TU pron. pers. 2 sg. 1. (TZine locul numelui persoanei careia i se adreseaza vorbitorul; cu functziune de subiect adesea marcind insistentza asupra subiectului) Tumi vorbeshti k o stinca fara simtziri. DELAVRANCEA S. 71. SHi plingeam de suparata K tu nu teai priceput. COSHBUC P. I 51. Tu rizi shitzi razemi capul De umarumi incet. EMINESCU O. IV 242. ◊ (Marcheaza o opozitzie) Pe linga plopii fara sotz Adesea am trecut Ma cunoshteau vecinii totzi Tu nu mai cunoscut. EMINESCU O. I 191. ◊ (Urmeaza dupa predicat cu valoare afectiva de intarire) Nu ai tot atitea regrete? Nu le cunoshti shi tu? C. PETRESCU I. II 154. Cam ai dreptate tu. ISPIRESCU L. 291. Ce treaba ai tu uritule! CARAGIALE O. II 160. ◊ (Impersonal) Auzi obraznicie? Tu cu zeci de mii de falci de moshie shi el un ghiorlan cu un petec de pamint shi uite ce gura face alaturea cu mine! CREANGA A. 155. ◊ Expr. Nici tu... nici tu... = nimic (din ceea ce ar trebui sau teai ashtepta sa fie). Rabda. Nici tu joc nici tu veselie nici tu dezmierdare. ISPIRESCU L. 386. Nici tu sat nici tu tirg nici tu nemica. De ce mergi inainte numai peste pustietatzi dai. CREANGA P. 201. 2. (La dativ in forma tzie itzi tzi tzi tzi) Puiul meu e bun shi tace Nu tzil dau shi duten pace. COSHBUC P. I 234. Eu nu itzi cei in parte nimica pentru mine: Soartami cua multzimii ash vrea sa o unesc. ALEXANDRESCU M. 6. Lumea toata de pre lume Nea shi pus urite nume: Mie griu tzie taciune. JARNÍKBIRSEANU D. 65. ◊ (Cu functziune de complement indirect indicind posesia) TZie drumundelungat SHii noapte. COSHBUC P. I 230. Ia tacatzi gura mai Gerila zisera ceilaltzi. CREANGA P. 252. ◊ (Cu functziune atributiva indicind posesia) Nai satzi mai vezi livada. CAMILAR N. I 85. ◊ (Intra in compunerea verbelor la diateza reflexiva construita cu pronumeleobiect in cazul dativ) TZiaduci aminte dihanie rautacioasa shi spurcata cind mi teai jurat pe parul tau? CREANGA P. 33. ◊ (Impersonal) SHapoi chititzi k numai in arc se incheia tot meshteshugul shi puterea omului aceluia? TZiai gasit! CREANGA P. 245. (Cu valoare de dativ etic) SHi asha tzi le inshira toate de bine cit socoteai cas sleite. SBIERA P. 98. Setila dind fundurile afara la cite o bute horp! tzio sugea dintro singura sorbitura. CREANGA P. 261. Pentruo tzir’ de parastas Itzi zbiara pin’la amiaz! JARNÍKBIRSEANU D. 470. (Uneori intarit prin pers. 1) Luind pe cite un dracushor de cornitze mi tzil ardea cu palcele dei crapa pielea. CREANGA P. 306. 3. (La acuzativ in forma te te te) In cishlegile ce vin am de gind sa te marit. SADOVEANU B. 30. Eu nu am venit sa te intreb asta. ISPIRESCU L. 1. O te vad teaud te cuget tinara shi dulce veste. EMINESCU O. I 29. ◊ (Impersonal) Tot manastiri sa croieshti daca vrei sa te bage dracii in seama. CREANGA P. 49. ◊ (Intra in compunerea verbelor la diateza reflexiva construita cu pronumeleobiect in cazul acuzativ) Sperii copiii unde te trezeshti? SAHIA N. 53. Dar cintzi cintzi nu tencurci. CREANGA P. 299. Te duci iubita scumpa in tzarmuri departate. ALECSANDRI P. I 138. ◊ (Impersonal) Ia te uita dumnealui gatai cu plecarea. DESHLIU M. 59. Au vazut numai copaci mari naltzi shi groshi cit te spariai cind priveai la ei pinan virvul lor. SBIERA P. 180. ◊ (Precedat de prepozitzii in forma tine) Eu am in tine toata nadejdea. SADOVEANU B. 93. De din vale de Rovine Graim doamna catra tine. EMINESCU O. I 149. Supararea sami aline Cemi face dorul de tine. JARNÍKBIRSEANU D. 94. (Glumetz) Tu shi cu tine fac doi. ALECSANDRI T. I 466. 4. (La vocativ) Tu care eshti pierduta in neagra vecinicie Stea dulce shi iubita a sufletului meu! ALECSANDRI P. A. 62. ◊ (Insotzind un vocativ) Totzi dushmani?... SHi tu Oana? DELAVRANCEA O. II 73. O calul meu Tu fala mea! COSHBUC P. I 112. Luna tu stapina marii. Pe a lumii bolta luneci. EMINESCU O. I 130. O! tu gerule naprasnic vin indeamna calul meu Sa ma poarte k sageata unde el shtie shi eu! ALECSANDRI P. A. 113. 5. (Urmat de unul una la diferite cazuri exprima ideea de izolare) Tu unul nu shtii. Forme gramaticale: dat. tzie itzi tzi tzi tzi; acuz. tine te te te.