BLOCÁ blochez vb. I. Tranz. 1. A supune unei blocade. 2. A inchide o artera de circulatzie; a impiedica circulatzia vehiculelor sau a persoanelor. 3. Tranz. shi refl. A nu mai functziona sau a face sa nu mai functzioneze (fixanduse sau imobilizanduse) intro pozitzie data. 4. A interzice (temporar) folosirea unor produse a unor fonduri etc. ♦ A interzice (temporar) ocuparea unui post vacant. 5. (Sport) A efectua un blocaj (2). Din fr. bloquer.

bloca [At: LTR / Pzi: ~chez / E: fr bloquer] 13 vt A izola un orash un (port sau un stat) prin blocada (1). 45 vtr A (se) opri. 6 vt A inchide circulatzia pe o artera rutiera. 78 vtr A nu mai functziona (sau a face sa nu mai functzioneze) (prin fixare sau imobilizare intro anumita pozitzie). 910 vt A interzice prin lege folosirea unor produse (fonduri etc.). 11 vt (Spt) A face un blocaj. 12 vt (Iuz) A opri pentru stat o cota de cereale. 13 vt (Tip) A folosi o litera intoarsa pentru a inlocui provizoriu o litera care lipseshte.

BLOCÁ blochez vb. I. Tranz. 1. A izola un orash un port sau un stat prin blocada. 2. A inchide o artera de circulatzie; a impiedica circulatzia vehiculelor sau a persoanelor. 3. Tranz. shi refl. A nu mai functziona sau a face sa nu mai functzioneze (fixanduse sau imobilizanduse) intro pozitzie data. 4. A interzice in mod legal folosirea unor produse a unor fonduri etc. 5. (Sport) A efectua un blocaj (2). Din fr. bloquer.

BLOCÁ blochez vb. I. Tranz. 1. A izola (un orash un port sau un stat) prin blocada; a impresura. 2. (Cu privire la o artera de circulatzie) A inchide a face impracticabil; (cu privire la mishcare circulatzie) a impiedica a opri; (cu privire la persoane sau la vehicule) a impiedica in circulatzie in mers. Doua carutze oprite in drum blocau shoseaua. ▭ Mam lasat dus pina in apropierea teatrului unde la un moment dat mam gasit blocat shi nam mai putut inainta. ANGHEL PR. 38. 3. (Cu privire la un dispozitiv mecanic) A fixa intro pozitzie data; a imobiliza. Rugina a blocat cablurile frinelor. ◊ Refl. A se opri a se intzepeni. Motorul sa blocat. ♦ Refl. (Med.; despre organe) A nu mai functziona. Bolnavului i sau blocat rinichii. 4. A opri folosirea unor produse a unor fonduri sau a unor mijloace necesare pentru alte scopuri. Militarizarea economiei sustrage shi blocheaza fonduri uriashe pentru scopuri neproductive. SCINTEIA 1953 nr. 2712. ♦ A opri completarea unui post vacant ramas mult timp neutilizat.

BLOCÁ blochez vb. I. Tranz. 1. A izola un orash un port sau un stat prin blocada. 2. A inchide o artera de circulatzie; a opri circulatzia mishcarea; a impiedica o persoana sau un vehicul in mers. 3. A fixa intro pozitzie data; a imobiliza. ◊ Refl. Motorul sa blocat. ♦ Refl. (Med.; despre un organ) A nu mai functziona. 4. A opri folosirea unor produse a unor fonduri etc. necesare pentru alte scopuri. ♦ A opri completarea unui post vacant. Fr. bloquer.

BLOCÁ vb. I. tr. 1. A impresura a izola prin blocada (o tzara un port un orash etc.). 2. A impiedica a opri mishcarea circulatzia etc. 3. A fixa a imobiliza intro anumita pozitzie. ♦ refl. (Med. tehn.; despre organe) A nu mai functziona. 4. A interzice a opri ocuparea unui post vacant. [P.i. chez 36 cheaza. / < fr. bloquer].

BLOCÁ vb. I. tr. 1. a supune unei blocade. 2. a impiedica mishcarea circulatzia etc. 3. a imobiliza intro anumita pozitzie. 4. a interzice (temporar) ocuparea unui post vacant. 5. a suspenda folosirea unor credite conturi etc.; a interzice schimbarea unor pretzuri salarii fara autorizatzie guvernamentala. II. refl. (med. tehn.; despre organe) a se imobiliza a nu mai functziona. (< fr. bloquer)

A BLOCÁ ~chéz tranz. 1) (state orashe porturi) A izola prin blocada; a supune unei blocade. 2) (cai de acces mishcarea vehiculelor sau a persoanelor) A inchide intrun blocaj; a bara. 3) (folosirea unor produse sau fonduri) A interzice in mod legal pentru o anumita perioada de timp. 4) (completarea unor posturi vacante) A intrerupe k fiind suficient. 5) sport A neutraliza printrun blocaj. 6) A face sa se blocheze. /<fr. bloquer

A SE BLOCÁ se ~cheáza intranz. 1) (despre organe sau mashini) A se opri brusc (din cauza unei defectziuni). 2) (despre organe ale corpului) A inceta sa mai functzioneze (din cauza unei maladii). /<fr. bloquer

blocà v. 1. a face blocul unei cetatzi sau al unui port a impresura din toate partzile; 2. a impinge o bila in bluza biliardului.

*blochéz a á v. tr. (fr. bloquer d. blocus blocare blocada). Impresor izolez din toate partzile (un port o armata sh.a.). Imping o bila in bluza biliarduluĭ. Umplu golurile uneĭ zidariĭ cu sfarimaturĭ shi tencuiala. Tip. Pun provizoriŭ o litera intoarsa in locul alteĭa care lipseshte.

blocá (a ~) vb. ind. prez. 3 blocheáza

blocá vb. ind. prez. 1 sg. blochéz 3 sg. shi pl. blocheáza

blochez cheaza 3.

BLOCÁ vb. 1. a astupa a bara a inchide. (Zapada ~ drumul.) 2. v. gripa.

BLOCA vb. 1. a astupa a bara a inchide. (Zapada ~ drumul.) 2. (TEHN.) a se gripa. (Motorul sa ~.)

A bloca ≠ a debloca