dúpa shi (Munt. Pop.) dépa (lat. pepost dupa apoĭ; it. dopo pv. depos fr. depuis pd. depois). Pe urma inapoĭa cuĭva: venitzĭ dupa mine venitzĭ de dupa zid statzĭ dupa zid. Peste: dupa zece anĭ. Conform formeĭ vorbeĭ pareriĭ shtiintzeĭ gustuluĭ cuĭva: dupa scripturĭ poezie imitata dupa cutare; pictura dupa natura dupa fantezie (V. de 1); dupa mine e maĭ bine sa nu va ducetzĭ; lumea se imbraca dupa Paris. In proportziune in raport: dupa cum (saŭ numaĭ: cum) itzĭ veĭ ashterne asha veĭ dormĭ (Prov); dupa lucru (adica: dupa cum e lucru) shi plata. Pentru: om vitzios moare (adica de dor de pofta) dupa o tzigara. A te uĭta dupa cineva a te uĭta la ceva care se mishca. A alerga dupa ceva a urmarĭ ceva: alerg shi eŭ dupa o pine (k sa cishtig o pine). Munt. De pe: damĭ paharu dupa masa. Atzĭ da fata dupa cineva a o marita cu cineva. A te lua dupa cineva a merge dupa el shi (fig.) al imita a face ce zice el. Dupa ce e sluta o maĭ cheama shi Vlada fiind sluta maĭ are shi un nume urit; avind deja un defect i s’a adaugat shi altu. In vest (Ban. Olt.) dupe vechĭ dupre (din de shi pe) de pe: dupe fatza pamintuluĭ; dupa: dupe cum s’a vazut.