VENÍN (1) veninuri s. n. 1. Substantza toxica secretata de glandele unor animale (sherpi insecte sau arahnide) shi de unele plante k mijloc de atac sau de aparare ori preparata de om (din plante otravitoare). ♦ Fig. Rautate; dushmanie. 2. (Anat.; pop.) Fiere; fig. suparare mahnire necaz; furie. ◊ Expr. A face venin = a se supara foarte tare ashi face sange rau. A pune (cuiva) venin la inima = a face k cineva sa se supere foarte tare. Ashi varsa veninul = ashi manifesta supararea mania furia fatza de cineva. Lat. venenum.

venin sn [At: PSALT. 291 / Pl: (rar) ~uri (reg) ~e / E: ml venenum] 1 Substantza toxica secretata prin glande speciale de unele animale (sherpi insecte arahnide) shi de tzesutul unor plante k mijloc de atac ori de aparare. 2 (Rar; lpl) Varietatzi de venin (1). 3 (Fig) Rautate. 4 Dushmanie (1). 5 (Ccr) Vorba atitudine fapta etc. care denota rautate. 6 (Ccr) Vorba atitudine fapta etc. care tradeaza ura. 7 (Ivp) Substantza toxica preparata de om (din plante otravitoare) care introdusa in organism provoaca tulburari importante leziuni grave etc. shi uneori moartea Si: otrava. 8 (Ie) A turna ~ in cineva (sau in sangele cuiva) A produce cuiva o suferintza morala. 9 (Rar; lpl) Varietatzi de venin (7). 10 (Pex) Toxicitate. 11 (Pex) Nocivitate. 1213 (Atm; ivp; pan) Fiere (1 7). 14 (Ie) A(i) face (cuiva) ~ (de moarte) sau a(i) pune (cuiva) ~ la inima A (se) supara foarte tare. 15 (Ie) A fierbe de ~ A fi foarte furios. 16 (Inv; ie) Ashi sparge (sau ashi racori) ~ul A se linishti. 17 (Fig) Suferintza morala Si: amaraciune (3) durere (5) necaz suparare. 18 (Fig) Furie (1). 19 (Ie) Ashi varsa ~ul Ashi destainui necazurile supararile. 20 (Iae) Ashi manifesta furia fatza de cineva. 21 (Olt; Trs; pex) Puroi¹. 22 (Olt; pex) Varice². 23 (Med; reg; pex) Antrax (2). 24 (Reg; dep) Cal batran slab shi neputincios.

venin s.n. 1 Substantza toxica (de natura proteica) secretata de glandele speciale ale unor animale (sherpi insecte arahnide) sau de tzesutul unor plante k mijloc de atac sau de aparare. ♦ (la pl.) Feluri varietatzi de venin. ♦ Fig. Rautate dushmanie ura. El critica fara patima fara interes shi fara venin (GHICA). ♦ Concr. Vorba atitudine comportare fapta etc. care tradeaza rautate dushmanie ura. Veninul cu care voiau sa invenineze pe romani (DOC.). 2 Substantza toxica preparata de om (din plante otravitoare) care provoaca in organism tulburari leziuni grave sau chiar moarte. ◊ Expr. A turna venin in cineva (sau in singele cuiva) = a produce cuiva un rau o suferintza puternica. ♦ (farm.) Preparat farmaceutic din venin (de viespe). ♦ Ext. Toxicitate; nocivitate. Se ferea de veninul alimentelor preparate cu substantze chimice. ♦ Fig. Rautate invidie dushmanie. Ii simtzea intregul venin din suflet. 3 (anat.; pop.) Fiere. Ofta inghitzind veninul care i se suise in fundul gurii (SADOV.). ◊ Expr. A face (ori ai face cuiva) venin (de moarte) sau a pune (ori ai pune cuiva) venin la inima = a (se) supara foarte tare a (se) minia a (se) enerva. A fierbe de venin= a fi foarte minios. Ashi sparge (sau ashi racori) veninul = a se linishti a se potoli a se calma. ♦ Fig. (adesea constr. cu vb. „ashi descarca” „ai clocoti”) Necaz suparare amaraciune; furie minie. Nu shtiau insa anume pe cine sashi descarce veninul (SIO.). ◊ Expr. Ashi rasufla veninul asupra cuiva v. rasufla. A(shi) varsa venin(ul) sau a(tzi) varsa veninul v. varsa. • pl. uri (reg.) e. /lat. venēnum.

VENÍN (rar) veninuri s. n. 1. Substantza toxica secretata de glandele unor animale (sherpi insecte sau arahnide) shi de unele plante k mijloc de atac sau de aparare ori preparata de om (din plante otravitoare). ♦ Fig. Rautate; dushmanie. 2. (Anat.; pop.) Fiere; fig. suparare mahnire necaz; furie. ◊ Expr. A face venin = a se supara foarte tare ashi face sange rau. A pune (cuiva) venin la inima = a face k cineva sa se supere foarte tare. Ashi varsa veninul = ashi manifesta supararea mania furia fatza de cineva. Lat. venenum.

VENÍN s. n. 1. Substantza toxica secretata de unele animale (sherpi insecte shi arahnide) shi de unele plante sau preparata de om (mai ales din plante otravitoare). V. otrava. [Dacii] inchina o cupa de venin Decit sa fie robii soldatului strain. EFTIMIU I. 145. Fratele cel mic murise De venin omoritor Dar din ora ce pierise Domnul sufere greu dor. BOLINTINEANU O. 96. ◊ Fig. Dta nai iubit doamna? Nu shtii ce venin este acesta? NEGRUZZI S. I 50. Bate vintu sus in slava Cu venin shi cu otrava. HODOSH P. P. 123. ♦ Fig. Rautate dushmanie. Ghimpii shi veninul vietzii i se descopar la orice cotitura shi la orice perspectiva noua dupa ce a ieshit din copilarie shi intra in adolescentza. SADOVEANU E. 259. Cucoana Catinca shtiuse asha de bine sashi creasca copiii cu atita venin ponegrise pe tata in ochii lor incit se trezi cuconu Ionitza strain in casa sa. HOGASH H. 18. Cum de mai eshti in viatza avind atit venin? ALECSANDRI T. II 334. ◊ Loc. adj. De venin = rautacios dushmanos. Eu facutam zeitate dintro palida femeie Cu inima stearpa rece shi cu suflet de venin! EMINESCU O. I 30. 2. Insushirea de a fi toxic; toxicitate. Sfirshise operatzia smulgerii mustetzilor care roase de veninul argintului viu iesheau cum le atingea. NEGRUZZI S. I 209. Omul acesta uriash care nu se temea de nimeni shi de nimic se temea de veninul osindei. POPA V. 38. 3. (Popular) Fiere. Cinta paseruican spin Copila scoate venin. Cinta paseruican salce Copila de moarte zace. ALECSANDRI P. P. 231. ◊ Expr. A (sau ashi) face venin = a se supara foarte tare ashi face singe rau. Amabilul Fanica trebuie sa faca venin de moarte... atit mai bine pentru mine. CARAGIALE O. 1133. A pune (cuiva) venin la inima = a supara (pe cineva) foarte tare a face (cuiva) singe rau. Am sami arat puterile chiar de aici de pe loc in ciuda spinului k sai punem venin la inima. CREANGA P. 235. Ashi varsa veninul = ashi manifesta supararea furia minia (fatza de cineva). Fig. Suparare mihnire necaz furie. Veninul strins lam preschimbat in miere Lasind intreaga dulcea lui putere. ARGHEZI V. 9. Am zimbit uitind veninul caren suflet mi sa strins. MACEDONSKI O. I 97. Baba de venin se smulse o data din piuan sus shi rupsa lantzurile. EMINESCU N. 10. Acele dulci suspinuri Cum se schimban chinuri SHi bucuria noastra in otravit venin. ALEXANDRESCU M. 116. Varianta: (regional) verín (MARIAN I. 465 BUDAIDELEANU TZ. 141) s. n.

VENÍN ~uri n. 1) Substantza toxica de natura animala vegetala sau obtzinuta pe cale sintetica; otrava; toxina. 2) fig. Atitudine rautacioasa plina de dushmanie. Vorbe cu ~. 3) pop. Lichid galbuiverziu amar secretat de ficat; fiere. 4) fig. Stare de tristetze adanca; otrava; mahnire; necaz. ◊ A avea ~ la (sau pe) inima a fi foarte necajit mahnit. Ashi face ~ a se amari foarte tare. A pune cuiva ~ la (sau pe) inima ai produce cuiva mari neplaceri; a strica rau dispozitzia. Ashi varsa ~ul (asupra cuiva) ashi manifesta ura dushmania (fatza de cineva). /<lat. venenum

venin n. 1. fiere: varsa venin; 2. otrava contzinuta in corpul unor animale: venin de vipera; 3. principiu contagios al unor boale: veninul turbarii; 4. fig. rautate ascunsa: veninul calomniei. [Lat. VENENUM].

venín shi (Maram.) verín n. pl. urĭ (lat. vĕnênum it. veléno vechĭ venéno; pv. vene veri fr. venin cat. veri sp. veneno vechĭ venino). Otrava: veninu sherpilor. Fig. Ura rautate: veninu calomniiĭ. Fĭere amareala din stomah: a varsa venin. Fig. Mare suparare necaz: ishĭ facea venin de moarte ishĭ versa veninu pe altziĭ. V. virus.

verín V. venin.

venín s. n. (substantze) pl. venínuri

venín s. n. (substantze) pl. venínuri

VENÍN s. v. bila fiere otrava puroi rautate toxicitate.

venin s. v. BILA. FIERE. OTRAVA. PUROI. RAUTATE. TOXICITATE.

venín (nuri) s. n. Substantza toxica otrava. Mr. megl. virin „pedeapsa chin” istr. verir. Lat. vĕnēnum (Pushcariu 1872; REW 9195) cf. it. veleno v. fr. velin cat. veri sp. veneno beleño alb. vërer (Philippide II 657). Der. (in)venina vb. (a se otravi a se intoxica; a infecta); veninat adj. (otravitor); veninaritza s. f. (avrameasa Gratiola officinalis); veninos adj. (toxic; ticalos).

IN CAUDA VENENUM (lat.) veninul (se afla) in coada Referire la o scrisoare sau la un discurs in care autorul shia concentrat virulentza la sfarshit asemenea scorpionului careshi poarta veninul in coada.

ashi varsa fierea / veninul expr. a vorbi cu ura.