SERVÍ servesc vb. IV. 1. Tranz. A indeplini anumite functzii insarcinari indatoriri fatza de cineva. Daca voi mai revedea vreodata patria mea va fi numai pentru k so servesc shi sami jertfesc viatza pentru ea daca va fi nevoie. KOGALNICEANU S. A. 35. ◊ (Complementul indica timpul servit) Inspectorul i mai fagadui sai socoteasca shi anii cei servise pina atunci. REBREANU I. 82. ◊ Intranz. (Construit cu complementul in dativ) Doi oameni scumpi patriei comune pentru cunoshtintzele cele intinse talentele shi zelul de ai servi. GHICA A. 763. ♦ Intranz. A face serviciu a functziona k... Fusese condamnat k sa serveasca shapte ani k soldat in regimentul de artilerie din Synope. BART S. M. 25. ♦ Intranz. A lucra in calitate de om de serviciu a sluji. A servit trei ani la orash. ♦ A lucra pentru... in interesul in slujba cuiva; a sprijini. La 1848... serveam shi interesele mishcarii. SADOVEANU O. I 419. ♦ A fi de folos util a aduce servicii cuiva. Cu ce te pot servi? 2. Intranz. (Despre lucruri urmat de determinari introduse prin prep. «la» «k» «de» sau «drept») A folosi la... a avea rolul de... a fi utilizat k... O alta odaie dindarat va fi servit de dormitor copiilor avind aspectul nud al unei sali de internat cu lucruri putzine shi tari. CALINESCU E. 50. Pina in clasa cincea liceala nam shtiut la ce poate servi o perie de dintzi. C. PETRESCU I. II 53. Cu toate aceste nevinovata poveste servi de pretext tartufilor politici k sa inchida jurnalul shi sa exileze pe autor. NEGRUZZI S. I 94. ♦ Refl. A se folosi a face uz de... Manfred shi Faust adinci cugetatori Fantasme cen veghere shedeatzi pina la zori... Urcatuvatzi prin lumea de umbre shi de vise Servituvatzi de cuget k punte pesteabise. MACEDONSKI O. I 48. ♦ Refl. (Neobishnuit urmat de determinari introduse prin prep. «cu») A intrebuintza. O statziune preistorica ai carei lacuitori se serveau cu arme de piatra nelustruita shi de os. ODOBESCU S. II 421. 3. Tranz. (Complementul indica lucruri de mincare de baut) A pune a aduce la masa. (Refl. pas.) Sa servit friptura. SAHIA N. 59. ♦ (Complementul indica lucrul oferit sau persoana careia i se ofera) A prezenta cuiva o mincare k sa ia dintrinsa a da cuiva dintro mincare a trata pe cineva. Izbuti sai asheze shi sa le serveasca cite ceva. REBREANU R. I 193. Din cind in cind se scula sashi serveasca musafirii. VLAHUTZA O. A. III 53. ♦ Fig. A da a transmite. Incerca sai serveasca ultimele noutatzi despre Nadina. REBREANU R. I 254. ♦ Refl. A lua sa manince. Scoase din buzunarul vestei o cutiutza de email cu pastile parfumate shi inainte de a se servi o intinse Sabinei. C. PETRESCU C. V. 14. ♦ (Impropriu) A lua dintro mincare sau o bautura oferita; a minca a bea. Acum serveshte dulceatza! C. PETRESCU I. I 38. ♦ (Despre vinzatori functzionari etc.) A oferi solicitantzilor cele cerute; (in special) a executa o comanda. Ceru o cafea neagra dar chelnerul nu se grabi sal serveasca. C. PETRESCU C. V. 313. ♦ A asigura o prestare de serviciu; a deservi. Opt ascensoare in mishcare continua se ridica shi se coboara servind cele 19 etaje. BART S. M. 41. ♦ Tranz. (Folosit shi absolut) (La unele jocuri sportive cu mingea shi la jocul de cartzi) A pune (mingea sau cartea) in joc. Se aude din culise glasul Corinei: «2020. Eu servesc». Pe urma citeva scurte batai de minge shi apoi tot glasul ei: «2120». SEBASTIAN T. 85. ♦ A plati a furniza. A servi o renta. Prez. ind. shi: (invechit) serv (CARAGIALE O. III 146 ALECSANDRI S. 6).