SCOÁRTZA scoartze s. f. 1. Invelish extern al tulpinilor ramurilor lujerelor shi radacinilor lemnoase; coaja. Auziram peste o vale undeva ciocanitoarea cea mare de munte duruind sonor in scoartza copacilor. SADOVEANU O. VIII 14. Potrivea scoartza intreaga a unui brad despoiat pe acoperamintul tupilat al stinii zdruncinate de furtuna. HOGASH M. N. 190. Intro scoartza de copac O sa bata ticatac Tactul ghionoaia. COSHBUC P. I 301. ◊ (In metafore shi comparatzii) Pieptarul de piele de caprioara shi dedesubt camasha de in erau scoartza de singe inchegat. SADOVEANU O. I 17. Tunicile foshnesc la fiecare mishcare aspru fiindca de patru zile de cind le inmoaie prin noroaie... sau intarit scoartza. C. PETRESCU I. II 33. Cu guler nalt pina la urechi cusut scoartza. GHICA la TDRG. ◊ Expr. Obraz de scoartza = om necioplit lipsit de rushine de bunacuviintza. Sa trece ea shi asta; obraz de scoartza shi laso moartan popushoi. CREANGA A. 51. Mama (sau sora) de scoartza = mama (sau sora) vitrega. Aceasta fata buna era horopsita shi de sora cea de scoartza shi de mama vitriga. CREANGA P. 283. 2. Invelishul exterior tare al globului pamintesc; coaja care se formeaza la suprafatza pamintului dupa ploi mari urmate de seceta. 3. (De obicei determinat prin «cerebrala») Partea exterioara a emisferelor cerebrale formata din substantza cenushie. Scoartza coordoneaza toate functziunile organismului. DANIELOPOLU F. N. II 252. 4. Imbracaminte rigida a unei cartzi a unui caiet etc.; coperta. Pe masa se aflau foile dactilografiate shi broshura cu scoartzele roshii sub o camasha banala de dosar. C. PETRESCU A. 353. Albumul ei cu scoartze violete E plin de cartzi poshtale ilustrate. TOPIRCEANU P. 209. Vechiul lui caiet... ale carui scoartze vinete patate de stearina i aduceau aminte noptzi de neodihna. VLAHUTZA O. A. III 75. ◊ Expr. Din scoartza in scoartza = de la prima pina la ultima pagina de la inceput pina la sfirshit in intregime. Imbulzeala la ranguri era atit de mare k se umpluse din scoartza in scoartza condica pitacului domnesc. GHICA S. 37. Ce batjocura sa ma puie pe mine... sa invatz a b c! pe mine care intzelegeam pe Erodian din scoartza in scoartza! NEGRUZZI S. I 7. 5. (Determinat uneori prin «de car») Perete de scinduri cu care se inlocuiesc loitrele carului cind se transporta material granular. 6. TZesatura groasa de obicei de lina lucrata cu diferite modele shi flori care se ashterne pe pat pe dushumea etc.; covor. Lumina se pierdea fara urma in scoartzele batrineshti palite care atirnau pe peretzi. DUMITRIU N. 34. Iordache shi Profira se culcara amindoi in carul larg plin de scoartze shi de cojoace. GALACTION O. I 286. Frumoasele tzesaturi shi cusaturi ce se fac... pe invelitori (velintze laicere scoartze). ODOBESCU S. II 107. Pl. shi: (6) scortzuri (SADOVEANU B. 94).