TZOL² tzoluri s. n. (Pop.) TZesatura groasa de lana de canepa sau de bumbac folosita la tzara k patura k velintza sau pentru ashternut pe jos. Din ngr. tsóli tsúli.

tzol² sn [At: (a. 1509) D. BOGDAN GL. / V: tzoala sf (inv) ciol sn / Pl: (1) ~uri (1117) (reg) tzoale / E: ngr τσόλι] (Pop) 1 TZesatura groasa de lana de canepa etc. folosita la tzara k patura k velintza sau pentru ashternut pe jos Si: cerga (1) laicer poclada. 2 (Ie) ~u pe chioru shi iatzi drumu la Piteshti Se spune celor care se apuca de mai multe lucruri care nu le mai termina. 3 (Ie) ~ul pe chiorul shi drumul la Chitila Se spune cand cineva pleaca foarte repede. 4 (Ie) A bate (pe cineva) ~ A bate (pe cineva) foarte tare. 5 (Ie) A se intinde mai mult decat i ajunge ~ul A incerca sa realizeze ceva peste puterile sale. 6 (Rar; ie) A trage ~ul Ashi asigura toate foloasele. 7 (Is) Obraz k ~ul Se spune despre un om lipsit de rushine. 8 (Bot; ic) ~ullupului Feriga de camp (Pteridium aquilinum). 9 (Bot; iae) Tulichina (Daphne mezereum). 10 (Bot; reg; ic) ~ulbroashtei Mataseabroashtei (Conferva vulgaris). 11 (Mpl) Obiect de imbracaminte pentru om Si: haina veshmant. 12 (Spc; mpl) Haina veche uzata Si: (pop) boarfa² (1) buleandra (1) (reg) tzolica (3) tzolinca (2) tzoloaba (1) tzuleandra (3). 13 (Ban) Fusta. 14 (Ban; if tzoala) Rochie. 1516 (Trs; lpl) (Locul in care se afla) obiectele care apartzin unei tarle shi care se folosesc in timpul iernii. 17 (Ban) Piesa caracteristica portului popular femeiesc alcatuita dintro bucata dreptunghiulara de tzesatura ornamentala shi care este purtata peste poale in fatza sau in fatza shi in spate Si: catrintza (1) opreg zadie.

TZOL² tzoluri s. n. (Pop.) TZesatura groasa de lana de canepa sau de bumbac folosita la tzara k patura k velintza sau pentru ashternut pe jos. Din ngr. tsolí tsúli.

TZOL² tzoluri s. n. TZesatura groasa de lina sau de cinepa folosita la tzara k patura k velintza k scoartza de ashternut pe jos etc. V. cerga laicer. SHiruri de carutze trase de calutzi slabi acoperite cu coviltire de tzoluri mishcau la dealuri. CAMILAR N. I 9. Pe jos tzoluri lucrate din petice in razboi iar peste ele o scoartza lunga shi ingusta. CAMIL PETRESCU O. II 93. Peste cuprinsul intreg al chervanelor erau aruncate tzoluri groase shi mari de cinepa. HOGASH DR. II 39. Stapine ashterne un tzol aici in mijlocul ograzii. CREANGA P. 68. ◊ Expr. A bate (pe cineva) tzol = a bate foarte tare.

tzol s. n. in sint. la tzol festiv 1993 (lb. vorbita) (Imbracat) in haine de gala v. xerox (expresia este mai veche)

TZOL² ~uri n. pop. Obiect confectzionat dintro tzesatura groasa folosit k ashternut sau covor. ◊ A bate pe cineva ~ a bate pe cineva foarte tare. /<ngr. tsóli

tzol n. masura de 12 linii. [Nemtz. ZOLL].

tzol n. 1. panza groasa de invelit mai ales carutzele: ne acoperim in carutza cu un tzol CR. n’avem nici hrana nici tzol de ’nvelit AL.; 2. haina: sub tzoalele cele voiniceshti ISP. [Gr. mod. TZÚLI cioltar].

tzol n. pl. urĭ shi tzoale (ngr. tsúli cĭoltar d. turc. çul cul cĭoltar. D. rom. vine ung. col. V. cĭoltar). Covor tzaranesc care se ashterne pe pat (lavicer) orĭ pe pardoseala shi serveshte la’nvalit ild. plapoma sh. a.: mineshtergurĭ lavicere tzolurĭ (Beld. 501). Fig. Obraz k tzolu obraz fara rushine. Pl. Haĭne: uniĭ golĭ altziĭ in tzolurĭ (Beld. 2024). V. tzoala.

tzoala sf vz tzol²

tzol² (velintza) (pop.) s. n. pl. tzóluri

tzol (velintza) s. n. pl. tzóluri/tzoále

tzol tzoli (masura) shi tzoale.

TZOL s. v. cerga cioltar covor cuvertura invelitoare patura scoartza shabraca valtrap velintza.

tzol s. v. CERGA. CIOLTAR. COVOR. CUVERTURA. INVELITOARE. PATURA. SCOARTZA. SHABRACA. VALTRAP. VELINTZA.

tzol tzoluri s.n. (pop.) „Panura de lana tzesuta cu maiestrie” (TZiplea 1906). „Covoarele sau scoartzele poarta in graiul local denumirea de tzoluri (astazi incepe sa se generalizeze termenul de covor). A avut o functzie preponderent decorativa fiind etalat pe ruda pe pat pe masa shi mai rar pe perete deasupra patului” (Dancush 1986: 142). „Mai interesant din toate punctele de vedere este facutul tzolurilor covoarelor; cred k in istetzime shi in varietatea motivelor pot sa se compare covoarele maramureshene cu cele persiene. Atata efect au k vopselele de anilina din pravalii nu mai dau culoarea cea frumoasa ce o aveau odinioara covoarele vopsite cu vegetale cum vopseau femeile maramureshene cu putzin mai inainte. Pe de alta parte neavand unde le desface piatza Sighetului fiind prea mica arta casnica atat de pretzioasa a tzesatoriei covoarelor incepe a se neglija” (Barlea 1924: 472). „Sal intoarca cu tzolu / SHi sai deie cu olu” (Calendar 1980 85). Atestat shi in Maramureshul din dreapta Tisei. ♦ (onom.) TZol TZola TZolash TZolea nume de familie (37 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). ♦ Atestat sec. XVI (Mihaila 1974). Din ngr. tsóli tsúli (SHaineanu Scriban DEX MDA). Cuv. rom. > magh. col (Scriban).

tzol uri s.n. „Covoarele sau scoartzele poarta in graiul local denumirea de tzoluri (astazi incepe sa se generalizeze termenul de covor). A avut o functzie preponderent decorativa fiind etalat pe ruda pe pat pe masa shi mai rar pe perete deasupra patului” (Dancush 1986: 142). „Panura de lana tzesuta cu maiestrie” (TZiplea 1906). „Mai interesant din toate punctele de vedere este facutul tzolurilor covoarelor; cred k in istetzime shi in varietatea motivelor pot sa se compare covoarele maramureshene cu cele persiene. Atata efect au k vopselele de anilina din pravalii nu mai dau culoarea cea frumoasa ce o aveau odinioara covoarele vopsite cu vegetale cum vopseau femeile maramureshene cu putzin mai inainte. Pe de alta parte neavand unde le desface piatza Sighetului fiind prea mica arta casnica atat de pretzioasa a tzesatoriei covoarelor incepe a se neglija” (Barlea 1924: 472). „Sal intoarca cu tzolu / SHi sai deie cu olu” (Calendar 1980 85). Din ngr. tsóli tsúli (DEX).

a se pune la marele fix / la patru ace / la tzol festiv expr. a se imbraca elegant.

la tzol festiv expr. elegant.