apoi [At: PSALT. SCH. 493/5 / V: apai apa api apu / A: apoi / E: lat ad + post] 1 av (Inv; local) Inapoi. 2 av (Rar; inv; il) Mai ~ de Dupa in urma... 3 a Situat la urma. 4 sn Urmare. 5 av (Temporal in corelatzie uneori cu intai sau urmand dupa shi ori iar; ale) Dupa aceea. 6 av In cele din urma. 7 av (Ie) SH... (sau c)... De acum incolo. 8 av (Iae) Dupa aceea. 9 av (Ilav) Mai (de) ~ Mai tarziu. 10 av (Ilav) Mai ~ de toate In cele din urma. 11 av (Ics) Dupa ce... ~... shi Nu numai ci shi... 12 av (Ie) De joi pana mai (de) ~ Putzin (timp). 13 av (Iae) Lesne. 14 av (Iae) La nesfarshit. 15 av (Csc) La urma urmelor... 16 av (Icrc daca sau de; adesea precedat de c(a) d(a) dar sau urmat de atunci) In cazul acesta. 17 av (Int; uneori precedat de shi) Arata indiferentza noastra fatza de cele auzite. 18 av Prin urmare. 19 av Vezi! 20 av La drept vorbind. 21 av Doara. 22 av Caci. 23 av Inca. 24 av Afara de aceasta... 25 av Cu toate acestea. 26 av Dar. 27 av (Precedat de k) Altminteri. 28 av (Precedat de shi k formula introductiva in poezie in strigaturi sau in proverbe). 29 av (Urmat de da sau de introduce raspunsul mai adesea concesiv evaziv sau cuprinzand in sine o scuza) Ce sa fac? Cf pai. 30 a (Precedat de de cu sau fara articolul cel adesea in legatura cu mai Inv) Cel din urma. 31 av (Azi; is) Vremea (ziua veacul judelui venirea lumea) (cea) de Vremea etc. de la judecata cea din urma. 32 s (Inv; fara cel de) Cel din urma. 33 s (Inv; numai lpl) Sfarshit. 34 s (Inv) Capat. 35 s (Inv) Margine. 36 av (Inv) Cea (mai) de ~ Sfarshit. 37 av (Inv) (In sau la) cea (mai) de ~ In cele din urma. corectata

APÓI adv. 1. (Cu sens temporal) Dupa aceea pe urma la urma. Se asheza pe taburet shi se apleca apoi din nou... deasupra pianului. CAMIL PETRESCU N. 107. Boierii cei batrini bunicii noshtri... erau de altfel milostivi a urmat sarcastic tata shi nui lasau pe acei «mishei» cum se spunea atunci sa le inghetze maduva in oase; cii virau apoi in bordeie shi porunceau sa li se deie fum de ardei. SADOVEANU N. F. 8. Atunci feciorul craiului ishi ie cele trebuitoare... zise ramas bun fratzilor sai shi apoi incaleca shi porneshte cu bucurie. CREANGA P. 185. SHi pe cer el se zarea intii k un porumbash Apoi k un laslunash Apoi k un bandarash. ALECSANDRI P. P. 146. ◊ (Uneori precedat de «mai (de)» sau «shi») Poate mai de apoi a veni cineva shia zice: «Deschidetzi usha...» shatunci voi trebuie numaidecit sa deschidetzi? CREANGA P. 22. Dupa aceasta se incepe nunta shapoi da doamne bine! Lumea de pe lume sa strins de privea. CREANGA P. 279. Domnul se mira SHapoi i mustra SHapoi sencrunta SHii amenintza. ALECSANDRI P. P. 187. ◊ Loc. adj. (Invechit) De apoi = a) de mai tirziu din viitor. Viatza de apoi v. viatza;! b) cel din urma ultim extrem. Lumea ziua veacul etc. de apoi v. lume zi veac. ◊ Expr. De joi pina mai (de)apoi = a) (ironic) putzin (timp). TZinura shi ei prietenie de joi pina mai apoi; b) (prin exagerare) la nesfirshit fara termen fix. Amina din zi in zi shi de joi pina mai deapoi. CREANGA P. 141. ♦ (Precedat de «shi») Pe linga asta. Nai sa gaseshti sluga cum cautzi dumneata k pe aici sint numai oameni spini. SHiapoi cind este la adicatelea teash intreba k ce fel de zaticneala ai putea sa intimpini din pricina asta? CREANGA P. 203. 2. (In corelatzie cu conjunctzii concesive urmat de «tot») Totushi. Daca cumva acum te simtzi cam obosit de lunga digresiune zoologicofilologica... apoi tot mai iartama sa adaog vreo douatrei cuvinte in materii analoage. ODOBESCU S. III 32. 3. (In legatura cu o conditzionala in corelatzie cu conjunctzia «daca» sau «de» shi urmat de «tot») Atunci... in acest caz... Deoi mai scapa shi din asta cu viatza apoi tot mai am zile de trait. CREANGA P. 219. ◊ (Cu elipsa conditzionalei) Daca e asha... asha fiind... dar atunci... SHuguieshti mai omule ori tzie intradins? Ba nu shuguiesc...! Apoi dar te vad k eshti bun mehenghi! CREANGA P. 41. Eu nu pot ceti romineshte. Cum? apoi dar ce invetzi tu? NEGRUZZI S. I 4. ♦ (In forma interogativa purtind accentul pe prima silaba exprima indiferentza) Ei shi! nu are importantza! Copilul sa urcat in pom. SHapoi daca sa urcat? ◊ Dear shti mama! Vai sa shtie Cei fac azi miar da ea mie! Dapoi! Nam sa fiu tot fata Voi fi shi nevasto data. COSHBUC P. I 105. 4. (De obicei precedat de o conjunctzie avind diverse sensuri determinate de intzelesul frazei precedente) a) (Uneori precedat de «dar» sau «da») Doar. Dapoi pentru vrednicia lui mi la dat tata! CREANGA P. 229. ◊ (intarit prin «doar») Apoi doar eu nus de acele de care crede el: nam sarit peste garduri... de cind sint! CREANGA P. 28. b) (Precedat de «shi») SHi inca... Un dushman de lup shapoi shtitzi care? chiar cumatrul caprei... tragea cu urechea. CREANGA P. 21. c) (Precedat de «shi») Afara de aceasta unde mai pui k... TZara in care imparatzea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pamintului shi craiia istuilalt la alta margine. SHapoi pe vremile acele tzarile erau bintuite de razboaie. CREANGA P. 183. d) Vezi! ei! Nu mai vine lupul mosh Nichifor? Apoi na! eshti de tot poznasha shi dta; prea des vrei sa vie. CREANGA P. 121. Apoi ma miram eu de ce vorbeshti asha de bine moldoveneshte! CREANGA P. 129. e) (Intarind o adversativa; uneori precedat de «dar» «da») Dar. Eu nu team luat pentru mine ci pentru cela ce ma tramis pe mine. Apoi bine fratzioare de ce nu miai spus asha de acasa caci atunci shtiam shi eu ce sa fac? ISPIRESCU L. 47. Ceapa cu mamaliga? Dapoi neam de neamul meu na mincat asha bucate! CREANGA P. 9. f) Cu toate acestea. Voi va zicetzi romini shapoi vorbitzi o limba pre care eu no intzeleg! NEGRUZZI S. I 245. g) (In corelatzie cu «dupa ce» shi urmat de conj. «shi» indica o actziune cumulativa) Mai pe linga asta. Viespea dupa ce miere nu face apoi shi impunge. POP. h) (Precedat de conj. «k») Altminteri. Fii cuminte capoi te bat. i) (In amenintzari) De cind atzi pus voi stapinire pe mine? zise Gerila. Apoi nu ma facetzi din cal magar k va vetzi gasi mantaua cu mine. CREANGA P. 253. j) (Precedat de conj. «shi» serveshte drept introducere mai ades in poezie in strigaturi sau proverbe) SHi apoi Spunemi cu cine teaduni satzi spun ce fel de om eshti. NEGRUZZI S. I 248. SHapoi lin dorule lin K puicai pe loc strain; SHapoi rar dorule rar K puicai pe loc amar! JARNÍKBIRSEANU D. 127. k) (Urmat de interj. «de» «da» serveshte la introducerea unui raspuns evaziv cu sens concesiv sau cuprinzind in sine o scuza. V. pai) Ce este mai gras pe lumea asta?... Apoi de cucoane ce sa fie mai gras decit porcul meu din ograda? ISPIRESCU L. 178. Intzeleg!... tzii drag... Apoi da!... tineretze... inima. ALECSANDRI T. I 341. Varianta: (regional) apai (DUMITRIU B. F. 84) adv.

APÓI adv. 1. Dupa aceea pe urma. Ishi lua ramas bun shi apoi pleca. ♦ Pe langa asta. SHiapoi tot nu ma pot duce. ♦ Mai in plus. Dupa ce k e frig apoi shi ploua. 2. Totushi. Apoi tot am satzi mai vorbesc putzin. 3. Atunci in cazul acesta; daca e asha asha fiind. Apoi dar ce vrei ?. ♦ Ei shi! nare importantza! SHapoi ce daca a plecat! 4. (De obicei precedat de conjunctzii) a) Doar; b) (precedat de „shi”) shi inca; unde mai pui k; c) vezi! ei!; d) dar; e) cu toate acestea; f) (precedat de „k”) altminteri; g) (serveshte la introducerea unui raspuns concesiv evaziv sau k scuza) Apoi de ce pot satzi spun?; h) (precedat de „shi” serveshte k introducere in poezie proverbe etc.) SHapoi lin dorule lin. (JARNÍKBIRSEANU). Lat. adpost.

APÓI adv. 1) Dupa aceea; pe urma. 2) In cazul acesta; daca e asha; atunci. 3): SHi~? shi pe urma? Capoi in caz contrar. Dapoi doar; parca. ~ de! ~ da! ce sai faci! /<lat. ad post

apoi adv. 1. pe urma dupa aceea: apoi de! n’am ce face fie cum o fi! shapoi? ce urmeaza? vremea de apoi sfarshitul lumii; 2. in urma indarat: inapoi dinapoi. [Lat. AD POST].

apóĭ adv. (lat. ad la shi post pe urma dupa. V. poĭ). Pe urma dupa aceĭa: a venit shi apoi s’a dus. Din apoĭ de dinapoĭ posterior: partea din apoĭ partea din apoĭa caseĭ. V. ainte). De apoĭ ultim: ziŭa vremea judecata de apoĭ. In cea de apoĭ (Let.) in cele din urma in sfirshit. SH’ápoĭ (din shi apoĭ) shi daca chear asha sa fie numĭ pasa shi ce e cu asta? De ex.: Te va prinde! SH’apoĭ! Apoĭ de! Apoĭ da! loc. care arata incurcatura saŭ ironia: Team prins hotzule! Apoĭ da! Ĭartama shi dumneata! D’apoĭ cum (din da dar apoĭ cum) dar cum poĭ dar poĭ cum altfel? De ex.: Te ducĭ shi tu? D’apoĭ cum?! (adica: „se’ntzelege k ma duc!”). D’apoĭ cum nu?! dar cum nu poĭ cum altfel (ironic orĭ serios): Laĭ prins? D’apoĭ cum nu?! (adica: „se’ntzelege!”). Maĭ apoĭ maĭ pe urma. Adj. Cel din urma: multzĭ vor fi intiiĭ shi apoiĭ intiiĭ (Cor.).

apắi av vz apoi

pai^1[1] a av vz apoi

poi^1[1] a av vz apoi

APẮI adv. v. apoi.

apói adv.

apói adv.

apoi.

de apói prep. + adv. (tempo lent)

APÓI adv. v. atunci.

apoi adv. v. ATUNCI.

Apoi ≠ intai

ápói adv. 1. Dupa aceea pe urma (sens temporal shi inv. local). 2. Atunci in cazul acesta (sens consecutiv). 3. Dar altminteri (sens expletiv). 4. Pe linga asta pe deasupra. Var. apai. Mr. apoi apoea megl. napoi napoi poia istr. napoi. Lat. ad post (Pushcariu 98; CandreaDens. 1423; REW 195; DAR); cf. it. appo (v. sard. appus v. latri. apo mil. apos) v. port. apos. Pentru i cf. noi. Sensurile 3 shi 4 se confunda perfect cu pai < poi. Der. inapoi adv. (in spate indarat) mr. napoi; inapoia vb. (a da Inapoi); inapoiat adj. (restituit; arierat). Din rom. a trecut in bg. din Trans. apa (apoi) cf. Miklosich Sprache 119.

DIES IRAE (lat.) ziua maniei (a Judecatzii de Apoi) Primele cuvinte ale unui cantec religios medieval facand parte din liturghia mortzilor la catolici; p. ext. ziua rafuielilor.

VEDI NAPOLI E POI MUORI! (it.) sa vezi Napoli apoi potzi sa mori Proverb prin care se exprima admiratzia fatza de frumusetzea orashului shi a golfului.