ÁER¹ s. n. 1. Amestec de gaze care alcatuiesc straturile inferioare ale atmosferei shi care este absolut necesar vietatzilor aerobe. ◊ Aer lichid = lichid obtzinut prin racirea aerului pana sub temperatura de 183°C la presiune normala shi folosit pentru separarea elementelor sale componente. Aer comprimat = aer la presiuni mai mari decat presiunea atmosferica obtzinut cu compresoarele. Aer conditzionat = sistem de ventilatzie a aerului din incaperi in scopul pastrarii proprietatzilor fizice normale ale acestuia. ◊ Loc. adv. La (sau in) aer (liber) = intrun loc neacoperit afara. ◊ Expr. A lua aer = a ieshi din casa pentru a respira aer curat. 2. Vazduh atmosfera. ◊ Expr. A fi (sau a se simtzi) ceva in aer = a exista semne k se pregateshte ceva (in ascuns). A fi (sau a ramane) in aer = a se afla intro situatzie critica a nu avea nicio perspectiva. 3. Infatzishare aspect expresie. ◊ Expr. A avea aerul k... (sau sa...) = a da impresia k... Ashi da (sau ashi lua) aere = a lua o atitudine de superioritate; a se ingamfa a se fali. [Pl.: (in expr.) aere] Lat. aer aeris (shi cu intzelesurile fr. air).

aer¹ sn [At: APOSTOLUL (1683) ap. GCR 260/12 / Pl: aere (2021) / E: lat aer is fr air] 1 Amestec de gaze care alcatuiesc straturile inferioare ale atmosferei absolut necesar vietatzilor aerobe. 2 (Is) ~ lichid Lichid obtzinut prin racirea aerului pana sub 183° C la presiune normala shi folosit pentru separarea elementelor sale componente. 3 (Is) ~ comprimat Aer la presiuni mai mari decat presiunea atmosferica obtzinut cu compresoare. 4 (Is) ~ conditzionat Sistem de ventilatzie a aerului din incaperi in scopul pastrarii proprietatzilor fizice normale ale acestuia. 5 (Is) ~ curat Aer nepoluat. 6 (Ilav) La (sau in) ~ (liber) Afara. 7 (Ie) A lua ~ A ieshi din casa pentru a respira aer curat. 8 Clima. 9 Spatziul dintre cer shi pamant Si: atmosfera vazduh. 10 (Fig) Atmosfera. 11 (Ie) A fi (sau a se simtzi) ceva in ~ A exista semne k se pregateshte ceva (in ascuns). 12 (Ie) A fi (sau a ramane) in ~ A se afla intro situatzie critica. 13 (Iae) A nu avea nici o perspectiva. 14 (Fig) Infatzishare. 15 (Fig) Expresie. 16 (Ie) A avea ~ul k... A da impresia k... 17 (Ie) A da ~ (de) A da infatzishare (de). 18 Ashi da ~ul A se preface. 19 (Lpl) Ifose. 20 (Ie) Ashi da (sau ashi lua) ~e A lua atitudine de superioritate Si: a se ingamfa. 21 (Inv; fam) Melodie.

ÁER¹ s. n. 1. Amestec de gaze care alcatuiesc straturile inferioare ale atmosferei shi care este absolut necesar vietatzilor aerobe. ◊ Aer lichid = lichid obtzinut prin racirea aerului pana sub temperatura de 183°C la presiune normala shi folosit pentru separarea elementelor sale componente. Aer comprimat = aer la presiuni mai mari decat presiunea atmosferica obtzinut cu compresoarele. Aer conditzionat = sistem de ventilatzie a aerului din incaperi in scopul pastrarii proprietatzilor fizice normale ale acestuia. ◊ Loc. adv. La (sau in) aer (liber) = intrun loc neacoperit afara. ◊ Expr. A lua aer = a ieshi din casa pentru a respira aer curat. 2. Vazduh atmosfera. ◊ Expr. A fi (sau a se simtzi) ceva in aer = a exista semne k se pregateshte ceva (in ascuns). A fi (sau a ramane) in aer = a se afla intro situatzie critica a nu avea nici o perspectiva. 3. Infatzishare aspect expresie. ◊ Expr. A avea aerul k... (sau sa...) = a da impresia k... Ashi da (sau ashi lua) aere = a lua o atitudine de superioritate; a se ingamfa a se fali. [Pl.: (in expr.) aere] Lat. aer aeris (shi cu intzelesurile fr. air).

ÁER¹ s. n. 1. Amestec gazos shi transparent care inconjura pimintul (shi care este absolut necesar pentru intretzinerea vietzii animale shi vegetale). V. atmosfera. Aerul avea o limpezime de izvor. SADOVEANU N. F. 26. I Cu fatza scaldata in aerul acela imbatator de primavara... tinarul Virlan se simtzea k renascut. BUJOR S. 167. Fulgii zbor plutesc in aer k un roi de fluturi albi Raspindind fiori de gheatza pe ai tzarii umeri dalbi. ALECSANDRI P. A. 112. ◊ Fig. Noaptea inundasa pamintul cu aerul ei cel negru. EMINESCU N. 22. ◊ Aer lichid = aer in stare lichida (obtzinut prin scaderea temperaturii shi marirea presiunii) intrebuintzat in laboratoare pentru mentzinerea unei temperaturi foarte joase sau k exploziv. Aerul lichid se pastreaza in vase cu peretzi dubli. ◊ Aer comprimat v. comprimat. Aer conditzionat v. conditzionat. ◊ Clima climat. A schimba aerul. Aerul de munte nu ia priit. ◊ Acest aer sanatos shi parfumat i reda vietzii toata puterea shi tineretzea care el credea k pierduto. VLAHUTZA O. A. I 95. ◊ Loc. adv. La aer sau in aer liber = intrun loc neacoperit afara. A ieshi la aer. A merge la aer. ◊ Spectacole... in aer liber. SAHIA N. 67. ◊ Expr. A lua aer = a ieshi din casa pentru a respira aer proaspat. 2. Spatziul care inconjura pamintul; vazduh atmosfera. Citeva fluiere strapungeau aerul. PAS L. I 146. In aer rumene vapai Sentind pe lumeantreaga SHi din a haosului vai Un mindru chip sencheaga. EMINESCU O. I 171. ◊ Expr. A fi (sau a se simtzi) ceva in aer = a exista semne sau indicii k se pregateshte ceva (in ascuns). Nu se intimplase inca nimic dar se simtzea ceva in aer. DUMITRIU B. F. 115. A arunca (ceva) in aer v. arunca. 3. Infatzishare exterioara aspect expresie fizionomie. Doamna Vorvoreanu se uita ta sorasa shi o uri o clipa pentru aerul ei ratacit cu shuvitze nepieptanate de par carunt. DUMITRIU B. F. 46. Privirea gesturile toata fiintza ei aveau un aer shtrengaresc careo prindea de minune. VLAHUTZA O. A. III 34. Rosheatza i acoperi fatza shi luind un aer voios se prefacu k nu auzise nimic. BOLINTINEANU O. 425. ◊ Expr. A avea aerul k... (sau sa... ) = a da impresia k... Iubite prietene zise... beizade... te rog sa observi fara a avea aerul pe cei doi slujitori cu care ai venit de la Ieshi. SADOVEANU Z. C. 186. Ashi da (sau ashi lua) aere = a lua o atitudine de superioritate a vrea sa para important a face pe grozavul. Pentru ashi da aere fatza de lumea de la celelalte mese domnul Marinica i spunea... neamtzului... Herr Frederic. PAS Z. I 308. Ceata lui Ghitza incepu sashi dea aere de ostashi grozavi. BUJOR S. 172. Forma gramaticala; pl. (in expr.) aere.

ÁER¹ s. n. 1. Amestec de gaze care alcatuiesc straturile inferioare ale atmosferei. ◊ Aer lichid = aer in stare lichida folosit in industrie. ◊ Loc. adv. La (sau in) aer (liber) = intrun loc neacoperit afara. ◊ Expr. A lua aer = a ieshi din casa pentru a respira aer proaspat. 2. Vazduh atmosfera. ◊ Expr. A fi (sau a se simtzi) ceva in aer = a exista semne k se pregateshte ceva (in ascuns). A pluti in aer se spune despre ceva care nu se sprijina pe realitate. ♦ Clima climat. 3. Infatzishare aspect expresie fizionomie. ◊ Expr. A avea aerul k... (sau sa...) = a da impresia k... Ashi da (sau ashi lua) aere = a lua o atitudine de superioritate; a se ingamfa a se fali. [Pl.: (in expr.) aere] Lat. aer aeris (shi cu intzelesurile fr. air).

ÁER¹ ~e n. 1) Amestec de gaze care il respira vietatzile aerobice; atmosfera. ◊ In ~ liber sub cerul liber; afara. A lua ~ a se plimba la aer. 2) Expresie specifica a fetzei; mina; infatzishare; aspect. ◊ Ashi da ~e (a umbla cu ~e) ashi da importantza; a o face pe grozavul. /<lat. aer

àer n. 1. fluid gazos shi transparent care formeaza atmosfera: sa respir un aer mai liber mai curat GR. AL. 2. aerul fetzei fizionomie infatzishare: smeritul cotoiu cu un aer de sfant GR. AL.; 3. (galicism) arie melodie: k robul ce canta amar in robie un aer duios BOL. [Lat. AËR: vorba adevarat populara e vazduh; sensul 3 dupa fr. air].

*1) áer (saŭ shi áĭer) n. pl. e (lat. aër aëris d. vgr. aér ngr. aéras aéri; it. aria vpv. sp. aire fr. air pg. ar. V. arie 2). Gazu carel respiram shi care formeaza atmosfera: aer curat stricat sanatos nesanatos rece cald. A lua aer a ĭeshi la plimbare in aeru liber. Vazduh atmosfera: a pluti in aer. Aspect (dupa fr.): aeru vesel al unuĭ cishtigator la loterie al uneĭ vile. Atitudine: a avea atzĭ da atzĭ lua aer de savant. Atzĭ da saŭ atzĭ lua aere atzĭ lua ifos a te arata grozav. Chim. Aeru pur nu e un element simplu cum credeaŭ ceĭ vechĭ ci un amestec de elemente format din 21 de partzĭ de oxigen shi 79 de azot pintre care e amestecat shi argon 1ǀ100 acid carbonic abur de apa sh. a. El joaca un mare rol in natura: e indispensabil vietziĭ animalelor shi plantelor; intretzine arderea shi respiratziunea care e tot o ardere; e transmitzatoru sunetuluĭ; in fine industrial utilizeaza k fortza motrice intr’o multzime de imprejurarĭ intre altele la navigatziunea cu pinze shi la morile de vint. Galilei shi dupa el discipulu saŭ Torricelli stabilira k aeru e greŭ de unde se deriva presiunea atmosferica. Acesteĭ proprietatzĭ i se datoreshte suirea apeĭ in pompe nu cum se credea in ainte „aversiuniĭ naturiĭ contra vidului”.

controlór al áerului s. m. Salariat al unui aeroport care controleaza navigatzia aeriana ◊ „Autoritatzile americane au decis [...] sa supuna cei 14000 de controlori ai aerului din S.U.A. la analize anuale pentru identificarea eventualilor consumatori de drog sau alcool.” R.l. 12 V 84 p. 8

áer¹ (amestec de gaze aspect) s. n. (atitudini) pl. áere

áer s. n. (sil. aer) (atitudine obiecte de cult) pl. áere

aer

aer.

ÁER s. 1. (inv.) spirit. (Un curent de ~.) 2. v. vazduh. 3. v. clima. 4. v. fizionomie.

AER s. 1. (inv.) spirit. (Un curent de ~.) 2. atmosfera cer slava spatziu vazduh zari (pl.) (livr. fig.) eter tarie. (O pasare pluteshte in ~.) 3. climat clima vreme (inv.) temperament. (O regiune cu ~ rece.) 4. aspect chip expresie fatza figura fizionomie infatzishare mina obraz (inv. shi pop.) boi (reg.) sabash (inv.) schima vedere (fam.) mutra. (Are un ~ multzumit.)

ÁERE s. pl. v. ifose.

áer (áere) s. n. 1. Vazduh. 2. Aspect infatzishare. Mr. megl. aeru. In mr. shi aera (< ngr. ἀέρας). Lat. āēr (Pushcariu 43; REW 240; DAR); cf. alb. ajër it. aria (ven. aiere sard. aera engad. ajer) prov. sp. aire fr. air v. sp. aer port. ar. Sensul 2 este imprumutat din fr. A intrat in conflict cu contributziile neol. a caror baza este identica; astfel aera pare sa se intemeieze pe aer dar reproduce fr. aérer etc. Nu mai mentzionam numeroasele der. neol. referitoare la aviatzie. Der. aera vb. (a aerisi) din fr.; aereala s. f. (esentza); aerel s. n. (assa foetida); aeresc adj. (aerian); aerian adj.; aerisi vb.; din ngr. ἀερίζω (Gáldi 138); aeriseala s. f. (aerisire); aeronaut s. m.; aeroplan s. n.; aeros adj. (aerian vaporos).

GOL DE AER zona din atmosfera terestra in care o aeronava intalneshte un curent de aer descendent puternic.

PIRAT AL AERULUI persoana care savarsheshte un act de piraterie aeriana (v.).

áer aere s. n. 1. Amestec de gaze care constituie atmosfera terestra. 2. Sfantul aer = bucata de stofa sau de panza de obicei pictata sau tzesuta cu imaginea lui Hristos mort cu care se acopera cinstitele daruri shi care simbolizeaza firmanentul care sa ivit steaua magilor sau piatra de deasupra mormantului lui Hristos; acoperamantul mare provcovatz. Din lat. aer aeris.

a lua o gura de aer expr. a face o plimbare scurta

a schimba aerul expr. (intl.) a ieshi la furat.

ai trage (cuiva) una de adoarme in Gara de Nord / de joaca zaruri cu maselele din gura / de se plictiseshte in aer expr. (adol.) a lovi (pe cineva) a bate (pe cineva) rau.

ashi da aere / ifose expr. a se grozavi a se ingamfa.

aerplamanaer expr. (glum.) tzigara

curte de aer expr. (intl.) penitenciar.