PẮTURA paturi s. f. 1. Bucata (dreptunghiulara) dintro tzesatura (deasa shi groasa) de lana de fire sintetice de bumbac care serveshte mai ales la invelit. 2. Strat dintro substantza dintro materie (care acopera ceva in mod uniform); fiecare dintre straturile suprapuse care alcatuiesc un tot. ♦ (Geol.) Strat. ♦ (Reg.) Foaie de aluat. 3. Fig. Categorie treapta sau grup social; p. ext. oamenii care alcatuiesc o asemenea categorie treapta sau grup social. Lat. *pittula (diminutiv de la pitta).

patura sf [At: LB / Pl: ~ri shi (reg) ~re / E: ml *pittula] 1 (Irg) Foaie de hartie. 2 (Reg) Bucata. 3 (Reg) Foaie de aluat pentru placinta taitzei etc. 4 (Reg) Placinta facuta din mai multe foi suprapuse sau dintrun aluat care se desface in mai multe foi. 5 (Udp „de”) Strat dintro substantza dintro materie care acopera ceva in mod uniform. 6 (Udp „de”) Fiecare dintre straturile suprapuse care alcatuiesc un tot. 7 (Is) ~ vie Totalitate a plantelor de dimensiuni mici (arbushti ierburi mushchi) care cresc intro padure. 8 (Is) ~ moarta Strat format din resturile vegetale descompuse care acopera suprafatza solului in padure sau sub o vegetatzie bogata de faneatza Si: litiera. 9 (Is) ~ cu semintze Cotiledon. 10 (Spc) Semifabricat produs in filaturile de bumbac k un strat gros de material fibros. 11 (Trs; Mar) Fel de mancare preparat din mamaliga shi branza aranjate in straturi succesive. 12 (Fig) Categorie treapta sau clasa sociala. 13 (Fig; pex) Oameni care alcatuiesc o asemenea categorie treapta sau clasa sociala. 14 (Reg) Indoitura la haine Si: cuta pliu. 15 (Reg; lpl) Riduri pe frunte. 16 Bucata dreptunghiulara dintro tzesatura deasa shi groasa de lana de fire sintetice de bumbac care serveshte la invelit Si: cerga pled plocat tzol velintza. 17 (Reg; ie) A lua cu ~ (pe cineva) A certa pe cineva rau. 18 (Ial) A goni. 19 (Ban) Cearshaf. 20 (Reg) Scoartza de pus pe perete. 21 (Reg) Sul de panza.

PẮTURA paturi s. f. 1. Bucata dreptunghiulara dintro tzesatura (deasa shi groasa) de lana de fire sintetice de bumbac care serveshte mai ales la invelit. 2. Strat dintro substantza dintro materie (care acopera ceva in mod uniform); fiecare dintre straturile suprapuse care alcatuiesc un tot. ♦ (Geol.) Strat. ♦ (Reg.) Foaie de aluat. 3. Fig. Categorie treapta sau grup social; p. ext. oamenii care alcatuiesc o asemenea categorie treapta sau grup social. Lat. *pittula (diminutiv de la pitta).

PẮTURA paturi s. f. 1. Invelitoare calduroasa facuta dintro tzesatura deasa de lina (mai rar de bumbac); cerga. Mitrea sa culcat in paie shi sa invelit cu patura. SADOVEANU M. C. 60. Un... pat de scinduri acoperit cu o patura de lina albastra. FILIMON C. 47. Cere pe negrul din grajd... insheuat Cu shaua moldoveneasca Cu patura tatareasca. TEODORESCU P. P. 88. 2. Strat care acopera sau inveleshte in mod uniform ceva. A cazut o bruma groasa k o patura de zahar alburiu. CAMIL PETRESCU U. N. 342. De pe paretziingalbenitzi Se dezlipeshten paturi varul. GOGA P. 19. Puse... o piele de bivol shio patura de rashina apoi un rind de fuioare. RETEGANUL P. III 22. ♦ Fiecare dintre straturile sau foile suprapuse sau alternind cu alte straturi sau foi; (Transilv.) foaie de aluat. Citeva paturi de hirtie lipite una peste alta cu sau de luminare topit pe linga foc. CREANGA A. 101. Rosh e mar nu e; paturi sint placinta nui (Ceapa). GOROVEI C. 66. ◊ Expr. (De obicei in constructzie cu verbele «a asheza» «a pune» «a lua» «a desface») Paturi sau paturipaturi = in straturi succesive sau alternative. 3. Fig. (Urmat de determinari care arata rolul calitatea) Categorie sociala treapta strat. Multzimea aceea rabdatoare shi cinstita care lucreaza numai pentru o mica patura conducatoare. BART S. M. 25. Noi cei din paturile de sus am pus o grozava greutate in spinarea tzaranului romin. GHEREA ST. CR. II 178.

PẮTURA ~i f. 1) Invelitoare dintro tzesatura groasa (de lana de bumbac de par etc.). 2) Material intins aproximativ uniform pe o suprafatza sau intre doua suprafetze; strat. ◊ ~ sociala totalitate a membrilor unei societatzi caracterizatzi prin anumite trasaturi comune. [G.D. paturii] /<lat. pittula

patura f. 1. invelitoare de lana gros tzesuta: cat tzie patura atat te intinde PANN; 2. acoperamantul calului; 3. strat din o materie oarecare: tablitze acoperite cu patura de ceara. [Derivat din pat].

pắtura f. pl. ĭ (lat. *pĭttula. V. pata. Cp. cu panura pacura). Strat: ceĭ vechĭ scriaŭ pe tablitze acoperite cu o patura de ceara. Cerga invalitoare groasa de lina (maĭ rar de bumbac) de pus pe pat k macat de intrebuintzat k plapoma saŭ de invalit calu orĭ de pus supt sha. V. teltie.

pắtura s. f. g.d. art. pắturii; pl. pắturi

patura s. f. g.d. art. paturii; pl. paturi

PATURA s. 1. cerga cuvertura invelitoare velintza (pop.) plocat tzol (reg.) laicer ogheal poneava procov procovitza strai tzoala (prin Mold. shi Bucov.) prostire (Transilv.) verinca. (~ de lana pentru pat.) 2. v. strat. 3. categorie strat treapta. (~ sociala.)

PATURA s. v. cretz cuta fald foaie godeu pliseu pliu.

PATURA s. 1. cerga cuvertura invelitoare velintza (pop.) plocat tzol (reg.) laicer ogheal poneava procov procovitza strai tzoala (prin Mold. shi Bucov.) prostire (Transilv.) verinca. (~ de lina pentru pat.) 2. strat (rar) pala. (~ de roci dure.) 3. categorie strat treapta. (~ sociala.)

patura s. v. CRETZ. CUTA. FALD. FOAIE. GODEU. PLISEU. PLIU.

pắtura (ri) s. f. 1. Invelish strat. 2. Pled cerga cuvertura. 3. Valtrap cioltar. 4. (Trans. de S.) Pliu de ie. Mr. petur „placinta de foi”. Din pat „sol invelish” pl. paturi de unde sa refacut un sing. analogic in conformitate cu tipul maturimatura cf. latura < lat. fagure < faguri < fag etc. Alte ipoteze nu satisfac: din lat. *pittŭla dim. de la *pitta „pata” cf. pata (Candrea Conv. Lit. XXXVIII 874; Pushcariu 1287; CandreaDens. 1358; REW 6548); din gr. πέταλον „foaie” (Diculescu Elementele 471); din lat. *coactile; prin intermediul unei forme *quactula (Giuglea Dacor. II 819; cf. REW 2001a). Der. paturi (var. impaturi (im)patura) vb. (a suprapune a pune strat peste strat; a plia a dubla) cf. Bogrea Dacor. IV 878; paturica s. f. (covorash scindurica presh shtergator). Din rom. sau din mr. trebuie sa provina alb. petulë „minciunica” bg. petura „placinta de foi” ngr. πέτουρον „placinta de foi” (Capidan Raporturile 225; CandreaDens. 1358).