24 de definitzii pentru servi

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SERVÍ servesc vb. IV. 1. Tranz. A indeplini anumite functzii insarcinari datorii fatza de cineva; a sluji. ♦ Intranz. A face serviciu a functziona k... ♦ Intranz. A lucra in calitate de om de serviciu a sluji. ♦ A lucra in interesul in slujba cuiva; a sustzine a sprijini. Imi servesc prietenii. ♦ A fi de folos util cuiva. Cu ce te pot servi? 2. Intranz. (Despre lucruri) A folosi la... a fi utilizat k... a avea rolul de... ♦ Refl. (Despre oameni) A se folosi a face uz de... 3. Tranz. A pune a aduce la masa mancare bautura etc. ♦ A prezenta cuiva o mancare k sa ia din ea a trata pe cineva cu ceva; a da sa manance. ♦ Refl. A lua sa manance sau sa bea. Se servi cu cateva bomboane.Fig. A da a transmite. Incearca sai serveasca ultimele noutatzi. ♦ (Despre vanzatori functzionari etc.) A oferi solicitantzilor cele cerute; a executa o comanda. ♦ A asigura o prestare de serviciu; a deservi. Ascensorul serveshte etajele de sus. 4. Tranz. (La unele jocuri sportive cu mingea shi la jocul de cartzi) A pune mingea sau cartzile in joc. ♦ A plati a furniza. A servi o renta. Din fr. servir.

SERVÍ servesc vb. IV. 1. Tranz. A indeplini anumite functzii insarcinari datorii fatza de cineva; a sluji. ♦ Intranz. A face serviciu a functziona k... ♦ Intranz. A lucra in calitate de om de serviciu a sluji. ♦ A lucra in interesul in slujba cuiva; a sustzine a sprijini. Imi servesc prietenii. ♦ A fi de folos util cuiva. Cu ce te pot servi? 2. Intranz. (Despre lucruri) A folosi la... a fi utilizat k... a avea rolul de... ♦ Refl. (Despre oameni) A se folosi a face uz de... 3. Tranz. A pune a aduce la masa mancare bautura etc. ♦ A prezenta cuiva o mancare k sa ia din ea a trata pe cineva cu ceva; a da sa manance. ♦ Refl. A lua sa manance sau sa bea. Se servi cu cateva bomboane.Fig. A da a transmite. Incearca sai serveasca ultimele noutatzi. ♦ (Despre vanzatori functzionari etc.) A oferi solicitantzilor cele cerute; a executa o comanda. ♦ A asigura o prestare de serviciu; a deservi. Ascensorul serveshte etajele de sus. 4. Tranz. (La unele jocuri sportive cu mingea shi la jocul de cartzi) A pune mingea sau cartzile in joc. ♦ A plati a furniza. A servi o renta. Din fr. servir.

servi [At: HELIADE O. II 39 / V: (reg) sar~ sar~ she~ (rar) ~va / Pzi: ~vesc shi (inv) serv 2 ~veshti shi (inv) servi 3 ~veshte shi (irg) serva (inv) serve 6 ~vesc shi (inv) serv shi serve / E: fr servir] 1 vi (D. obiecte procese fenomene naturale etc. sau d. abstracte; rar; d. oameni sau d. actziunile manifestarile etc. lor cu determinari in dativ la infinitiv sau introduse prin pp „la” „de” „pentru” „k” „drept” inv „spre”) A constitui sau a deveni instrument mijloc argument etc. pentru realizarea pentru obtzinerea pentru demonstrarea etc. a ceva Si: a sluji a ajuta a folosi (pop) a slugari (1). 2 vr (D. oameni adesea udp „de” „cu” „pentru” „k” inv „prin”) A realiza a obtzine a demonstra etc. ceva cu ajutorul cuiva sau al unor obiecte al unor procese concepte etc. devenite instrumente mijloace argumente etc. Si: a se sluji a se ajuta a se folosi (reg) a se slugatori (2) (ivr) a se sarvisi. 3 vt (C. i. oameni) A ajuta la realizarea unei actziuni. 4 vt (C. i. patria activitatzi sociale culturale etc.) A depune eforturi pentru atingerea anumitor scopuri anumitor cerintze etc. 5 vt (C. i. patria activitatzi sociale culturale etc.) A sprijini cu devotament Si: a sluji. 6 vt(a) (C. i. oameni) A oferi mancare bautura tzigari etc. pentru a fi consumate. 7 vt(a) (C. i. mancaruri bauturi etc.) A aduce shi a oferi (la masa) pentru a manca a bea etc. 8 vt(a) (C. i. mancaruri bauturi etc.) A pune in farfurie sau a turna in pahar Si: (rar) a sluji. 910 vtr (Imp) A (lua pentru a) manca sau a bea. 11 vt (Fig; c. i. creatzii manifestari ale oamenilor aspecte ori rezultate ale unei activitatzi spectacole etc.) A face cunoscut Si: a arata a infatzisha a prezenta (2). 12 vt (Fam; ie) A io ~ (cuiva) Ai spune (cuiva) cu promptitudine lucruri neplacute (dar adevarate). 13 vt (Fam; ie) A ~ o lectzie (cuiva) A avea (fatza de cineva) o comportare (sau a pune pe cineva intro situatzie) din care sa invetze ceva. 1415 vti A indeplini anumite insarcinari indatoriri functzii etc. in folosul cuiva sau a ceva ori pe langa sau fatza de cineva sau ceva. 1617 vti (Pex) A munci intrun serviciu (1). 1819 vti (Spc) A functziona intrun serviciu (public) la stat Si: a sluji (reg) a slugatori (1). 2021 vi (Rar) A sluji (2122). 22 vt(a) (D. vanzatori; c. i. marfuri) A oferi spre vanzare. 23 vt(a) (C. i. cumparaturi) A oferi marfurile solicitate pentru a fi cumparate. 24 vt(a) (Rar; c. i. magazine pravalii) A asigura desfashurarea serviciului. 25 vt A asigura o prestare de serviciu Si: a deservi. 26 vi (D. membrii unor echipe de jocuri sportive cu mingea sau d. jucatorii de cartzi) A pune mingea sau cartzile in joc. 27 vi (D. membrii unor echipe de jocuri sportive cu mingea sau d. jucatorii de cartzi) A fi de rand la serviciu.

SERVÍ servesc vb. IV. 1. Tranz. A indeplini anumite functzii insarcinari indatoriri fatza de cineva. Daca voi mai revedea vreodata patria mea va fi numai pentru k so servesc shi sami jertfesc viatza pentru ea daca va fi nevoie. KOGALNICEANU S. A. 35. ◊ (Complementul indica timpul servit) Inspectorul i mai fagadui sai socoteasca shi anii cei servise pina atunci. REBREANU I. 82. ◊ Intranz. (Construit cu complementul in dativ) Doi oameni scumpi patriei comune pentru cunoshtintzele cele intinse talentele shi zelul de ai servi. GHICA A. 763. ♦ Intranz. A face serviciu a functziona k... Fusese condamnat k sa serveasca shapte ani k soldat in regimentul de artilerie din Synope. BART S. M. 25. ♦ Intranz. A lucra in calitate de om de serviciu a sluji. A servit trei ani la orash. ♦ A lucra pentru... in interesul in slujba cuiva; a sprijini. La 1848... serveam shi interesele mishcarii. SADOVEANU O. I 419. ♦ A fi de folos util a aduce servicii cuiva. Cu ce te pot servi? 2. Intranz. (Despre lucruri urmat de determinari introduse prin prep. «la» «k» «de» sau «drept») A folosi la... a avea rolul de... a fi utilizat k... O alta odaie dindarat va fi servit de dormitor copiilor avind aspectul nud al unei sali de internat cu lucruri putzine shi tari. CALINESCU E. 50. Pina in clasa cincea liceala nam shtiut la ce poate servi o perie de dintzi. C. PETRESCU I. II 53. Cu toate aceste nevinovata poveste servi de pretext tartufilor politici k sa inchida jurnalul shi sa exileze pe autor. NEGRUZZI S. I 94. ♦ Refl. A se folosi a face uz de... Manfred shi Faust adinci cugetatori Fantasme cen veghere shedeatzi pina la zori... Urcatuvatzi prin lumea de umbre shi de vise Servituvatzi de cuget k punte pesteabise. MACEDONSKI O. I 48. ♦ Refl. (Neobishnuit urmat de determinari introduse prin prep. «cu») A intrebuintza. O statziune preistorica ai carei lacuitori se serveau cu arme de piatra nelustruita shi de os. ODOBESCU S. II 421. 3. Tranz. (Complementul indica lucruri de mincare de baut) A pune a aduce la masa. (Refl. pas.) Sa servit friptura. SAHIA N. 59. ♦ (Complementul indica lucrul oferit sau persoana careia i se ofera) A prezenta cuiva o mincare k sa ia dintrinsa a da cuiva dintro mincare a trata pe cineva. Izbuti sai asheze shi sa le serveasca cite ceva. REBREANU R. I 193. Din cind in cind se scula sashi serveasca musafirii. VLAHUTZA O. A. III 53. ♦ Fig. A da a transmite. Incerca sai serveasca ultimele noutatzi despre Nadina. REBREANU R. I 254. ♦ Refl. A lua sa manince. Scoase din buzunarul vestei o cutiutza de email cu pastile parfumate shi inainte de a se servi o intinse Sabinei. C. PETRESCU C. V. 14. ♦ (Impropriu) A lua dintro mincare sau o bautura oferita; a minca a bea. Acum serveshte dulceatza! C. PETRESCU I. I 38. ♦ (Despre vinzatori functzionari etc.) A oferi solicitantzilor cele cerute; (in special) a executa o comanda. Ceru o cafea neagra dar chelnerul nu se grabi sal serveasca. C. PETRESCU C. V. 313. ♦ A asigura o prestare de serviciu; a deservi. Opt ascensoare in mishcare continua se ridica shi se coboara servind cele 19 etaje. BART S. M. 41. ♦ Tranz. (Folosit shi absolut) (La unele jocuri sportive cu mingea shi la jocul de cartzi) A pune (mingea sau cartea) in joc. Se aude din culise glasul Corinei: «2020. Eu servesc». Pe urma citeva scurte batai de minge shi apoi tot glasul ei: «2120». SEBASTIAN T. 85. ♦ A plati a furniza. A servi o renta. Prez. ind. shi: (invechit) serv (CARAGIALE O. III 146 ALECSANDRI S. 6).

SERVÍ vb. IV. 1. tr. A indeplini anumite functzii insarcinari fatza de cineva; a sluji. 2. intr. A folosi la... a avea rolul de... 3. tr. A aduce (bucatele) la masa. ♦ A oferi cumparatorilor cele cerute. ♦ (La unele jocuri sportive sau la cartzi) A pune mingea sau cartzile in joc. ♦ refl. (Despre oameni) A se folosi. ♦ A lua sa manance sau sa bea. [P.i. vesc. / < fr. servir it. lat. servire].

SERVÍ vb. I. tr. 1. a indeplini anumite functzii insarcinari fatza de cineva; a sluji. 2. a aduce (bucatele) la masa. ◊ a oferi cumparatorilor cele cerute. 3. (la unele jocuri sportive sau la cartzi) a pune mingea sau cartzile in joc. II. intr. a folosi la... a avea rolul de... III. refl. a se folosi a face uz de... ◊ (despre oameni) a lua sa manance sau sa bea. (< fr. servir)

A SERVÍ ~ésc 1. tranz. 1) (persoane cauze idealuri etc.) A sustzine printro activitate permanenta; a sluji. ~ patria. 2) (persoane) A asigura cu cele solicitate. ~ un client. 3) (persoane) A face sa bea sau sa manance oferind (din belshug); a ospata; a trata. ~ cu ceai. 4) (mancaruri bauturi) A oferi la masa. 5) (dejunul pranzul cina) A oferi punand bucatele shi cele necesare pe masa. 6) (mingea sau cartzile de joc) A pune in joc. 7) (guri de foc) A asigura cu material explozibil. ~ un tun. 2. intranz. 1) pop. A fi slujbash; a sluji. ◊ ~ k ostash a face serviciul militar. 2) (despre obiecte) A fi util; a folosi; a sluji. Tirbushonul serveshte la deschiderea sticlelor. 3) A (putea) fi folosit (drept); a tzine locul de... ~ drept marturie. /<fr. servir

A SE SERVÍ ma ~ésc intranz. A se folosi in calitate de instrument; a face uz (in vederea obtzinerii unui rezultat); a se sluji; a se folosi. /<fr. servir

servì v. (activ) 1. a fi in serviciul unui stapan k servitor; 2. a se consacra serviciului: a servi patria sa; 3. a implini anumite functziuni: a servi Statul; 4. a indatora a face servicii: a servi pe amicii sai; 5. a furnisa: croitorul ma serveshte bine; 6. a pune pe masa: a servi pranzul; 7. a face serviciul divin: a servi pe Dzeu ║ (neutru) 1. a fi servitor; 2. a fi soldat; 3. a fi bun la a fi destinat pentru: acest aparat serveshte la; 4. a fi de folos: acest instrument nu mai poate servi; 5. a tzinea loc de: a servi de tata. ║ (reciproc) 1. a face uz de: a se servi de un dictzionar; 2. a trage folos din: a se servi de relatziunile altuia; 3. a fi servit la masa: supa se serveshte la inceputul pranzului.

*servésc v. tr. (lat. servire fr. servir). Slujesc fac slujba fac serviciŭ: atzĭ servi stapinu tzara. Fac serviciĭ indatorez: atzĭ servĭ prieteniĭ. Furnisez implinesc cele cerute: negustoru m’a servit bine aĭ servĭ cuĭva o renta. Fac efect folosesc: medicamentu m’a servit bine. Tratez cu aduc ofer: nea servit limonada nea servit cu limonada nea servit prinzu. Ajut la servit: atzĭ servĭ vecina turninduĭ vin. V. intr. Slujesc is sluga: Ion a servit la noĭ. Functzionez (k functzionar k soldat): a servĭ patriiĭ. Oficiez k preut: a servĭ la hram. Is intrebuintzat: bricĭu serveshte la ras. Is folositor: acest lucru maĭ serveshte inca. TZin loc implinesc rolu de: coarnele servesc bouluĭ k arme drept arme (maĭ rar) de arme el mĭa servit de calauza. V. refl. Ma slujesc ma folosesc fac uz de: a te servĭ de compas de minĭ (maĭ rar: cu compasu cu mĭnile) de informatziunile cuĭva. Ĭaŭ dintr’o mincare: eŭ ma servesc singur. Is adus is oferit: cina se serveshte la 6 la cina nu se serveshte vin. Fals serva ild. serveshte.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

serví (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. servésc imperf. 3 sg. serveá; conj. prez. 3 sa serveásca

serví vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. servésc imperf. 3 sg. serveá; conj. prez. 3 sg. shi pl. serveásca

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SERVÍ vb. 1. v. lucra. 2. a sluji (pop.) a slugari a slugarnici. (A ~ la el doi ani.) 3. v. oficia. 4. v. sustzine. 5. v. folosi. 6. v. uza. 7. a se folosi a intrebuintza a se sluji a umbla a utiliza a uza. (Se ~ de tertipuri.) 8. (astazi rar) a sluji. (A ~ mancarea la masa.) 9. v. ospata. 10. v. ajuta. 11. v. deservi. 12. (prin Transilv.) a slugatori. (Cu ce va putem ~?) 13. a lua. (Mai ~ o portzie!)

SERVÍ vb. v. comunica spune transmite zice.

servi vb. v. COMUNICA. SPUNE. TRANSMITE. ZICE.

SERVI vb. 1. a functziona a lucra a sluji (inv.) a poslushi. (~ k laboranta de 10 ani.) 2. a sluji (pop.) a slugari a slugarnici. (A ~ la el doi ani.) 3. a oficia a sluji. (O biserica la care ~ doi preotzi.) 4. a ajuta a sluji a sprijini a sustzine. (A ~ cauza revolutziei.) 5. a (se) folosi a (se) intrebuintza a (se) sluji a (se) utiliza. (La ce ~ acest dispozitiv?; se ~ de ambele miini.) 6. a (se) folosi a intrebuintza a recurge a se sluji a utiliza a uza (inv. shi pop.) a prinde (reg.) a vestegalui. (Se teme sa se ~ de mijloace dure.) 7. a se folosi a intrebuintza a se sluji a umbla a utiliza a uza. (Se ~ de tertipuri.) 8. (astazi rar) a sluji. (A ~ mincarea la masa.) 9. a cinsti a ospata a trata (pop.) a omeni a tratarisi. (La ~ cu mincare shi bautura.) 10. a ajuta a folosi a sluji. (Asta i ~ la...) 11. a deservi. (Liftul ~ intregul bloc.) 12. (prin Transilv.) a slugatori. (Cu ce va putem ~?) 13. a lua. (Mai ~ o portzie!)

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

servi servesc v. t. (intl.) a fura.

a nu servi (ceva) expr. (adol.) a absenta a chiuli (de la o ora de clasa).

a servi (pe cineva) la flanc expr. (intl.) a fura din buzunarele laterale ale cuiva.

a servi la directa expr. a lovi (pe cineva) in fatza.

a servi la ingrijire expr. (intl.) 1. a lovi pe cineva la cap. 2. ai fura cuiva portofelul.

Intrare: servi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • servi
  • servire
  • servit
  • servitu‑
  • servind
  • servindu‑
singular plural
  • serveshte
  • servitzi
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
  • servesc
(sa)
  • servesc
  • serveam
  • servii
  • servisem
a II-a (tu)
  • serveshti
(sa)
  • serveshti
  • serveai
  • servishi
  • serviseshi
a III-a (el, ea)
  • serveshte
(sa)
  • serveasca
  • servea
  • servi
  • servise
plural I (noi)
  • servim
(sa)
  • servim
  • serveam
  • serviram
  • serviseram
  • servisem
a II-a (voi)
  • servitzi
(sa)
  • servitzi
  • serveatzi
  • serviratzi
  • serviseratzi
  • servisetzi
a III-a (ei, ele)
  • servesc
(sa)
  • serveasca
  • serveau
  • servira
  • servisera
sarvi
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
sarvi
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
serva
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
* forma nerecomandata sau greshita – (arata)
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

servi, servescverb

  • 1. tranzitiv A indeplini anumite functzii insarcinari datorii fatza de cineva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: sluji
    • format_quote Daca voi mai revedea vreodata patria mea va fi numai pentru k so servesc shi sami jertfesc viatza pentru ea daca va fi nevoie. KOGALNICEANU S. A. 35. DLRLC
    • format_quote Inspectorul i mai fagadui sai socoteasca shi anii cei servise pina atunci. REBREANU I. 82. DLRLC
    • format_quote intranzitiv Doi oameni scumpi patriei comune pentru cunoshtintzele cele intinse talentele shi zelul de ai servi. GHICA A. 763. DLRLC
    • 1.1. intranzitiv A face serviciu a functziona k... DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Fusese condamnat k sa serveasca shapte ani k soldat in regimentul de artilerie din Synope. BART S. M. 25. DLRLC
    • 1.2. intranzitiv A lucra in calitate de om de serviciu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: sluji
      • format_quote A servit trei ani la orash. DLRLC
    • 1.3. A lucra in interesul in slujba cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Imi servesc prietenii. DEX '09 DEX '98
      • format_quote La 1848... serveam shi interesele mishcarii. SADOVEANU O. I 419. DLRLC
    • 1.4. A fi de folos util cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cu ce te pot servi? DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. intranzitiv (Despre lucruri) A folosi la... a fi utilizat k... a avea rolul de... DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: folosi
    • format_quote O alta odaie dindarat va fi servit de dormitor copiilor avind aspectul nud al unei sali de internat cu lucruri putzine shi tari. CALINESCU E. 50. DLRLC
    • format_quote Pina in clasa cincea liceala nam shtiut la ce poate servi o perie de dintzi. C. PETRESCU I. II 53. DLRLC
    • format_quote Cu toate aceste nevinovata poveste servi de pretext tartufilor politici k sa inchida jurnalul shi sa exileze pe autor. NEGRUZZI S. I 94. DLRLC
    • 2.1. reflexiv (Despre oameni) A se folosi a face uz de... DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Manfred shi Faust adinci cugetatori Fantasme cen veghere shedeatzi pina la zori... Urcatuvatzi prin lumea de umbre shi de vise Servituvatzi de cuget k punte pesteabise. MACEDONSKI O. I 48. DLRLC
    • 2.2. reflexiv neobishnuit Intrebuintza. DLRLC
      sinonime: intrebuintza
      • format_quote O statziune preistorica ai carei lacuitori se serveau cu arme de piatra nelustruita shi de os. ODOBESCU S. II 421. DLRLC
  • 3. tranzitiv A pune a aduce la masa mancare bautura etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote reflexiv pasiv Sa servit friptura. SAHIA N. 59. DLRLC
    • 3.1. A prezenta cuiva o mancare k sa ia din ea a trata pe cineva cu ceva; a da sa manance. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Izbuti sai asheze shi sa le serveasca cite ceva. REBREANU R. I 193. DLRLC
      • format_quote Din cind in cind se scula sashi serveasca musafirii. VLAHUTZA O. A. III 53. DLRLC
    • 3.2. reflexiv A lua sa manance sau sa bea. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Se servi cu cateva bomboane. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Scoase din buzunarul vestei o cutiutza de email cu pastile parfumate shi inainte de a se servi o intinse Sabinei. C. PETRESCU C. V. 14. DLRLC
    • 3.3. figurat Da, transmite. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Incerca sai serveasca ultimele noutatzi despre Nadina. REBREANU R. I 254. DLRLC
    • 3.4. impropriu A lua dintro mancare sau o bautura oferita. DLRLC
      sinonime: bea manca
      • format_quote Acum serveshte dulceatza! C. PETRESCU I. I 38. DLRLC
    • 3.5. (Despre vanzatori functzionari etc.) A oferi solicitantzilor cele cerute; a executa o comanda. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Ceru o cafea neagra dar chelnerul nu se grabi sal serveasca. C. PETRESCU C. V. 313. DLRLC
    • 3.6. A asigura o prestare de serviciu. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: deservi
      • format_quote Opt ascensoare in mishcare continua se ridica shi se coboara servind cele 19 etaje. BART S. M. 41. DLRLC
  • 4. tranzitiv (La unele jocuri sportive cu mingea shi la jocul de cartzi) A pune mingea sau cartzile in joc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Se aude din culise glasul Corinei: «2020. Eu servesc». Pe urma citeva scurte batai de minge shi apoi tot glasul ei: «2120». SEBASTIAN T. 85. DLRLC
    • 4.1. Furniza, plati. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote A servi o renta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • comentariu invechit Prezent indicativ shi: serv. DLRLC
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.