venín shi (Maram.) verín n. pl. urĭ (lat. vĕnênum it. veléno vechĭ venéno; pv. vene veri fr. venin cat. veri sp. veneno vechĭ venino). Otrava: veninu sherpilor. Fig. Ura rautate: veninu calomniiĭ. Fĭere amareala din stomah: a varsa venin. Fig. Mare suparare necaz: ishĭ facea venin de moarte ishĭ versa veninu pe altziĭ. V. virus.