SCOÁRTZA (lat. scortea) s. f. 1. (BOT.) Coaja (1). 2. S. terestra = invelish extern solid al Pamantului cu o grosime care variaza intre 5 shi 8 km sub oceane (unde cuprinde o patura bazaltica shi una subtzire sedimentara) shi intre 30 shi 80 km in regiunea continentala (unde prezinta trei paturi groase: sedimentara granitica shi bazaltica). La partea inferioara este delimitata de mantaua Pamantului prin suprafatza de discontinuitate Mohorovičič. S. de alterare = strat foarte subtzire de la suprafatza litosferei (cu grosimi de catziva m pana la zeci de m uneori chiar pana la 100 m) in care sub actziunea agentzilor externi (insolatzie alternantza inghetzdezghetz apa din precipitatzii radacinile plantelor microorganisme etc.) au loc procese de dezagregare shi alterare ducand la formarea unui material afanat permeabil cu proprietatzi noi fatza de rocile din care provine. Constituie materialul care se formeaza solul. 3. (ANAT.) S. cerebrala = patura de substantza nervoasa cenushie situata la suprafatza emisferelor cerebrale care se dezvolta progresiv pe scara filogenetica atingand gradul maxim la om. S. c. reprezinta nivelul cel mai inalt de integrare a functziunilor organismului shi de adaptare a acestuia la mediu substratul material al activitatzii psihice. Celulele shi fibrele s. c. au o dispozitzie stratificata shi o organizare complexa caracteristica pentru diferitele sale regiuni. Sin. cortex cerebral. 4. Coperta exterioara tare a unei cartzi a unui registru etc. 5. Denumire data covoarelor tzesute in tehnica chilimului cu urzeala din lana sau bumbac shi bateala din lana. S. au in Romania o importantza functzie ornamentala in interiorul locuintzelor tzaraneshti; se ashtern pe pat pe lavitze etc. sau se atarna pe perete. Din punct de vedere decorativ ele se diferentziaza in functzie de zona shi de perioada in care au fost lucrate. Ornamentele sunt geometrice vegetale sau figurative. Cromatic ele sunt foarte variate (negru roshu verde galben alb in diverse tonuri).