semana² vi [At: TETRAEV. (1574) 241 / V: (pop) sam~ (Pzi: saman shi samen 2 sameni 3 samana shi samana) (inv) ~mina / Pzi: 1 seman shi (pop) seaman (reg) semen 2 semeni 3 seamana shi (reg) seamana 4 semanam 5 semanatzi 6 seamana / E: ml similare] 1 (De obicei udp „cu”) A avea infatzisharea trasaturi sau unele caracteristici calitatzi defecte etc. (foarte) asemanatoare sau identice cu cele ale unei persoane ale unei fiintze ale unui obiect etc. Si: a aduce a se asemana a se asemui a se apropia (pop) a se lovi (irg) a se raduce¹ (1) (inv) a se araduce a se inchipui a se podobi (1) (reg) a se cumpani a semeri² (4). 2 (De obicei udp „a” sau prin c „k” ivp „k shi cum” „cum k”) A da impresia de ... 3 (De obicei udp „a” sau prin c „k” ivp „k shi cum” „cum k”) A parea¹.

SEMANÁ² séman shi seáman vb. I. Intranz. 1. A avea trasaturi calitatzi defecte comune cu cineva; a se asemui a se asemana a aduce cu cineva. Nu semanau amindoua surorile. Fiecare era frumoasa in felul ei. VLAHUTZA O. A. I 108. Azi le semeni tuturor La umblet shi la port SHi te privesc nepasator Cun rece ochi de mort. EMINESCU O. I 192. Nu voi vorbi... nici de farmecul ochilor ei nici de glasul ei ce semana cu suspinul amorului nici de a ei talie mladioasa. NEGRUZZI S. I 38. ◊ Expr. A semana cu cineva (sau cuiva) bucatzica rupta (sau taiata) = a semana mult cu altul a fi leit altul. Imi seamana mie... bucatzica taieta. ALECSANDRI T. I 173. ◊ Refl. reciproc (Cu pronuntzare regionala) Sintem amindoi prietini shi tovarashi de 30 de ani; neam deprins unul cu altul ne samanam in toate parcam fi facutzi tot peun calup. ALECSANDRI T. 1231. 2. A parea a arata k... a da impresia de... Baiatul nu e asha prost cit seamana. NEGRUZZI S. I 65. El sta infipt pe shea shi atit de neclintit incit omul shi dobitocul semanau un trup un centaur. id. ib. 42. ◊ (Urmat de determinari introduse prin prep. «a» shi indicind obiectul comparatziei) Bagara de seama k hainele lor sint murdare shi terfelite de bucate incit nu mai semana a haine puse pe om. ISPIRESCU L. 40. Armele satzi otzeleshti Hainele satzi primineshti K sa pari un biet sarac Sa nu semeni a Novac. ALECSANDRI P. P. 144. La tulpina nucului Cinta muma cucului SHi mai sus pe virf de nuc Imi cinta dragutzul cuc: Undel auz Ma usuc Parca seaman a pierdut. TEODORESCU P. P. 345.

A SEMANÁ² seáman intranz. 1) A avea trasaturi comune; a fi deopotriva; a se potrivi; a se asemana; a se asemui. Seamana cu fratele sau. ◊ ~ k doua picaturi de apa a avea foarte multe trasaturi comune. 2) A avea aparentza (de); a fi in aparentza; a da semne (de); a parea; a se arata. /<lat. similare

semanà v. a fi asemenea: seamana cu tatasau. [Lat. SIMILARE].

samana vt vz semana¹

samana² v vz semana²

semina v vz semana²

3) seáman V. intr. V. seman 2.

2) séman (Munt.) shi seáman (Trans.) a semaná v. intr. (lat similo similare id.; pv. sp. sembrar fr. sembler. V. seaman 1 aseman simulez). Am asemanare par a fi par’k sint ma potrivesc in forma in caracter in sunet: cinele seamana a lup (saŭ cu lupu) acest copil seamana luĭ tatasu (saŭ cu tatasu) aceste cintece seamana intre ele. Seamana dar nu rasare se zice in gluma despre o persoana care Intr’o privintza seamana cu alta maĭ distinsa dar se deosebeshte in colo. De ex.: Acest copil seamana cu Dante!. Raspuns: Seamana (pin aluz. la seman 1) dar nu rasare! In est saman samenĭ samana.

semaná (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. séman 2 sg. sémeni 3 seámana; conj. prez. 3 sa sémene

semaná (a insamantza a avea trasaturi comune) vb. ind. prez. 1 sg. séman 3 sg. shi pl. seámana; conj. prez. 3 sg. shi pl. sémene

semana (ind. prez. 1 sg. seman 3 sg. shi pl. seamana)

seamana (v. semana)

seman (grau seman cu mama) semeni 2 seamana 3 semene 3 conj. semanator adj. v.

SEMANÁ vb. 1. a aduce a se apropia a se asemana a se asemui (inv. shi pop.) a se lovi (reg.) a se cumpani (inv.) a araduce a se inchipui a se podobi a raduce. (~ cu sora lui.) 2. v. parea.

SEMANA vb. 1. a aduce a se apropia a se asemana a se asemui (inv. shi pop.) a se lovi (reg.) a se cumpani (inv.) a araduce a se inchipui a se podobi a raduce. (~ cu sora lui.) 2. a arata a parea. (~ a fi mai mult o proza versificata.)

semaná (eáman át) vb. 1. A se asemui a avea asemanare. 2. A parea a arata. Var. Mold. samana. Mold. seamin siminare. Lat. sĭmĭlāre (Pushcariu 1504; REW 7925) cf. it. (somigliare) prov. cat. semblar fr. sembler sp. (semejar) port. (semelhar). Cf. shi Sneyders de Vogel Les mots d’identité dans les langues rom. Groningen 1947 11318. Der. seaman s. n. (asemanare) deverbal (dupa REW 7928 din lat. sĭmĭlis); semen s. m. (aproapele) sing. reconstituit dupa pl. semeni al cuvintului anterior; semanator adj. (al fel comparabil). Cf. asemana. Din rom. provine rut. samanaty (Miklosich Wander. 19; Candrea Elemente 409).

a semana k doua picaturi de apa expr. a semana perfect.