineva. A te lua dupa cineva a merge dupa el shi (fig.) al imita a face ce zice el. Dupa ce e sluta o maĭ cheama shi Vlada fiind sluta maĭ are shi un nume urit; avind deja un defect i s’a adaugat shi altu. In vest (Ban. Olt.) dupe vechĭ dupre (din de shi pe) de pe: dupe fatza pamintuluĭ; dupa: dupe cum s’a vazut.

dúpre pp vz dupa

dúpu pp vz dupa

DÚPE prep. v. dupa.

duparás s. n. (cosm.) Lotziune folosita de barbatzi dupa ce sau ras ◊ „Lotziunea preras electric shi duparas «Herba» lipseshte de luni de zile.” R.l. 18 VI 84 p. 5 (calc dupa fr. aprèsrasage; cf. engl. aftershave)

teledupaamiáza (duminicála) s. f. Programul de televiziune al dupaamiezei ◊ „Initziativa diversificarii teledupaamiezelor duminicale astfel incat ele sa raspunda unor preferintze cat mai variate shi sa ofere posibilitatea optziunii este binevenita.” Cont. 25 VII 75 p. 5. ◊ „«Linia maritima Onedin» [...] constituie centrul de atractzie shi interes al teledupaamiezelor noastre duminicale.” Cont. 8 XII 78 p. 11 (din tele1 + dupa amiaza [duminicala])

dúpe prep. V. dupa.

dúpre prep. V. dupa.

dúpa prep.

dúpa prep.

dupa

dupa.

+de dupa prep. + prep.

+dupa amiaza (dupa miezul zilei) (desp. mia) prep. + s. f. (Dupa amiaza urmeaza inserarea.)

+dupa masa prep. + s. f. art. (~ de pranz etc.)

!dupa masa (dupa pranz/cina) prep. + s. f. (~ bea un digestiv.) corectata

+pana dupa prep. + prep.

+pana pe dupa prep. + prep. + prep.

!dúpa cat loc. conjctz.

dupa cat loc. conjctz.

DÚPA prep. adv. 1. prep. (local) dinapoia dindaratul inapoia indaratul. (~ casa se afla...) 2. prep. (temporal) cu de. (Zi ~ zi.) 3. prep. (temporal) peste. (Sa intors ~ un ceas.) 4. adv. (modal) conform potrivit. (A lucrat ~ plan.) 5. prep. (cauzal) pentru. (Varsa lacrimi ~ copilul pierdut.) 6. prep. (instrumental) prin printru. (Preda o limba ~ o anumita metoda.) 7. prep. (indica o relatzie de rudenie) dinspre (inv.) despre. (Var ~ mama.) 8. prep. apud. (Coresi ~ apud Iorga.)

DUPA prep. adv. 1. prep. (local) dinapoia dindaratul inapoia indaratul. (~ casa se afla...) 2. prep. (temporal) cu de. (Zi ~ zi.) 3. prep. (temporal) peste. (Vine ~ un ceas.) 4. adv. (modal) conform potrivit. (A lucrat ~ un plan.) 5. prep. (cauzal) pentru. (Varsa lacrimi ~ copilul pierdut.) 6. prep. (instrumental) prin printru. (Preda o limba ~ o anumita metoda.) 7. prep. (indica o relatzie de rudenie) dinspre (inv.) despre. (Var ~ mama.)

Dupa ≠ inainte pana

dupa prep. 1. In urma (exprima succesiunea in timp). 2. In urma in spate (exprima succesiunea in spatziu). 3. Pentru (exprima obiectivul actziunii). 4. Prin (exprima mijlocul sau instrumentul). 5. Dupa conform (exprima o identitate). Mr. dupa dupu dipa megl. dipu istr. dupę. Lat. de post (Diez I 326; Pushcariu 559; Densusianu Hlr. I 172; CandreaDens. 1425) cf. it. dopo. In limbajul curent se confunda uneori cu de pe ceea ce a produs forma hibrida dupre „de” sau de peste cu var. incorecte dupe shi dupa. Cf. Moser 42425.

ÁPRÈS MOI (APRÈS NOUS) LE DÉLUGE (fr.) dupa mine (dupa noi) potopul Cuvinte atribuite marchizei de Pompadour shi lui Ludovic al XVlea. Imbinare de egoism profund shi nepasare pentru soarta generatziilor viitoare.

DUPRÉ [düpré] Marcel (18861971) organist shi compozitor francez. Prof. la Conservatorul din Paris. Lucrari religioase shi muzica pentru orga.

POST HOC ERGO PROPTER HOC (lat.) dupa aceasta deci din cauza aceasta Sofism care consta in stabilirea legaturii cauzale intre doua evenimente sau fapte pe baza simplei lor succesiuni in timp.

POST MORTEM NIHIL EST (lat.) dupa moarte nu e nimic Seneca „Troades” 397.

dupa adv. perioada de dupa 22 decembrie 1989.

dupa cat ma taie capul expr. din cate intzeleg eu dupa cum cred eu.

dupa chipul shi asemanarea cuiva expr. asemanator cu cineva.

dupa cum bate vantul expr. in functzie de context / de conjunctura.

dupa placul / pofta inimii expr. cum doreshti cum itzi place.