VOI¹ pron. pers. 2 pl. 1. (Inlocuieshte numele persoanelor carora li se adreseaza vorbitorul; la nominativ are functzie de subiect adesea marcand insistentza asupra subiectului) Voi sa mergetzi nu ei. 2. (La dativ in formele voua va v vi are valoare posesiva) Voua va place sa calatoritzi. ◊ (Cu valoare de pronume de politetze tzinand locul pers. 2 sg.) Domnule vi se va comunica in scris. ◊ Loc. adv. (La acuzativ) La voi = la casa voastra; in tzara voastra de bashtina. ◊ (In dativ sau in acuzativ in forma vi cu valoare de pronume reflexiv) Mancarea vi se va servi la 12. 3. (Cu valoare de dativ etic) Acushi vil trimit. 4. (La acuzativ in formele va v) Unde vatzi intalnit? ◊ (Cu valoare de pronume de politetze tzinand locul pers. 2 sg.) Domnule preshedinte va rog cerusem shi eu cuvantul. ◊ (Precedat de prepozitzii in forma voi) Eu va am numai pe voi. 5. (La vocativ de obicei insotzind alt vocativ) Voi meshteri zidari. [Forme gramaticale: dat. voua va v vi; acuz. (pe) voi va] Lat. vos.