VENÍN s. n. 1. Substantza toxica secretata de unele animale (sherpi insecte shi arahnide) shi de unele plante sau preparata de om (mai ales din plante otravitoare). V. otrava. [Dacii] inchina o cupa de venin Decit sa fie robii soldatului strain. EFTIMIU I. 145. Fratele cel mic murise De venin omoritor Dar din ora ce pierise Domnul sufere greu dor. BOLINTINEANU O. 96. ◊ Fig. Dta nai iubit doamna? Nu shtii ce venin este acesta? NEGRUZZI S. I 50. Bate vintu sus in slava Cu venin shi cu otrava. HODOSH P. P. 123. ♦ Fig. Rautate dushmanie. Ghimpii shi veninul vietzii i se descopar la orice cotitura shi la orice perspectiva noua dupa ce a ieshit din copilarie shi intra in adolescentza. SADOVEANU E. 259. Cucoana Catinca shtiuse asha de bine sashi creasca copiii cu atita venin ponegrise pe tata in ochii lor incit se trezi cuconu Ionitza strain in casa sa. HOGASH H. 18. Cum de mai eshti in viatza avind atit venin? ALECSANDRI T. II 334. ◊ Loc. adj. De venin = rautacios dushmanos. Eu facutam zeitate dintro palida femeie Cu inima stearpa rece shi cu suflet de venin! EMINESCU O. I 30. 2. Insushirea de a fi toxic; toxicitate. Sfirshise operatzia smulgerii mustetzilor care roase de veninul argintului viu iesheau cum le atingea. NEGRUZZI S. I 209. Omul acesta uriash care nu se temea de nimeni shi de nimic se temea de veninul osindei. POPA V. 38. 3. (Popular) Fiere. Cinta paseruican spin Copila scoate venin. Cinta paseruican salce Copila de moarte zace. ALECSANDRI P. P. 231. ◊ Expr. A (sau ashi) face venin = a se supara foarte tare ashi face singe rau. Amabilul Fanica trebuie sa faca venin de moarte... atit mai bine pentru mine. CARAGIALE O. 1133. A pune (cuiva) venin la inima = a supara (pe cineva) foarte tare a face (cuiva) singe rau. Am sami arat puterile chiar de aici de pe loc in ciuda spinului k sai punem venin la inima. CREANGA P. 235. Ashi varsa veninul = ashi manifesta supararea furia minia (fatza de cineva). Fig. Suparare mihnire necaz furie. Veninul strins lam preschimbat in miere Lasind intreaga dulcea lui putere. ARGHEZI V. 9. Am zimbit uitind veninul caren suflet mi sa strins. MACEDONSKI O. I 97. Baba de venin se smulse o data din piuan sus shi rupsa lantzurile. EMINESCU N. 10. Acele dulci suspinuri Cum se schimban chinuri SHi bucuria noastra in otravit venin. ALEXANDRESCU M. 116. Varianta: (regional) verín (MARIAN I. 465 BUDAIDELEANU TZ. 141) s. n.