SCOÁRTZA scoartze s. f. 1. TZesut protector (gros shi tare) care acopera tulpina shi radacina plantelor; coaja. ◊ Expr. Obraz de scoartza = om necioplit lipsit de rushine de bunacuviintza. (Reg.) Mama (sau sora) de scoartza = mama (sau sora) vitrega. 2. Invelishul exterior shi solid al globului pamantesc cu o grosime care variaza intre 5 shi 8 km in zona oceanica shi intre 30 shi 80 km in zona continentala; coaja care se formeaza la suprafatza pamantului dupa ploi mari urmate de seceta. 3. (Anat.; in sintagma) Scoartza cerebrala = partea exterioara a emisferelor cerebrale formata din substantza nervoasa cenushie. 4. Coperta rigida a unei cartzi a unui registru etc. ◊ Expr. Din scoartza in scoartza = de la prima pana la ultima pagina de la inceput pana la sfarshit in intregime. 5. Perete de scanduri cu care se inlocuiesc loitrele carului cand se transporta grauntze. 6. Covor cu urzeala de lana sau bumbac shi bateala din lana. Lat. scortea. corectata

scoartza [At: HERODOT (1645) 188 / V: (inv) ~tzie sf (reg) scortz shcortz s / Pl: ~tze (reg) ~tzuri ~tzi / E: ml scortea] 1 sf (Dob; urmat de determinari care arata felul provenientza) Invelish extern (gros shi tare) al tulpinii al crengilor shi al radacinii unui copac sau al unei plante lemnoase Si: coaja (1). 2 sf (Irg; ic) ~dulce (sau aromatica) Scortzishoara. 3 sf (Reg; d. parintzi fratzi surori; ila) De ~ Vitreg. 4 sf (Ie) Obraz de ~ Om fara rushine lipsit de bunacuviintza neobrazat. 5 sf (Iae) Trasaturile de caracter ale unui om cu obraz de scoartza (4). 6 sf (Ie) A se face (sau a capata) ~ A se ingrosha intarinduse. 7 av Foarte intarit (k scoartza (1)). 8 sf (Reg) Femeie batrana urata shi rea Si: cotoroantza (3). 9 sf (Reg) Cal batran urat shi slab. 10 sf (Pan; nob) Piele. 11 sf (Trs) Gaoace (a oului). 12 sf (Reg) Crusta formata pe mamaliga dupa racire. 13 sf (Reg) Invelish exterior al fructelor Si: coaja (2) pielitza. 14 sf (Reg) Spuma intarita de pe suprafatza laptelui fiert Cf coaja smantana. 15 sf Prajitura pufoasa din oua zahar faina nuci sau migdale coapta k o foaie care se taie in bucatzi. 16 sf (Rar) SHtaif. 17 sf (Trs) Rapan¹. 18 sf (Idt) Crusta a unei rani care incepe sa se cicatrizeze Si: coaja (14) zgaiba. 19 sf (Ivr; is) ~tza sitei (sau a ciurului) Marginea circulara indoita in jurul pietrei alergatoare de moara facuta de obicei din scandura subtzire Si: veshca. 20 sf (Ivr) Curmei (3) (din coaja de tei). 21 sf (Trs; Mol) Scandura. 22 sf (Trs; Mol) Ashchie (1). 23 sf Fiecare dintre piesele de lemn care mentzin distantza dintre saule la navele cu vele. 24 sf Fiecare dintre cele doua partzi care formeaza invelishul unei cartzi al unui registru al unui caiet facut de obicei dintrun material rigid Si: coperta (1) (rar) invelitoare (irg) tartaj (reg) tabla. 25 sf (Ilav) Din ~ in (sau pana in) ~ De la prima pana la ultima pagina de la inceput pana la sfarshitul unui text Si: in intregime (reg) din doasca (5) in doasca din scandura in scandura. 26 sf (Reg) Carton. 27 sf (Adesea urmat de determinarea „pamantului”) Invelishul exterior shi solid al globului pamantesc cu o grosime care variaza intre 5 shi 8 km in zona oceanica shi intre 30 shi 80 km in zona continentala Si: litosfera (inv) coaja (15). 28 sf (Pex) Invelish exterior al altor planete. 29 sf (Pgn) Pamant. 30 sf (Is) ~ protectoare Strat subtzire de oxizi metalici care acopera unele roci din desherturi. 31 sf (Is) ~ de alterare Patura superficiala a unor roci vechi in curs de alterare fizica. 32 sf (Spc) Strat rigid format la suprafatza pamantului dupa ploi mari urmate de seceta. 33 sf (Adesea urmat de determinarile „cerebrala” „creierului”) Strat celular din partea exterioara a emisferelor cerebrale format dintro substantza nervoasa cenushie Si: cortex cerebral. 34 sf TZesatura tzaraneasca groasa de obicei de lana lucrata cu diferite modele shi flori care se ashterne pe pat pe lavitze pe jos se atarna pe peretzi Si: cuvertura (pop) velnitza (reg) laicer tehip tzol. 3536 sf (Pex) Covor (1 2). 37 sf (Pex) Presh. 38 sf (Olt) Un fel de shortz facut dintro tzesatura fina (de lana) foarte deasa shi rigida care tzine locul fustei la costumele populare femeieshti Si: fota (3). 39 sf (Idt) Rogojina¹. 40 sf (Arg) Portofel.

SCOÁRTZA scoartze s. f. 1. Invelish extern (gros shi tare) al trunchiului shi al crengilor unui copac sau al unei plante lemnoase; coaja. ◊ Expr. Obraz de scoartza = om necioplit lipsit de rushine de bunacuviintza. (Reg.) Mama (sau sora) de scoartza = mama (sau sora) vitrega. 2. Invelishul exterior shi solid al globului pamantesc cu o grosime care variaza intre 5 shi 8 km in zona oceanica shi intre 30 shi 80 km in zona continentala; coaja care se formeaza la suprafatza pamantului dupa ploi mari urmate de seceta. 3. (Anat.; in sintagma) Scoartza cerebrala = partea exterioara a emisferelor cerebrale formata din substantza nervoasa cenushie. 4. Coperta rigida a unei cartzi a unui registru etc. ◊ Expr. Din scoartza in scoartza = de la prima pana la ultima pagina de la inceput pana la sfarshit in intregime. 5. Perete de scanduri cu care se inlocuiesc loitrele carului cand se transporta grauntze. 6. Covor cu urzeala de lana sau bumbac shi bateala din lana. Lat. scortea. corectata

SCOÁRTZA scoartze s. f. 1. Invelish extern al tulpinilor ramurilor lujerelor shi radacinilor lemnoase; coaja. Auziram peste o vale undeva ciocanitoarea cea mare de munte duruind sonor in scoartza copacilor. SADOVEANU O. VIII 14. Potrivea scoartza intreaga a unui brad despoiat pe acoperamintul tupilat al stinii zdruncinate de furtuna. HOGASH M. N. 190. Intro scoartza de copac O sa bata ticatac Tactul ghionoaia. COSHBUC P. I 301. ◊ (In metafore shi comparatzii) Pieptarul de piele de caprioara shi dedesubt camasha de in erau scoartza de singe inchegat. SADOVEANU O. I 17. Tunicile foshnesc la fiecare mishcare aspru fiindca de patru zile de cind le inmoaie prin noroaie... sau intarit scoartza. C. PETRESCU I. II 33. Cu guler nalt pina la urechi cusut scoartza. GHICA la TDRG. ◊ Expr. Obraz de scoartza = om necioplit lipsit de rushine de bunacuviintza. Sa trece ea shi asta; obraz de scoartza shi laso moartan popushoi. CREANGA A. 51. Mama (sau sora) de scoartza = mama (sau sora) vitrega. Aceasta fata buna era horopsita shi de sora cea de scoartza shi de mama vitriga. CREANGA P. 283. 2. Invelishul exterior tare al globului pamintesc; coaja care se formeaza la suprafatza pamintului dupa ploi mari urmate de seceta. 3. (De obicei determinat prin «cerebrala») Partea exterioara a emisferelor cerebrale formata din substantza cenushie. Scoartza coordoneaza toate functziunile organismului. DANIELOPOLU F. N. II 252. 4. Imbracaminte rigida a unei cartzi a unui caiet etc.; coperta. Pe masa se aflau foile dactilografiate shi broshura cu scoartzele roshii sub o camasha banala de dosar. C. PETRESCU A. 353. Albumul ei cu scoartze violete E plin de cartzi poshtale ilustrate. TOPIRCEANU P. 209. Vechiul lui caiet... ale carui scoartze vinete patate de stearina i aduceau aminte noptzi de neodihna. VLAHUTZA O. A. III 75. ◊ Expr. Din scoartza in scoartza = de la prima pina la ultima pagina de la inceput pina la sfirshit in intregime. Imbulzeala la ranguri era atit de mare k se umpluse din scoartza in scoartza condica pitacului domnesc. GHICA S. 37. Ce batjocura sa ma puie pe mine... sa invatz a b c! pe mine care intzelegeam pe Erodian din scoartza in scoartza! NEGRUZZI S. I 7. 5. (Determinat uneori prin «de car») Perete de scinduri cu care se inlocuiesc loitrele carului cind se transporta material granular. 6. TZesatura groasa de obicei de lina lucrata cu diferite modele shi flori care se ashterne pe pat pe dushumea etc.; covor. Lumina se pierdea fara urma in scoartzele batrineshti palite care atirnau pe peretzi. DUMITRIU N. 34. Iordache shi Profira se culcara amindoi in carul larg plin de scoartze shi de cojoace. GALACTION O. I 286. Frumoasele tzesaturi shi cusaturi ce se fac... pe invelitori (velintze laicere scoartze). ODOBESCU S. II 107. Pl. shi: (6) scortzuri (SADOVEANU B. 94).

SCOÁRTZA ~e f. 1) Strat exterior care acopera tulpinile shi ramurile plantelor lemnoase; coaja. ◊ Cu obraz de ~ lipsit cu totul de rushine. Mama (sau sora) de ~ mama (sau sora) vitrega. ~ terestra invelishul solid al Pamantului. ~ cerebrala strat superior al emisferelor cerebrale constituit din substantza cenushie.) 2) Coperta tare a unei cartzi. ◊ A citi din ~ in ~ a citi de la inceput pana la sfarshit. 3) pop. Covor de lana. 4) inv. Fiecare dintre cele doua partzi laterale ale carutzei facute din scanduri shi folosite in loc de loitre. /<lat. scortea

scoartza f. 1. invelishul unui arbore sau al unei plante lemnoase; 2. invelish de carte: a citi din scoartza in scoartza; 3. velintza: scoartza de pat; 4. covor subtzire de lana tzaraneasca: scoartze frumos lucrate shi inflorate; 5. pl. partzi de scanduri in locul loitrelor. [Lat. vulg. SCORTEA = clasic CORTEX]. ║ adv. tare k o scoartza: panza s’a facut scoartza.

scoártza f. pl. e (lat. scórtea manta de pele fem. d. scórteus „de pele” ruda cu cortex córticis scoartza coaja; it. scorza pv. cat. escorza fr. écorce). Coaja invalishu trunchĭuluĭ shi ramurilor copacilor. Invalishu de hirtie saŭ de carton saŭ de lemn al uneĭ cartzĭ: a ceti o carte din scoartza’n scoartza (a o ceti toata. V. doasca tartaj). Velintza invalitoare de pat de lina tzesuta k shi covoru natzional. Covor natzional adica tzesut nu tuns. (Pl. in est shi scortzurĭ felurĭ de tzoale). Loĭtra facuta din scindurĭ saŭ din impletitura (leasa). A se face scoartza a se ingrosha k scoartza: haĭnele i se facuse scoartza de apa inghetzata (fig.) acestuĭ nerushinat i s’a facut obrazu scoartza. Sora de scoartza sora vitrega (Cr.).

scoartzie sf vz scoartza

scortz² s vz scoartza

scoártza s. f. g.d. art. scoártzei; pl. scoártze

scoártza s. f. g.d. art. scoártzei; pl. scoártze

scoartza tze.

SCOÁRTZA s. 1. v. coaja. 2. scoartza secundara v. feloderm. 3. (ANAT.) scoartza cerebrala = cortex cerebral. 4. v. litosfera. 5. v. copera. 6. covor (rar) sandulie (pop.) velintza (inv. shi reg.) tapet (reg.) laicer (prin Transilv. shi Ban.) tehip (Transilv. shi Maram.) tzol. (~ de perete.) 7. chilim. (O ~ inflorata.)

SCOÁRTZA s. v. ashchie coaja crusta pojghitza portmoneu portofel rogojina scandura surcea surcica shtaif tzandara.

SCOARTZA s. 1. (BOT.) coaja. (~ unui trunchi de arbore.) 2. (ANAT.) scoartza cerebrala = cortex cerebral. 3. (GEOL.) litosfera. (~ a pamintului.) 4. coperta invelitoare (inv. shi reg.) tartaj (reg.) tabla. (~ a unei cartzi.) 5. covor (rar) sandulie (pop.) velintza (inv. shi reg.) tapet (reg.) laicer (prin Transilv. shi Ban.) tehip (Transilv. shi Maram.) tzol. (~ de perete.) 6. chilim. (O ~ inflorata.)

scoartza s. v. ASHCHIE. COAJA. CRUSTA. POJGHITZA. PORTMONEU. PORTOFEL. ROGOJINA. SCINDURA. SURCEA. SURCICA. SHTAIF. TZANDARA.

SCOARTZA DÚLCE s. v. scortzishoara.

scoartza dulce s. v. SCORTZISHOARA.

scoártza (tze) s. f. 1. Coaja. 2. Crusta. 3. Loitra corlata. 4. Cuvertura invelitoare presh. 5. Covor tapet. 6. Coperta. 7. (Olt.) Portofel. Istr. scortzĕ. Lat. scortea „de piele” (Diez I 374; Densusianu Hlr. 158; Pushcariu 1557; REW 7742) confundata cu cortex „coaja” cf. it. scorza prov. cat. escorsa fr. écorce sp. escuerzo. Pentru evolutzie cf. coajecojoc. Der. scortzar s. m. (bocanitoare Sitta caesia); scortzar s. n. (covor); scortzarash (var. scortzarel) s. m. (arbore Cinnamonum zeylanicum); scortzishoara s. f. (scoartza scortzishorului; varietate de pere); scortzos (var. scortzoros scortzuros) adj. (tare uscat; aspru dur; morocanos iritabil); scortzosha (var. inscortzosha) vb. refl. (a se intari a se inaspri); scortzolina (var. scortzotina) s. f. (prostituata); inscortzi vb. refl. (a creshte scoartza; a se usca a se inaspri).

scoártza scoartze s.f. (reg.) Covor cu urzeala din lana; cerga. ♦ (onom.) Scoartza Scoartza Scortza nume de familie (31 persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Lat. scortea „haina de piele” (SHaineanu Scriban; Diez Densusianu Pushcariu cf. DER; DEX MDA).

scoártza e s.f. Covor cu urzeala din lana; cerga Lat. scortea „haina de piele”.

scoartza de alterare (engl.= weathering crust) → alterare.

SCOÁRTZA (lat. scortea) s. f. 1. (BOT.) Coaja (1). 2. S. terestra = invelish extern solid al Pamantului cu o grosime care variaza intre 5 shi 8 km sub oceane (unde cuprinde o patura bazaltica shi una subtzire sedimentara) shi intre 30 shi 80 km in regiunea continentala (unde prezinta trei paturi groase: sedimentara granitica shi bazaltica). La partea inferioara este delimitata de mantaua Pamantului prin suprafatza de discontinuitate Mohorovičič. S. de alterare = strat foarte subtzire de la suprafatza litosferei (cu grosimi de catziva m pana la zeci de m uneori chiar pana la 100 m) in care sub actziunea agentzilor externi (insolatzie alternantza inghetzdezghetz apa din precipitatzii radacinile plantelor microorganisme etc.) au loc procese de dezagregare shi alterare ducand la formarea unui material afanat permeabil cu proprietatzi noi fatza de rocile din care provine. Constituie materialul care se formeaza solul. 3. (ANAT.) S. cerebrala = patura de substantza nervoasa cenushie situata la suprafatza emisferelor cerebrale care se dezvolta progresiv pe scara filogenetica atingand gradul maxim la om. S. c. reprezinta nivelul cel mai inalt de integrare a functziunilor organismului shi de adaptare a acestuia la mediu substratul material al activitatzii psihice. Celulele shi fibrele s. c. au o dispozitzie stratificata shi o organizare complexa caracteristica pentru diferitele sale regiuni. Sin. cortex cerebral. 4. Coperta exterioara tare a unei cartzi a unui registru etc. 5. Denumire data covoarelor tzesute in tehnica chilimului cu urzeala din lana sau bumbac shi bateala din lana. S. au in Romania o importantza functzie ornamentala in interiorul locuintzelor tzaraneshti; se ashtern pe pat pe lavitze etc. sau se atarna pe perete. Din punct de vedere decorativ ele se diferentziaza in functzie de zona shi de perioada in care au fost lucrate. Ornamentele sunt geometrice vegetale sau figurative. Cromatic ele sunt foarte variate (negru roshu verde galben alb in diverse tonuri).

SCOARTZA com. in jud. Gorj situata in depr. TarguJiuCarbuneshti la poalele de NE ale dealului Bran; 4.959 loc. (2005). Statzie (in satul Copacioasa) shi halte de c. f. (in satele Scoartza shi Budieni) inaugurate la 1 iul. 1888. In satul Budieni se afla biserica Sfintzii Trei Ierarhi (1832) iar in satele Piteshtii din Deal Copacioasa Lazuri Colibashi Lintea shi Bobu bisericile de lemn Sf. Treime (1700) Buna Vestire shi Izvorul Tamaduirii (1719 renovata in 1797 shi 1870) Duminica Tomei (1740) Sf. Nicolae (1781) Sf. Gheorghe (1798) shi Nashterea Maicii DomnuluiGorgaia (ante 1860).

scoartza scoartze s. f. (intl.) buzunar.

din scoartzan scoartza expr. amanuntzit.