asemaná [At: COD. VOR. 110/11 / V: (inv) asama (reg) asamana (irg) ara (reg; sst) ~ma / Pzi: aseman / E: ml assimilare] 12 vtr (Inv; d. terenuri denivelate) A (se) aduce la acelashi nivel Si: (reg) a (se) asemeni. 3 vt (Pop) A asheza lucrurile astfel incat sa nu mai ramana locuri goale intre ele. 4 vi (Inv; ie) A ~ cu pamantul A face una cu pamantul. 56 vtr A (se) face sau a fi asemenea cu... 7 vt (Inv; nob) A face sa para. 8 vt (inv; d. vise) A interpreta. 9 vr A se considera la fel k altul Si: a (se) asemui.

ASEMANÁ aséman shi (3) asemanez vb. I. (De obicei urmat de determinari introduse prin prep. «cu» sau mai rar la dativ) 1. Refl. A avea aceeashi structura sau acelashi caracter cu altcineva sau altceva a fi la fel analog similar cu cineva sau cu ceva; a semana. Atit de frageda teasemeni Cu floarea alba de ciresh. EMINESCU O. I 117. Pasarea numita de latini «turdus»... se aseamana cu mierla. ODOBESCU S. III 26. Cu cine te aduni te asemeni. 2. Tranz. A socoti la fel cu altul a asheza pe acelashi plan a compara a asemui a asimila. Gardul in copilarie Veshnic lam asemanat Cun nebun carea plecat Razna pe cimpie. COSHBUC P. I 261. ◊ Refl. pas. Este un sunet carui altul nu se poate asemana. NEGRUZZI S. I 243. ◊ Refl. (In forma asamana) Tu vrei un om sa te socotzi Cu ei sa te asameni? Dar piara oamenii cu totzi Sar nashte iarashi oameni! EMINESCU O. I 177. 3. Tranz. (Invechit; cu privire la un teren) A face asemenea cu altul a aduce la acelashi nivel a nivela a netezi. (Refl. pas.) Daca fatza drumului nu este neteda se asemaneaza umplind cu pamint tocurile in care ar putea sa se stringa apa. I. IONESCU M. 318. ◊ Expr. A asemana (o cladire) cu pamintul = a distruse cu desavirshire a face asemenea (sau una) cu pamintul. Era atunci Tirgovishtea orash foarte mare... Ale lui maretze ziduri vremea lea ruinai shi lea asemanat cu pamintul. BALCESCU O. II 99. Varianta: asamaná asáman vb. I.

ASEMANÁ aséman vb. I. 1. Refl. A fi la fel similar cu cineva sau cu ceva; a semana. ♦ Tranz. shi refl. A (se) socoti la fel cu altul a (se) asheza pe acelashi plan; a (se) compara. 2. Tranz. (Inv.) A nivela a netezi. ◊ Expr. A asemana (o cladire etc.) cu pamantul = a distruge cu desavarshire. Lat. assimilare.

A ASEMANÁ aséman tranz. A face sa se asemene; a asemui. /<lat. assimilare

A SE ASEMANÁ ma aséman intranz. 1) A avea trasaturi comune; a fi deopotriva; a se potrivi; a semana; a se asemui. 2) A se considera la fel (cu altul); a se asemui. /<lat. assimilare

asemanà v. 1. a face asemenea a asimila; 2. a compara a egala. [Lat. ASSIMILARE].

asamana v vz asemana

ASAMANÁ vb. I v. asemana.

aséman shi (vechĭ) aseáman a asemaná v. tr. (lat. adsimilo similáre. Se conj. k seman. V. asimilez shi seaman 2). Compar. Asimilez. Egalez.

asemaná (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. aséman 2 sg. asémeni 3 aseámana; conj. prez. 3 sa asémene

asemaná vb. ind. prez. 1 sg. aséman 2 sg. asémeni 3 sg. shi pl. aseámana; conj. prez. 3 sg. shi pl. asémene

asemana (ind. prez. 1 sg. aseman 2 sg. asemeni 3 sg. shi pl. aseamana conj. asemene)

ASEMANÁ vb. 1. v. semana. 2. v. compara. 3. v. potrivi. 4. v. confunda.

ASEMANÁ vb. v. netezi nivela.

ASEMANA vb. 1. a aduce a se apropia a se asemui a semana (inv. shi pop.) a se lovi (reg.) a se cumpani (inv.) a araduce a se inchipui a se podobi a raduce. (Se ~ cu sora lui.) 2. a (se) apropia a (se) asemui a (se) compara (inv.) a (se) asemalui a (se) semalui (prin Ban.) a (se) barabari. (Il ~ pe... cu un vultur.) 3. a se asemui a se compara a se potrivi (pop.) a se lovi (inv.) a se tocmi. (Socoteala de acasa nu se ~ cu cea din tirg.) 4. a asemui a confunda a semui (La ~ cu altcineva.)

asemana vb. v. NETEZI. NIVELA.

A (se) asemana ≠ a (se) deosebi a (se) diferentzia a distinge

asemaná (aseáman asemanát) vb. 1. a egala a nivela. 2. A face sa semene a asemui. 3. (Refl.) A avea insushiri comune a semana. 4. A compara. Lat. *assĭmĭlāre (Diez Gramm. I 189; Pushcariu 134; DAR); cf. it. assembiare fr. assembler sp. asemblar cu evolutzia semantica diferita de rom. Cf. semana. Der. asemanator adj. (care seamana).

PARES CUM PARIBUS FACILLIME CONGREGANTUR (lat.) cei ce se aseamana se aduna extrem de ushor Cicero „De senectute” 3 1. Cuvinte devenite prin traducere in toate limbile expresie proverbiala cu sens peiorativ. In romaneshte: spunemi cu cine te aduni k satzi spun cine eshti.