TU pron. pers. pers. II sing. (tzie itzi tzi (pe) tine te) 1) (indica persoana catre care se adreseaza vorbitorul) ~ invetzi. ◊ Nici ~ cal nici ~ carutza nimic. 2) (formele de dativ inaintea unui verb au valoare posesiva) Itzi scrii lucrarea? 3) (formele atone la dativ shi acuzativ servesc la formarea diatezei reflexive) Te framanta zi shi noapte. 4) (se foloseshte cu valoare personala generalizatoare) Ia te uita ce sa intamplat. /<lat. tu