15 definitzii pentru ciomag
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relatzionale (2)
- etimologice (1)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
CIOMÁG ciomege s. n. Batz mare shi gros adesea cu maciulie sau intarit cu fier la unul din capete; bata. ♦ Lovitura bataie data cuiva cu un astfel de batz. Din tc. çomak.
CIOMÁG ciomege s. n. Batz mare shi gros adesea cu maciulie sau intarit cu fier la unul din capete; bata. ♦ Lovitura bataie data cuiva cu un astfel de batz. Din tc. çomak.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de hai
- actziuni
ciomág sn [At: GOLESCU ap. SHIO I 131 / V: ~ác sm cium~ ciumeág (inv) ciumac gium~ / Pl: ~mége (reg) ~áge ~mégi / E: tc çomak (çumak)] 1 Bata lunga shi groasa (cu maciulie la un capat sau ferecata) Si: batz bat bazdoaca bota botzochina bradula catza carja ciobarnacar ghioaga macau moaca toiag. 2 Lovitura data cuiva cu un ciomag (1). 3 (Pop) Organ genital al armasarului (sau al calului) Si: cotor. 4 (Fig; ie) A shti de ~ A shti de frica.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CIOMÁG ciomege s. n. Batz gros (noduros) uneori cu maciulie sau intarit cu fier la unul din capete; bita. V. maciuca ghioaga. imbracat in camasha shi itzari albi cu caciula mare shi tzuguiata infundata pina pe ochi shi cu ciomagul de corn mai mare decit el mergea shuierind printre dintzi un cintec care shil facuse singur din trishca. BUJOR S. 80. In timpii cei mai primitivi ciomagul a servit omului drept arma pentru a se apara de fiarele salbatice. DEMETRESCU O. 214. Nici una nici doua ia ciomagul lui de vacarie... shi unde prinde a mil croi... SHEZ. I 264. ♦ Lovitura bataie cu bita. Intro clipa ea lua peste spinare un car de ciomege caci loveau tzapan tuspatru. CAMILAR TEM. 63. De vreme cei treaba pe ciomag... apoi incep indata. ALECSANDRI T. 1045. [Magarul:] Ba adesea shi ciomege Pe spinare cam cishtig. ALEXANDRESCU M. 286.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
CIOMÁG ~ége n. 1) Batz lung shi gros cu maciulie la unul dintre capete; bata; maciuca; ghioaga. 2) Lovitura data cu un astfel de batz. /<turc. çomak
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ciomag n. 1. batz lung shi gros; 2. lovitura cu ciomagul. [Turc. ČOMAK].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
cĭomág n. pl. ege (turc. čomak čumak; pol. czumak ung. csomak). Baston gros. Lovitura de cĭomag: a trage cuĭva un cĭomag. In Olt. cĭumag. V. bita reteveĭ topuz.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
ciumag sn vz ciomag
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
giumag sn vz ciomag
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
cĭumág V. cĭomag.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
ciomág s. n. pl. ciomége
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
ciomág s. n. pl. ciomége
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
ciomag mege.
- sursa: IVO-III (1941)
- adaugata de Ladislau Strifler
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
CIOMÁG s. bata maciuca (pop.) toroipan (reg.) ghioaga jarchina maca moaca otic patachie tamanjer taujer tufan tufa (Mold. Bucov. shi Transilv.) bota (Mold.) ceatlau (Olt.) colva (Ban.) crivac (Olt.) darjala (Ban.) haidamac (Olt. shi Ban.) jilavete (Transilv. shi Maram.) macau (Transilv. Maram. shi Olt.) shuvei (prin Bucov.) tashmau (Mold.) toropala (inv.) fuscel fushte. (La izbit cu ~ul.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
CIOMAG s. bita maciuca (pop.) toroipan (reg.) ghioaga jarchina mak moak otic patachie taminjer taujer tufan tufa (Mold. Bucov. shi Transilv.) bota (Mold.) ceatlau (Olt.) colva (Ban.) crivac (Olt.) dirjala (Ban.) haidamac (Olt. shi Ban.) jilavete (Transilv. shi Maram.) macau (Transilv. Maram. shi Olt.) shuvei (prin Bucov.) tashmau (Mold.) toropala (inv.) fuscel fushte. (La izbit cu ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare etimologice
Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ciomág (ciomége) s. n. 1. Batz mare shi gros bita. 2. Lovitura data cu bita. 3. Tavalug de treierat. 4. La cal organ genital. Mr. ciumag(a) megl. ciamugà. Tc. çomak çumak (Cihac II 566; SHeineanu II 131; Meyer 448; Lokotsch 438); cf. alb. tšomage bg. çomak. Der. ciomagash s. m. (bataush); ciomageala s. f. (bataie cu ciomagul); ciomagi vb. (a bate a cotonogi); ciomagitor adj. (care bate cu ciomagul); ciomagos adj. (noduros).
- sursa: DER (1958-1966)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
substantiv neutru (N19) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ciomag, ciomegesubstantiv neutru
- 1. Batz mare shi gros adesea cu maciulie sau intarit cu fier la unul din capete. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Imbracat in camasha shi itzari albi cu caciula mare shi tzuguiata infundata pina pe ochi shi cu ciomagul de corn mai mare decit el mergea shuierind printre dintzi un cintec care shil facuse singur din trishca. BUJOR S. 80. DLRLC
- In timpii cei mai primitivi ciomagul a servit omului drept arma pentru a se apara de fiarele salbatice. DEMETRESCU O. 214. DLRLC
- Nici una nici doua ia ciomagul lui de vacarie... shi unde prinde a mil croi... SHEZ. I 264. DLRLC
- 1.1. Lovitura bataie data cuiva cu un astfel de batz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Intro clipa ea lua peste spinare un car de ciomege caci loveau tzapan tuspatru. CAMILAR TEM. 63. DLRLC
- De vreme cei treaba pe ciomag... apoi incep indata. ALECSANDRI T. 1045. DLRLC
- [Magarul:] Ba adesea shi ciomege Pe spinare cam cishtig. ALEXANDRESCU M. 286. DLRLC
-
-
etimologie:
- çomak DEX '98 DEX '09