AJUTÁ ajút vb. I. 1. Tranz. shi refl. A(shi) da ajutor sprijin. ◊ Expr. (Tranz.) Al ajuta (pe cineva) puterea (sau capul mintea etc.) = a avea capacitatea fizica sau intelectuala de a face un anumit lucru. (Absol.) Doamneajuta = a) formula de invocare a divinitatzii folosita la inceputul unei actziuni; b) (substantivat) situatzie favorabila in evolutzia unei actziuni in starea cuiva; spor mers bun al treburilor; c) (substantivat; ir.) lovitura bataie. ◊ Loc. adj. (Mai) de Doamneajuta = (mai) de seama (mai) bun de oarecare valoare. ♦ Refl. A se servi de cineva sau de ceva k ajutor. 2. Intranz. A fi de folos a servi a sluji. Lat. adjutare.

ajuta [At: COD. VOR. 32 / V: (reg) agiu~ / Pzi: ajut / E: lat adjutare it ajutare] 12 vtr A (se) servi (de cineva sau de ceva) k ajutor Si: (rar) ajutora (12) (rar) ajutori (12). 34 vtr A(shi) da ajutor. 56 vt (Inv; ie) Al ~ pe cineva puterea (sau capul mintea etc.) A avea capacitatea fizica (sau intelectuala) de a face un anumit lucru. 7 vt (Ie) Asha sami ~te Dumnezeu! Formula cu care se incheie depunerea unui juramant. 8 vt (Pfm; ie) Doamne~ta! Formula de invocare a divinitatzii la inceputul unei actziuni. 910 vt (Iae) Situatzie favorabila in (evolutzia unei actziuni sau in) starea cuiva. 11 vt (Iae) Bun mers al treburilor. 12 vt (Ie) Ai da tot cu Doamne~ta A sili pe cineva sa faca un lucru. 13 vt (Irn; is) Doamne~ta Bataie. 14 vt (Ias; ccr) Lovitura. 15 vt (Ias; ccr) Ciomag. 16 vt (Ie) Mai de Doamne~ta Mai bun. 17 vt (Jur; inv) A ocroti. 18 vi (Inv) A fi de folos.

AJUTÁ ajút vb. I. 1. Tranz. shi refl. A(shi) da ajutor sprijin. ◊ Expr. (Tranz.) Al ajuta (pe cineva) puterea (sau capul mintea etc.) = a avea capacitatea fizica sau intelectuala de a face un anumit lucru. ◊ Expr. (Absol.) Doamneajuta = a) formula de invocare a divinitatzii folosita la inceputul unei actziuni; b) (substantivat) situatzie favorabila in evolutzia unei actziuni in starea cuiva; spor mers bun al treburilor; c) (substantivat ir.) lovitura. (Mai) de Doamneajuta = (mai) de seama (mai) bun de oarecare valoare. ♦ Refl. A se servi de cineva sau de ceva k ajutor. 2. Intranz. A fi de folos a servi a sluji. Lat. adjutare.

AJUTÁ ajút vb. I. 1. Tranz. (Urmat adesea de determinari introduse prin prep. «la» «cu» sau de o propozitzie cu verbul la conjunctiv) A da cuiva ajutor sprijin asistentza. Sa vie de acolo sa ne ajute un tovarash doi. DUMITRIU N. 247. Daca nu loi ajuta eu cine sal ajute? CREANGA P. 38. ◊ Expr. Al ajuta (pe cineva) puterea sau capul mintea etc. (mai ales in constructzii negative sau limitative) = a avea capacitatea fizica sau intelectuala de a face un anumit lucru. Sami dea ajutor la trebi dupa cit il ajuta puterea. CREANGA P. 13. ◊ Refl. (Cu determinari introduse prin prep. «cu») A se servi de cineva sau de ceva k ajutor a lua pe cineva sau ceva in ajutor. Agatzam felinarele de stinca shi incepem sa ne urcam printre doi peretzi ajutindune cu miinile cu bocancii cu genunchii shi cu spinarea. BOGZA TZ. 63. ♦ Refl. reciproc. Da sintem datori a ne ajuta unii pe altzii. CREANGA P. 330. 2. Intranz. A fi de folos a sluji. Ia ajutat la prashit. Medicamentul nu ia ajutat deoarece nu la luat la timp. ◊ Badeai calator porneshte. Pe mine ma paraseshte Nui ajute ce gindeshte! JARNÍKBIRSEANU D. 160. ◊ Expr. Doamneajuta = a) formula de invocare a divinitatzii folosita de catre cei superstitzioshi la inceputul unei lucrari; b) (substantivat rar) spor mers bun al treburilor. Unde se intimpla una k asta acolo nui niciodata doamneajuta. MARIAN O. I 278. La casa fara copii nu cred k mai este vrun doamneajuta. CREANGA P. 74; c) (substantivat ironic) bataie lovitura; (concretizat) ciomag. Sa nu te pomeneshti cu un doamneajuta pe spinare! PANN P. V. 11 102. ◊ Loc. adj. (Mai) de doamneajuta = (mai) de seama de oarecare valoare cu care te multzumeshti in lipsa de ceva mai bun. Napucase calul sa se departeze o bucata de loc mai de doamneajuta shi iata zmeoaica iara i ajunge. ISPIRESCU L. 194.

AJUTÁ ajút vb. I. 1. Tranz. A da cuiva ajutor. ◊ Expr. Al ajuta (pe cineva) puterea (sau capul mintea etc.) = a avea capacitatea fizica sau intelectuala de a face un anumit lucru. ♦ Refl. A se servi de cineva sau de ceva k ajutor. 2. Intranz. A fi de folos; a sluji. ◊ Expr. Doamneajuta = a) formula de invocare a divinitatzii folosita de catre cei credincioshi la inceputul unei actziuni; b) (substantivat) spor mers bun al treburilor; c) (substantivat ir.) lovitura. (Loc. adj.) (Mai) de doamneajuta = (mai) de seama de oarecare valoare. Lat. adjutare.

A AJUTÁ ajút 1. tranz. A sustzine printrun ajutor. ~ un prieten. ◊ Al ~ mintea (sau capul) a fi capabil. 2. intranz. A fi de folos; a servi; a folosi. ~ in munca. /<lat. adjutare

A SE AJUTÁ ma ajút intranz. 1) A face uz; a se servi; a se folosi. ~ de un baston. 2) A face (concomitent) schimb de ajutor (cu cineva). /<lat. adjutare

ajutà v. a ushura pe cineva la greu sau la nevoie. [Lat. ADJUTARE].

Doamneajuta m. 1. strigat de imbarbatare al plugarului (cand se apuca de lucru): injuga boii la car zice Doamneajuta CR. (sau cand scapa de o primejdie): cand era sa zica Doamneajuta! POP.; 2. (ironic) bataie neashteptata tranteala: sa te pomeneshti cu Doamneajuta pe spinare PANN; 3. mai de Doamneajuta exprima o insushire intr’un grad mai inalt (shi despre lucruri): o bucata de loc mai de Doamneajuta ISP.

ajút a á v. tr. (lat. adjúto áre id.; it. ajutare pv. aiudar fr. aider sp. ayudar pg. ajudar. V. adjutant). Ushurez greutatea saŭ nevoĭa cuĭva: a ajuta pe cineva din punga cu banĭ din punga. Slujesc aduc folos: nul maĭ ajutaŭ picĭoarele. V. intr. A ajuta cuĭva la ceva al ajuta sa faca ceva. V. refl. Ma servesc la nevoĭe: cu el m’am maĭ ajutat.

ajutá (a ~) vb. ind. prez. 3 ajúta

ajutá vb. ind. prez. 1 sg. ajút 3 sg. shi pl. ajúta

AJUTÁ vb. 1. a (se) ajutora a (se) ocroti a (se) proteja a (se) sprijini a (se) sustzine (rar) a (se) protegui (inv. shi pop.) a (se) inlesni (prin Transilv.) a (se) prindori (inv.) a (se) indemana a (se) protecta (fam. fig.) a (se) propti. (La ~ sa depasheasca impasul.) 2. v. asista. 3. (BIS.) a milui (inv.) a proslavi. (La ~ Dumnezeu.) 4. v. sustzine. 5. a folosi a servi a sluji. (Asta itzi ~ la ceva?) 6. v. prii. 7. v. favoriza.

AJUTA vb. 1. a (se) ajutora a (se) ocroti a (se) proteja a (se) sprijini a (se) sustzine (rar) a (se) protegui (inv. shi pop.) a (se) inlesni (prin Transilv.) a (se) prindori (inv.) a (se) indemina a (se) protecta (fam. fig.) a (se) propti. (La ~ sa depasheasca impasul.) 2. a asista a secunda. (Il ~ la operatzie.) 3. (BIS.) a milui (inv.) a proslavi. (La ~ Dumnezeu.) 4. a servi a sluji a sprijini a sustzine. (A ~ cauza revolutziei.) 5. a folosi a servi a sluji. (Asta itzi ~ la ceva?) 6. ai folosi ai prii (inv.) ai spori. (Nici aerul nu ia ~). 7. a avantaja a favoriza a sluji. (Norocul intimplarea la ~.)

A ajuta ≠ a impiedica a incurca

ajutá (ajutát ajutát) vb. A da ajutor sprijin. Mr. ağut megl. jut istr. (a)jut. Lat. adῑūtāre (Pushcariu 51; CandreaDens. 34; REW 172; DAR; la Cicero: adjutare; cf. it. ajutare prov. ajudar fr. aider sp. ayudar gal. port. ajudar. Der. ajutat s. n. (ajutor); ajutator adj. (auxiliar).

AUDACES FORTUNA IUVAT (lat.) norocul (soarta) i ajuta pe cei indraznetzi Vergiliu „Eneida” X 284: „Audentes fortuna iuvat”.

FORTES^[1] FORTUNA ADIUVAT (lat.) norocul (soarta)^[2] ajuta pe cei tari Terentziu „Phornio” act. I scena 4 25. V. shi Audaces fortuna iuvat.

Audaces fortuna iuvat (lat. „Pe cei indraznetzi i ajuta norocul”) varianta populara dupa un hemistih din Eneida lui Vergiliu (cartea X versul 284). Textul original este Audentes fortuna iuvat avind acelashi intzeles. Vergiliu aduce un elogiu temeritatzii eroii lui secotind k zeii i iubesc shi i ocrotesc pe cutezatori. De aceea fortuna i insotzeshte pretutindeni shii ajuta in ispravile lor. Se shtie k Fortuna la romani era zeitza norocului. La rindul sau versul lui Vergiliu pornind cu tot curajul sa calatoreasca pe foarte diferite meridiane a avut norocul sa placa shi sa fie incetatzenit pretutindeni. Ceva mai mult: a gasit shi „parintzi adoptivi”. Poetul german Schiller in drama Wilhelm Tell (act. I sc. 2) a confirmat k Dem Mutigen hilft Gott (celui indraznetz i ajuta Dumnezeu) iar scriitorul francez Crébillon in piesa Xerxes (act. I sc. 1) a parafrazat: Laudace a fait les rois (Indrazneala a facut regi). Cei ce evita folosirea expresiei socotind k ar fi greshit sa ne bizuim pe colaborarea norocului savirshesc ei inshishi o gresheala deoarece aici cuvintul noroc are intzeles de succes de izbinda a celor indraznetzi. Ashadar cind se iveshte un prilej potrivit pentru audaces fortuna iuvat… indraznitzi! LIT.

a nul ajuta mintea expr. a fi inapoiat mintal; a fi prost