TU pron. pers. 2 sg. 1. (TZine locul numelui persoanei careia i se adreseaza vorbitorul; cu functzie de subiect) Tu razi. ◊ (Impersonal) Tu shcoala tu studii shi el un golan. ◊ Expr. Nici tu... nici tu... = nimic din ceea ce ar trebui sau teai ashtepta sa fie. 2. (La dativ in formele tzie itzi tzi tzi tzi) Nu tzil dau. ◊ (Cu functzie de complement indirect indicand posesiunea) Tacatzi gura! ◊ (Cu functzie atributiva indicand posesiunea) Ai satzi vezi mama. (Impersonal) TZiai gasit! (Cu valoare de dativ etic) TZi le spunea toate pe de rost. 3. (La acuzativ in formele te te te) Am de gand sa te marit. ◊ (Intra in compunerea unor verbe la diateza reflexiva) Unde te trezeshti? ◊ (Impersonal) Ia te uita la el! ◊ (Precedat de prepozitzii in forma tine) Am in tine toata nadejdea. 4. (La vocativ) Tu cel care priveshti incoace! 5. (Urmat de „unul” „una” la diferite cazuri exprima ideea de izolare) Tu unul nu shtii. [Dat. tzie itzi tzi tzi tzi; acuz. tine te te te] Lat. tu.

tu¹ ppr [At: PSALT. HUR. 71720 / D tzie (inv tzi ia) itzi tzi (inv tzu); A (pe) tine (inv tene) te (irg ti) / E: ml tu] 1 Inlocuieshte numele persoanei careia i se adreseaza vorbitorul. 2 (La nominativ) inlocuieshte numele subiectului propozitziei marcand adesea insistentza. 3 (Icr alte subiecte) Indica opozitzia (Eu raman tu te duci.). 4 (Urmat de ppr de intarire „insutzi” „insatzi”) Exprima ideea de accentuare (Tu insutzi teai pedepsit.). 5 (Urmat de „unul” „una”) Exprima ideea de izolare (Tu una nu vii). 6 (Intra in componentza verbelor reflexive) Unde te crezi aici? 7 (Reg; la D; folosit proclitic shi reluat dupa verb) Indica insistentza asupra complementului (Ce tziam spusutzi?). 8 (In constmctzii unipersonale; la D; in forma neaccentuata tzi) Indica subiectul logic (TZie mila de dracul shi el scoate coarne). 9 (Fam; ie) Te fac o tabla (sau o carte etc.) Joc cu tine table (sau cartzi). 10 (Arg; ie) Te fac un film Te duc la un film. 11 (Ilav) In tine In sinea ta. 12 (La D; in formele neaccentuate tzi itzi; cu functzie de complement indirect sau de atribut) Indica posesia (Iatzi cartzile!). 13 (La D; in formele neaccentuate tzi itzi; cu functzie de atribut; cu referire la o parte a corpului interlocutorului) Indica apartenentza (SHtergetzi ochii!). 14 (Pfm; cu valoare de dativ etic) Exprima participarea intensa la actziune a persoanei despre care se vorbeshte (SHi atunci tzil tranti del ingropa pana la brau.).

tu² av [At: CREANGA A. 28 / E: bg (ни) то...(ни) то] (Pfm; ie) Nici tu... nici tu... sau (rar) fara tu... fara tu... sau nu tu... nu tu... Nimic din ceea ce ar trebui sau teai ashtepta sa fie.

tu³ i [At: H II 253 / E: fo] (Reg) Cuvant cu care in timpul vanatorii se striga la iepuri.

TU pron. pers. 2 sg. 1. (TZine locul numelui persoanei careia i se adreseaza vorbitorul; cu functzie de subiect) Tu razi. ♦ (Impersonal) Tu shcoala tu studii shi el un golan. ◊ Expr. Nici tu... nici tu... = nimic din ceea ce ar trebui sau teai ashtepta sa fie. 2. (La dativ in formele tzie itzi tzi tzi tzi) Nu tzil dau. ◊ (Cu functzie de complement indirect indicand posesiunea) Tacatzi gura! ◊ (Cu functzie atributiva indicand posesiunea) Ai satzi vezi mama. ◊ (Impersonal) TZiai gasit! ◊ (Cu valoare de dativ etic) TZi le spunea toate pe de rost. 3. (La acuzativ in formele te te te) Am de gand sa te marit. ◊ (Intra in compunerea unor verbe la diateza reflexiva) Unde te trezeshti? ◊ (Impersonal) Ia te uita la el! ◊ (Precedat de prepozitzii in forma tine) Am in tine toata nadejdea. 4. (La vocativ) Tu cel care priveshti incoace! 5. (Urmat de „unul” „una” la diferite cazuri exprima ideea de izolare) Tu unul nu shtii. [Dat. tzie itzi tzi tzi tzi; acuz. tine te te te] Lat. tu.

TU pron. pers. 2 sg. 1. (TZine locul numelui persoanei careia i se adreseaza vorbitorul; cu functziune de subiect adesea marcind insistentza asupra subiectului) Tumi vorbeshti k o stinca fara simtziri. DELAVRANCEA S. 71. SHi plingeam de suparata K tu nu teai priceput. COSHBUC P. I 51. Tu rizi shitzi razemi capul De umarumi incet. EMINESCU O. IV 242. ◊ (Marcheaza o opozitzie) Pe linga plopii fara sotz Adesea am trecut Ma cunoshteau vecinii totzi Tu nu mai cunoscut. EMINESCU O. I 191. ◊ (Urmeaza dupa predicat cu valoare afectiva de intarire) Nu ai tot atitea regrete? Nu le cunoshti shi tu? C. PETRESCU I. II 154. Cam ai dreptate tu. ISPIRESCU L. 291. Ce treaba ai tu uritule! CARAGIALE O. II 160. ◊ (Impersonal) Auzi obraznicie? Tu cu zeci de mii de falci de moshie shi el un ghiorlan cu un petec de pamint shi uite ce gura face alaturea cu mine! CREANGA A. 155. ◊ Expr. Nici tu... nici tu... = nimic (din ceea ce ar trebui sau teai ashtepta sa fie). Rabda. Nici tu joc nici tu veselie nici tu dezmierdare. ISPIRESCU L. 386. Nici tu sat nici tu tirg nici tu nemica. De ce mergi inainte numai peste pustietatzi dai. CREANGA P. 201. 2. (La dativ in forma tzie itzi tzi tzi tzi) Puiul meu e bun shi tace Nu tzil dau shi duten pace. COSHBUC P. I 234. Eu nu itzi cei in parte nimica pentru mine: Soartami cua multzimii ash vrea sa o unesc. ALEXANDRESCU M. 6. Lumea toata de pre lume Nea shi pus urite nume: Mie griu tzie taciune. JARNÍKBIRSEANU D. 65. ◊ (Cu functziune de complement indirect indicind posesia) TZie drumundelungat SHii noapte. COSHBUC P. I 230. Ia tacatzi gura mai Gerila zisera ceilaltzi. CREANGA P. 252. ◊ (Cu functziune atributiva indicind posesia) Nai satzi mai vezi livada. CAMILAR N. I 85. ◊ (Intra in compunerea verbelor la diateza reflexiva construita cu pronumeleobiect in cazul dativ) TZiaduci aminte dihanie rautacioasa shi spurcata cind mi teai jurat pe parul tau? CREANGA P. 33. ◊ (Impersonal) SHapoi chititzi k numai in arc se incheia tot meshteshugul shi puterea omului aceluia? TZiai gasit! CREANGA P. 245. (Cu valoare de dativ etic) SHi asha tzi le inshira toate de bine cit socoteai cas sleite. SBIERA P. 98. Setila dind fundurile afara la cite o bute horp! tzio sugea dintro singura sorbitura. CREANGA P. 261. Pentruo tzir’ de parastas Itzi zbiara pin’la amiaz! JARNÍKBIRSEANU D. 470. (Uneori intarit prin pers. 1) Luind pe cite un dracushor de cornitze mi tzil ardea cu palcele dei crapa pielea. CREANGA P. 306. 3. (La acuzativ in forma te te te) In cishlegile ce vin am de gind sa te marit. SADOVEANU B. 30. Eu nu am venit sa te intreb asta. ISPIRESCU L. 1. O te vad teaud te cuget tinara shi dulce veste. EMINESCU O. I 29. ◊ (Impersonal) Tot manastiri sa croieshti daca vrei sa te bage dracii in seama. CREANGA P. 49. ◊ (Intra in compunerea verbelor la diateza reflexiva construita cu pronumeleobiect in cazul acuzativ) Sperii copiii unde te trezeshti? SAHIA N. 53. Dar cintzi cintzi nu tencurci. CREANGA P. 299. Te duci iubita scumpa in tzarmuri departate. ALECSANDRI P. I 138. ◊ (Impersonal) Ia te uita dumnealui gatai cu plecarea. DESHLIU M. 59. Au vazut numai copaci mari naltzi shi groshi cit te spariai cind priveai la ei pinan virvul lor. SBIERA P. 180. ◊ (Precedat de prepozitzii in forma tine) Eu am in tine toata nadejdea. SADOVEANU B. 93. De din vale de Rovine Graim doamna catra tine. EMINESCU O. I 149. Supararea sami aline Cemi face dorul de tine. JARNÍKBIRSEANU D. 94. (Glumetz) Tu shi cu tine fac doi. ALECSANDRI T. I 466. 4. (La vocativ) Tu care eshti pierduta in neagra vecinicie Stea dulce shi iubita a sufletului meu! ALECSANDRI P. A. 62. ◊ (Insotzind un vocativ) Totzi dushmani?... SHi tu Oana? DELAVRANCEA O. II 73. O calul meu Tu fala mea! COSHBUC P. I 112. Luna tu stapina marii. Pe a lumii bolta luneci. EMINESCU O. I 130. O! tu gerule naprasnic vin indeamna calul meu Sa ma poarte k sageata unde el shtie shi eu! ALECSANDRI P. A. 113. 5. (Urmat de unul una la diferite cazuri exprima ideea de izolare) Tu unul nu shtii. Forme gramaticale: dat. tzie itzi tzi tzi tzi; acuz. tine te te te.

TU pron. pers. pers. II sing. (tzie itzi tzi (pe) tine te) 1) (indica persoana catre care se adreseaza vorbitorul) ~ invetzi. ◊ Nici ~ cal nici ~ carutza nimic. 2) (formele de dativ inaintea unui verb au valoare posesiva) Itzi scrii lucrarea? 3) (formele atone la dativ shi acuzativ servesc la formarea diatezei reflexive) Te framanta zi shi noapte. 4) (se foloseshte cu valoare personala generalizatoare) Ia te uita ce sa intamplat. /<lat. tu

tu pr. personal de persoana a doua. [Lat. TU].

1) tu pron. pers. de persoana a doŭa (lat. tû it. pv. fr. cat. sp. pg. tu): ĭeŭ vorbesc tu ascultzĭ. Se declina: tu; al taŭ a ta aĭ taĭ ale tale; tzie itzĭ tzi tzĭ (tzie itzĭ pare tzi se pare tzĭa zis); te pe tine (te vede pe tine). Dupa k k shi de cit se pune tine ild. tu: am facut k tine k shi tine maĭ bine de cit tine (V. tine).

2) tu pron posesiv. V. taŭ 1.

3) tu adv. intaritor dupa nicĭ: nicĭ tu casa nicĭ tu masa (k shi bg. ni to vrĭeme ni to mĭesto nicĭ vreme nicĭ loc saŭ pol. ni to kaczor ni to kaczka nicĭ ratzoĭ nicĭ ratza = nicĭ una nicĭ alta.

VOI¹ pron. pers. 2 pl. 1. (Inlocuieshte numele persoanelor carora li se adreseaza vorbitorul; la nominativ are functzie de subiect adesea marcand insistentza asupra subiectului) Voi sa mergetzi nu ei. 2. (La dativ in formele voua va v vi are valoare posesiva) Voua va place sa calatoritzi. (Cu valoare de pronume de politetze tzinand locul pers. 2 sg.) Domnule vi se va comunica in scris. ◊ Loc. adv. (La acuzativ) La voi = la casa voastra; in tzara voastra de bashtina. ◊ (In dativ sau in acuzativ in forma vi cu valoare de pronume reflexiv) Mancarea vi se va servi la 12. 3. (Cu valoare de dativ etic) Acushi vil trimit. 4. (La acuzativ in formele va v) Unde vatzi intalnit? ◊ (Cu valoare de pronume de politetze tzinand locul pers. 2 sg.) Domnule preshedinte va rog cerusem shi eu cuvantul. ◊ (Precedat de prepozitzii in forma voi) Eu va am numai pe voi. 5. (La vocativ de obicei insotzind alt vocativ) Voi meshteri zidari. [Forme gramaticale: dat. voua va v vi; acuz. (pe) voi va] Lat. vos.

v smi [P: ~ve] 1 A douazeci shi shaptea litera a alfabetului limbii romane. 2 Sunet corespunzator literei v (1) consoana fricativa labiodentala sonora.

va vi [At: PO 191/20 / Imt: 2 va 5 vatzi varetzi / E: ml vadere] (Trs; la imperativ) Dute!

voi³ sn [At: ANTIPA P. 540 / V: zb~ / Pl: ~uri / E: bg dou] 1 (Reg) Fiecare dintre randurile de impletitura de papura sau de nuiele intro leasa sau intrun gard de prins peshte. 2 Distantza dintre doua voiuri (1) considerata k unitate de masura pentru gardul de prins peshte. 3 (Olt) Impletitura din nuiele mai groase k un brau in constructzia patulului care serveshte la pastrarea porumbului. 4 Fashie de pamant (arabil).

voi¹ [At: (ante 1550) CUV. D. BATR. II 424/14 / D: voua (inv) vooa voa voi voo vooa (S shi: voah) voao voaa voai (reg) vouo voui voaua voava) va (v inv ve) vi / Ac: (pe) voi va (v reg ve) / E: ml vos] 1 ppr Inlocuieshte numele persoanelor carora li se adreseaza vorbitorul sau al grupului in care este inclusa persoana careia i se adreseaza vorbitorul. 2 ppr (Pan; mai ales in literatura lirica) Inlocuieshte numele unor fiintze obiecte fenomene etc. personificate care le invoca cineva. 3 ppr (La nominativ) Ashezat inainte predicatului indeplineshte functzia de subiect marcand adesea insistentza Voi plecatzi nu ei. 4 ppr (La dativ; if voua va v vi; ashezat inainte sau ivp dupa predicat) Indeplineshte functzia de complement indirect Voua vam scris. Voua vi lea dat cadou. (Ivp) Sa ajute voao. 5 ppr (Pop; la dativ; if neaccentuata vi; urmat de un pronume personal cu exceptzia femininului o) Are valoare de dativ etic Acushi vil arunc de aici. 6 ppr (La acuzativ; if accentuata precedat de pp „pe” inv „pre” insotzit de una dintre formele neacentuate va v sau if neaccentuata va v) Indeplineshte functzia de complement direct Pe voi va trimis. Va ashteapta colegii. (Ivp) Voi da pre voi in mana vrajmashilor voshtri. 7 ppr (La acuzativ; if accentuata; precedat de diverse prepozitzii sau adverbe) Indeplineshte functzia de atribut de complement indirect de complement circumstantzial Va fi prieten pentru voi. Mam gandit la voi. Sa indreptat spre voi. 8 ppr (Ilav) (Pe) la ~ In casa voastra. 9 ppr (Ial) In familia voastra. 10 ppr (Ial) In localitatea voastra. 11 ppr (Ial) In partzile voastre. 12 ppr (Ial) In tzara voastra. 13 ppr (La vocativ; adesea urmat de vocative sau de determinari atributive) Desemneaza persoanele carora locutorul li se adreseaza Voi cei din spate apropiatziva! 14 prf (La dativ shi la acuzativ; if neaccentuate va v sau vi) Indeplineshte functzia de subiect Va aducetzi aminte de el. Nu cred k vi le putetzi imagina. 15 aps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) Indica posesiunea Vatzi luat cartea. Vi se aduce pranzul. 16 aps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) Indica apartenentza Degeaba va batetzi capul. Nu vi se sparg urechile de atata zgomot? 17 pps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) TZine locul unui nume legat de persoanele carora li se adreseaza vorbitorul inlocuind totodata numele lor Luatziva ce va trebuie. 18 aps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) Indica dependentza Unde va sunt prietenii? Chiar shi copiii vii ducetzi acolo? 19 pps (La dativ; if neaccentuata va v sau vi) TZine locul unui nume aflat intro relatzie de dependentza cu persoanele carora li se adreseaza vorbitorul inlocuind totodata numele lor. [Ce copii frumoshi] Sa va traiasca! Vii tzin pana maine. 20 ppl (Rar; la nominativ) Indeplineshte functzia de subiect Majestate voi suntetzi indreptatzit sa decidetzi. 21 ppl (La dativ; if va v vi) Indeplineshte functzia de complement indirectVa sunt profund recunoscator. Vi se va raspunde peste un timp. 22 ppl (La acuzativ; if va v) Indeplineshte functzia de complement direct Va vad acum pentru prima oara domnule. 23 ppl (Inv; la acuzativ; in forma accentuata; precedat de diverse prepozitzii sau adverbe) Indeplineshte functzia de atribut de complement indirect de complement circumstantzial Cat despre voi domnule speram k nu te voi mai vedea vreodata.

VOI¹ pron. pers. 2 pl. 1. (Inlocuieshte numele persoanelor carora li se adreseaza vorbitorul; la nominativ are functzie de subiect adesea marcand insistentza asupra subiectului) Voi sa mergetzi nu ei. 2. (La dativ in formele voua va v vi are valoare posesiva) Voua va place sa calatoritzi. ◊ (Cu valoare de pronume de politetze tzinand locul pers. 2 sg.) Domnule vi se va comunica in scris. ◊ Loc. adv. (La acuzativ) La voi = la casa voastra; in tzara voastra de bashtina. ◊ (In dativ sau in acuzativ in forma vi cu valoare de pronume reflexiv) Mancarea vi se va servi la 12. 3. (Cu valoare de dativ etic) Acushi vil trimit. 4. (La acuzativ in formele va v) Unde vatzi intalnit? ◊ (Cu valoare de pronume de politetze tzinand locul pers. 2 sg.) Domnule preshedinte va rog cerusem shi eu cuvantul. ◊ (Precedat de prepozitzii in forma voi) Eu va am numai pe voi. 5. (La vocativ de obicei insotzind alt vocativ) Voi meshteri zidari. [Forme gramaticale: dat. voua va v vi; acuz. (pe) voi va] Lat. vos.

VOI¹ pron. pers. 2 pl. I. (La nominativ tzine locul numelui persoanelor carora li se adreseaza vorbitorul; are functziune de subiect adesea marcind insistentza asupra subiectului) Voi sa vegheatzi! O zi va rasari Cum alta inca nimeni nu cunoashte. BENIUC V. 46. Voi putetzi a mantzelege caci voi singuri atzi trait. MACEDONSKI O. I 96. Voi bratzele jurind leatzi pus Pe scut! COSHBUC P. I 258. ◊ (Intarit printrun vocativ) Voi tinerii sintetzi viitorul. ◊ (Accentueaza o opozitzie) Eu strajuiesc aici voi pe la ferestre. GALACTION O. I 53. Ei tot shi voi nimica; ei cerul voi dureri! EMINESCU O. I 60. K nu sintetzi voi Nu sintetzi k noi Oameni de mindrie. ALECSANDRI P. P. 67. ◊ (Urmeaza dupa predicat cu valoare afectiva) Bine bine! cercatzi voi marea cu degetul. CREANGA P. 260. 2. (La dativ in forma voua va v vi rar va) Cintecul asta cel mai tinar din toate Miinile tinere vi le intinde. DESHLIU G. 33. SHapoi shi voua nu shtiu zeu cum va mai intra cineva in voie. CREANGA A. 115. ◊ (Cu valoare de pronume de politetze tzinind locul persoanei a IIa sg.) Venerabile domn... vi se va comunica un document de cea mai mare importantza pentru dvoastra. CARAGIALE O. I 109. ◊ (Cu functziune de complement indirect indicind posesiunea) Daca vii voia sa va dea mata in toate zilele numai colaci. CREANGA A. 59. Ash pune mica mea parte Silintzava laudind. ALEXANDRESCU M. 235. ◊ (Cu valoare de pronume reflexiv) Vatzi gasit beleaua cu mine... nu va para lucru de shaga. CREANGA P. 259. ◊ (Cu valoare de pronume reflexiv reciproc) Miinile vi se vor infratzi. DESHLIU G. 11. ◊ (Cu valoare de dativ etic) Acushi vil matur deaici. CREANGA P. 310. 3. (La acuzativ in forma va va v) Dragele mele nepoate Nu va pot juca pe toate. JARNÍKBIRSEANU D. 362. ◊ (Cu valoare de pronume de politetze tzinind locul persoanei a IIa sg.) Domnule preshedinte va rog cerusem shi eu cuvintul. CARAGIALE O. I 155. ◊ (Cu valoare de pronume reflexiv) Di! caii mei Nu va lasatzi Zburatzi k zmei. BENIUC V. 13. Intorcinduva atzi avut ceva vreo incaierare? SADOVEANU O. I 167. ◊ (Cu valoare de pronume reflexiv reciproc) Nu va vetzi mai despartzi niciodata. DESHLIU G. 11. Unde vatzi intilnit? SADOVEANU M. C. 149. Cu ochii sa va zaritzi Dar sa fitzi tot despartzitzi. ALECSANDRI P. P. 29. ◊ (Precedat de prepozitzii in forma voi) SHi eu va am numai pe voi. ISPIRESCU L. 13. TZinetzi cinii legatzi linga voi. GHICA S. 283. In strunga de oi Sa fiu tot cu voi. ALECSANDRI P. P. 2. (La vocativ de obicei insotzind alt vocativ) Zburatzi zburatzi in maretzia zarii Voi visuri aurii A primaverilor ce vin. BENIUC V. 65. Voi voinicilor ducetziva de mai cinstitzi cite un palici de vin cu logofatul. SADOVEANU O. I 44. Voi meshteri zidari Zece meshteri mari! ALECSANDRI P. P. 191. Forme gramaticale: dat. voua va va v vi acuz. (pe) voi va va v.

VOI pron. pers.² pl. (vóua va vi (pe) voi va) 1) (indica grupul de persoane catre care se adreseaza vorbitorul) ~ plecatzi la cinema. 2) (formele atone de dativ pe langa verb cu valoare posesiva) Luatziva cartzile. 3) (se foloseshte k pronume de politetze cu valoare de singular) Va rog sa hotaratzi singuri. /<lat. vos

voi pr. pl. de a doua persoana. (Lat. VOS].

ítzĭ V. tzi.

te pron. V. tu.

téne pron. V. tine.

tíne ac. luĭ tu (din maĭ vechĭu tene te k *me ma mene mine. V. mine).

tzi pron. personal enclitic la dativ (lat. tibi): tzi se da tzi le da tzil da (Cind nu urmeaza se shi le saŭ nu e legat cu linioara devine itzĭ ĭar itzĭ se reduce la tzi cind e o vocala inainte: itzĭ da nutzĭ da). V. tzie; mi shi i.

tzie pron. personal de persoana II acc. la dativ (lat. *tibi ild. tĭbi. Cp. cu mie 2 shie). TZi itzĭ: tzie tzi se pare. In Mold. sud cind e izolat: tziia: Cuĭ? TZiĭa!

2) va (din voŭa) pron. personal de pers II la dativ shi ac. pl.: va da (voŭa) va da (pe voĭ). Cind urmeaza se la dativ se pune vi ild. va: vi se da (voŭa). Tot asha se zice va sint dar vis.

vi V. va.

1) voĭ pron. personal de pers. II pl. (lat. vós; it. voi vfr. cat. sp. pg. vos nfr. vous): tu mergĭ voĭ mergetzĭ. V. va.

vóŭa dativu d. voĭ (lat. vŏbe ild. vóbis): nava shi voŭa voŭa va da voŭa vi se da.

tu pr. d. acc. tzie neacc. itzi tzi (tzi se da) tzi (tzia dat tzil da) tzi (dandutzi) tzi (dandutzise) ac. acc. tíne (prep. + tine) neacc. te (te vede) te (tentreaba tea vazut) te (intreabate) te (vedeateash)

tu pr. d. acc. tzíe neacc. itzi tzi tzi tzi (dandutzi) tzi (dandutzise) ac. acc. tíne neacc. te te te (intreabate) te (vedeateash )

itzi v. tu

tíne v. tu

tzie v. tu

v v v. voi

v v v. voi.

va v. voi

vi v. voi

voi¹ pr. d. acc. voua neacc. va (va da) va (danduva) va (davavoi) v (va dat) v (danduvo) vi (vi se da) vi (danduvil) vi (vil da); ac. acc. voi (prep. + voi) neacc. va (va duce) va (ducanduva) va (spalavavoi) v (va dus) v (ducevash)

tzie v. tu

voi pr. d. acc. vóua neacc. va (voua va da) va (danduva) va (davavoi) v (va dat) v (danduvo) vi (vi se da) vi (danduvil) vi (vil da); ac. acc. voi neacc. va (va duce pe voi) va (ducanduva) va (spalavavoi) v (va dus pe voi) v (ducevash)

itzi pron. dat. (itzi da dar: nutzi da nu tzia dat).

TU pron. dumneata dumneavoastra (Mold. shi fam.) mata. (~ ce spui?)

TU pron. dumneata dumneavoastra (Mold. shi fam.) mata. (~ ce spui?)

VOI pron. dumneavoastra. (Venitzi shi ~ cu noi?)

VOI pron. dumneavoastra. (Venitzi shi ~ cu noi?)

tu interj. Imita sunetul unui instrument de suflat. Creatzie expresiva proprie limbajului copiilor; se foloseshte mai ales cu reduplicare cf. bu(bui) du(dui) hu(hui). Der. tutoi s. n. (Trans. bucium); tutui vb. (a suna din bucium; a scoate afara a goni) pentru al carui dublu sens cf. dudui; tutelca s. f. (Olt. fluier flaut); tuturez s. n. (Trans. bucium mic); tutuc s. n. (lemn scurtatura) in Olt. shi Banat poate prin contaminare cu butuc (dupa Bogrea Dacor. I 290 din tc. tutuk „obstacol”); tutulush s. m. (Munt. lemn trunchi).

tu adv. Se foloseshte k intaritor al lui nici cu sensul aproximativ de „nici macar nici cel putzin”. Sl. to (Tiktin). In limba se simte k identic cu tu pron. confuzie care a fost facilitata de prezentza dat. etic.

tu pron. Pron. personal pers. 2 sing. Mr. megl. istr. tu mr. tine. Lat. tū (Pushcariu 1768; REW 8963) cf. vegl. toi it. fr. prov. cat. sp. port. tu. Dat. tzie forma atona (i)tzi Mold. tzia (istr. a tzie); acuz. tine inv. tene (istr. tire). K shi in cazul lui mi tzi enclitic inlocuieshte adj. posesiv intii prin mutarea complementului: vad mina ta › itzi vad mina › vad minatzi shi prin extensiune intrun anumit caz; mausoleutzi mindru (Eminescu). Acest uz este pur literar. Itzi se foloseshte shi k dat. etic cf. imi i. Der. tutui vb. dupa fr. tutoyer.

tu In ER p. 158159 am sprijinit explicatzia data de TDRG pentru iu din formule k nici tu casa nici tu masa: nu e vorba de pronumele tu ci de particula bulgareasca mo din formule k нumo cuн нumo дъщя „nici tu fiu nici tu fiica”. Argumentele mele nau reushit sa convinga pe acad. Iorgu Iordan care ramine la cealalta interpretare. In LR XII p 660 obiectziile domniei sale sint urmatoarele: nu e vorba de persoana a IIa ci de „persoana generala” (a IIIa !) prin urmare fraza se adreseaza oricui desemnat prin tu; formulele bulgareshti nu se potrivesc deloc cu cele romaneshti; expresia fiind din limbajul afectiv atit de spontan prin insashi natura lui un imprumut nu se justifica; explicatzia lui nici k o forma hipercorecta pentru ni (cum propuneam eu) este „fortzata”. Marturisesc k aceste obiectzii nu miau schimbat vederile. De ce pronumele de persoana „generala” este folosit numai in aceasta situatzie numai negativ? Caci este evident k nn se zice de exemplu acolo am gasit tu casa tu masa. De ce tu apare numai repetat? Am citat expresia bulgareasca нumo здpaв нumo болен „nici sanatos nici bolnav” nu pentru k sar potrivi cu ce avem in romaneshte ci pentru a arata k in bulgareshte intrebuintzarea merge mai departe decit la noi; dar nu avea nici tu baiat nici tu fata eate la fel in romaneshte shi in bulgareshte (Vezi aici mai sus). Se intzelege k exista numeroase procedee afective Imprumutate printre care unele shi din bulgareshte; ni cum spuneam in locul citat ar putea fi foarte bine explicat pur shi simplu k tradus in romaneshte prin nici (dealtfel se mai poate auzi ni tu) dar mi se pare mai probabil k a fost refacut de cei care shtiau k nu e literar ni valoarea lui nici. Daca tu e pronume cum se face k nu apare niciodata accentuat in formula citata? In CL XIII p. 117119 I. I. Bujor reia problema fara a se referi nici la cartea mea nici la recenzia acad. Iorgu Iordan ci pornind de la Gramatica Academiei shi incearca sa dovedeasca k tu in formula discutata este vocativul pronumelui cu valoarea lui ma sau fa. Dar daca se zice (mai ales femeile zic) am cumparat tu o rochitza unde e clar k tu e pronume in vocativ shi e accentuat aceasta nu explica de ce se poate zice nici tu casa nici tu masa shi nu se poate zice tu nici casa tu nici masa. Apoi ma shi fa nu se repeta: autorul insushi da exemplul ma nici casa nici masa.

vói pron. Inlocuieshte numele persoanelor carora li se adreseaza vorbitorul. Lat. vōs (REW 9455) cf. vegl. it. voi prov. cat. sp. port. vos fr. vous. Dat. voua (inv. voaua) din lat. vobis.

AVE CAESAR (IMPERATOR) MORITURI TE SALUTANT! (lat.) slava tzie Cezar (imparate) cei ce merg la moarte te saluta! Suetoniu „De vita XII Caesarum” 4. Omagiu rostit de gladiatori in fatza lojii imperiale la Roma inainte de inceperea luptelor in arena.

C’EST À PRENDRE OU À LAISSER (fr.) ori iei ori te lipseshti Modalitate de a propune un lucru care trebuie acceptat k atare ori respins.

CURA TE IPSUM! v. MEDICE CURA TE IPSUM!

DE PROFUNDIS (CLAMAVI AD TE DOMINE) (lat.) din adancul sufletului (strigatam catre Tine Doamne) Psalmii 129. Se canta la catolici in cadrul liturghiei mortzilor. De profundis strigat de deznadejde a capatat o semnificatzie laica fiind luat drept titlu al unor opere de catre numeroshi scriitori.

DE TE FABULA NARATUR v. MUTATO NOMINE DE TE FABULA NARRATUR.

DO UT DES (lat.) itzi dau k sami dai Formula din dreptul roman referitoare la echivalentza prestatziilor in cazul schimbului; in sens larg serviciu contra serviciu.

FIAT VOLUNTAS TUA! (lat.) fie voia Ta facase voia Ta! Cuvinte din rugaciunea „Pater Noster” (Tatal nostru) care se folosesc cand cineva ishi exprima cu resemnare acordul sau supunerea fatza de o hotarare sau decizie.

GNOTHI SE AUTON (γνῶθι σε αυτόυ) (gr.) cunoashtete pe tine insutzi Thales din Milet. Maxima gravata pe frontonul templului lui Apolo din Delfi devenita deviza shi indemnul staruitor al lui Socrate. In varianta latina: „Nosce te ipsum!”.

HODIE MIHI CRAS TIBI (lat.) astazi mie maine tzie Varianta latina a unei vechi zicale ebraice cu sens fatalist: nimeni nu e ferit de loviturile soartei.

LASCIATE OGNI SPERANZA VOI CH’ENTRATE! (it.) lasatzi orice sperantza voi care intratzi! Dante „Infernul” III 9. Inscriptzie gravata pe poarta Infernului dantesc.

MACTE NOVA VIRTUTE PUER SIC ITUR AD ASTRA (lat.) slava tzie copile pentru noua ta fapta de vitejie asha se ajunge la stele Vergiliu „Eneida” IX 641. Cuvinte de imbarbatare care Apolo le adreseaza lui Ascanius in razboiul troienilor cu latinii. P. ext. Indemn la o actziune hotarata ieshita din comun.

MAN WIRD NIE BETROGEN MAN BETRÜGT SICH SELBST (germ.) nimeni nu te poate inshela te insheli numai tu insutzi Goethe „Maximen und Reflexionen”. Daca ai cazut victima unei inshelatorii inseamna k eroarea se afla in tine.

MEDICE CURA TE IPSUM! (lat.) doctore vindecate pe tine! Dicton prin care se recomanda celor care dau sfaturi altora sa le urmeze ei inshishi mai intai.

MUTATO NOMINE DE TE FABULA NARRATUR (lat.) schimband numele despre tine este vorba in povestire Horatziu „Satirae” I 1 6970. Vorbind despre chinurile la care a fost supus Tantal in Infern poetul se adreseaza unui interlocutor imaginar care avaritzia il pune in aceeashi situatzie.

NON NISI PARENDO VINCITUR (lat.) nu o birui daca nu i te supui Fr. Bacon „Novum Organum” aphorism 129. In varianta engleza: „Nature to be commanded must be obeyed” („Trebuie sa te supui naturii k sai potzi porunci”). Omul nu poate determina natura sai serveasca interesele decat cunoscand shi respectand legile ei.

NOSCE TE IPSUM! (lat.) cunoashtete pe tine insutzi Cicero „Tusculanae disputationes” I 22 52. Traducerea latina a maximei greceshti „Gnothi seauton”.

PATERE QUAM IPSE FECISTI LEGEM (lat.) suporta legea care tu insutzi ai facuto Varianta latina a unei sentintze atribuite lui Pittacos unul dintre cei shapte intzelepti ai Greciei antice.

TU L’AS VOULU GEORGE DANDIN! (fr.) tu ai vruto George Dandin! Molière „George Dandin” act. I scena 7. Cuvinte de reprosh care shi le adreseaza eroul ori de cate ori se vede inshelat de sotzia sa de neam mare. In sens general reprosh ironic: tziai facuto cu mana ta.

TU QUOQUE FILI MI? (lat.) shi tu fiul meu? Suetoniu „De viris illustrisibus” 40 8. Exclamatza plina de amaraciune shi de reprosh a lui Cezar cand a zarit printre ucigashii sai pe fiul sau adoptiv Brutus. Dezamagire in fatza unui act neashteptat de infidelitate din partea unei persoane foarte apropiate.

TUA RES AGITUR (lat.) e in interesul tau Horatziu „Epistulae” I 18 84.

ROGUTE Ionitza razesh mold. 1781 < vb. a ruga.

Ave Caesar (sau Ave imperator) morituri te salutant! (lat. "Slava tzie imparate! Cei ce se duc la moarte te saluta !) cuvinte mentzionate de istoricul latin Suetoniu in lucrarea sa Vitae XII imperatorum o culegere de anecdote despre viatza a 12 imparatzi romani (de la Cezar la Domitzian). In capitolul privitor la viatza lui Claudiu istoricul povesteshte k gladiatorii inainte de a incepe luptele in arena defilau in fatza lojei imperiale shi pronuntzau cuvintele de mai sus k un ultim omagiu. IST.

sa mori tu? expr. (vulg.) serios? pe cuvant de onoare?

shtii tu ce expr. (tox.) droguri narcotice stupefiante.