TRASN͹ trasnesc vb. IV. 1. Intranz. impers shi unipers. A se produce trasnete a cadea trasnete. ◊ Expr. A trasni (pe cineva) (k) din senin = a lovi (pe cineva) in mod neashteptat. (Intranz.) Ai trasni cuiva ceva (prin cap) sau (rar tranz.) al trasni (pe cineva) prin minte = ai veni (cuiva) o idee neashteptata ciudata nesabuita. ♦ Tranz. A lovi pe cineva trasnetul; a cadea trasnetul intrun anumit loc. 2. Tranz. shi intranz. A izbi a lovi cu putere. ♦ Intranz. Fig. Ashi manifesta mania zgomotos shi cu furie strigand vociferand; a tuna shi a fulgera. 3. Refl. Fig. A innebuni a se tzicni. ♦ Tranz. shi refl. A (se) ametzi de bautura a (se) imbata. 4. Intranz. (Despre arme de foc) A se declansha cu zgomot puternic; a pocni a detuna a bubui. Din sl. trĕsnonti.

trasni¹ [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~ajni tres~ tris~ tros~ / S shi: (ivp) ~azni / Pzi: ~nesc / E: vsl трѣсиѫти] 1 viim A tuna (1). 2 viu (Ivp; subiectul este „trasnetul” „Dumnezeu”) A tuna (5). 3 vt (Pfm) A lovi pe cineva trasnetul (1) Si: (reg) a tuna (6). 4 vi (Pfm; ie) Ai ~ (cuiva ceva) prin (sau in) cap (sau minte gand etc.) Ai veni (cuiva) o idee neashteptata ciudata nesabuita. 5 vt (Pfm; ie) A ~ (pe cineva) (k) din senin A lovi (pe cineva) pe neashteptate. 6 vt (Pop; in imprecatzii sau subiectul este „Dumnezeu” „Sfantul Petru” etc.) A lovi cu trasnetul (1) Si: (reg) a tuna (7). 7 vt (Reg; euf; is) Trasneascal Dumnezeu Dracul (1). 8 vi (Pop; fig) A aparea undeva pe neashteptate. 9 vt (Pfm) A lovi (pe cineva sau ceva) cu putere (shi pe neashteptate) Si: a izbi (reg) a tuna (8). 1011 vti (Fam; fig; d. mirosuri) A fi patrunzator (shi neplacut). 12 vi (Fam; fig) Ashi manifesta mania zgomotos shi cu furie vociferand. 13 vi (D. diverse surse de zgomot) A rasuna foarte tare Si: a bubui a tuna (10) a vui. 1415 vtr (Pfm; fig) A (se) ametzi de bautura Si: a (se) imbata. 16 vr (Pfm; fig) A innebuni. 17 vi (D. arme de foc) A se declansha cu zgomot puternic Si: a bubui a detuna a pocni.

TRASN͹ trasnesc vb. IV. 1. Intranz. impers. shi unipers. A se produce trasnete a cadea trasnete. ◊ Expr. A trasni (pe cineva) (k) din senin = a lovi (pe cineva) in mod neashteptat. (Intranz.) Ai trasni cuiva ceva (prin cap) sau (rar tranz.) al trasni (pe cineva) prin minte = ai veni (cuiva) o idee neashteptata ciudata nesabuita. 2. Tranz. shi intranz. A izbi a lovi cu putere. ♦ Intranz. Fig. Ashi manifesta mania zgomotos shi cu furie strigand vociferand; a tuna shi a fulgera. 3. Refl. Fig. A innebuni a se tzicni. ♦ Tranz. shi refl. A (se) ametzi de bautura a (se) imbata. 4. Intranz. (Despre arme de foc) A se declansha cu zgomot puternic; a pocni a detuna a bubui. Din sl. trĕsnonti.

TRASNͲ trasnesc vb. IV. 1. Intranz. impers. shi unipers. A se produce trasnete a cadea trasnete. V. detuna fulgera. Asupra noastra fulgera trasneshte shi bat puhoaiele. SADOVEANU B. 7. O cum fulgera de strashnic... groaznice tunete o sa avem! trebuie sa trasneasca undeva. NEGRUZZI S. I 58. ♦ Tranz. A lovi (pe cineva) trasnetul a cadea asupra cuiva sau a ceva trasnetul. Ia trasnit Deodata patru boi. COSHBUC P. I 229. Mandolina cazu din minile contelui glasul i se taia pe loc shi el ramase k un om trasnit de fulger. ALECSANDRI O. P. 298. ◊ (In imprecatzii) Auzi tu sluta shi calica! Trasnioar shi nar mai ajunge! SADOVEANU O. VIII 219. Trasneasco sfintul palinca Pina shi dragoste strica! JARNÍKBIRSEANU D. 230. ◊ Expr. A ramine a se opri (k) trasnit (din senin) = a ramine incremenit a incremeni (de uimire de emotzie de groaza etc.). Constantin a ramas trasnit. GALACTION O. I 125. Pisicutza k ingrozita parca de o vedenie fioroasa se opri k trasnita din mers. HOGASH M. N. 93. Dl. doctor ramase k trasnit din senin. SLAVICI O. I 389. ♦ Fig. A cadea a tabari a aparea undeva pe neashteptate. Se repezi o data FatFrumos din munte k un fulger; shi unde trasni in mijlocul lor incit se ingrozira de nu mai shtiau ce fac. ISPIRESCU L. 156. ◊ Expr. Ai trasni cuiva ceva (prin cap) sau (rar tranz.) al trasni pe cineva prin minte = ai veni cuiva o idee neashteptata ciudata nesabuita. A facut cite sa priceput shi citea auzit shi spunea citei trasneau prin cap. SADOVEANU O. VIII 218. [Fiul craiului] se potriveshte spinului shi se baga in fintina fara sal trasneasca prin minte ce i se poate intimpla. CREANGA P. 205. Cica io trasnit prin minte k sa ieie pe cucoana Caliopi vecina moshiei. ALECSANDRI T. I 337. Moshneagul vazind un ou vorbind ishi facu cruce shil trasni indata prin minte k trebuie sa fie nazdravan. SHEZ. I 279. 2. Tranz. A izbi cu putere a lovi. Ce sa fac? Sal trasnesc in somn!... Sa moara fara sa shtie k moare. CARAGIALE O. I 259. So trasneshti cu capul de paretele cel despre rasarit cit i putea. CREANGA P. 13. Cind acesta se cobora de pe munte Mihai il trasneshte cu artileria sa. BALCESCU O. I 30. A fost shi George Natu shia cerut o placinta shi acei de acolo lo trasnit cu placintan cap. SHEZ. IV 205. (Fig.) Mai binemi dadea o palma decit sa ma trasneasca cu vorbe dastea. REBREANU R. II 41. (Absol.) Doarme! raspunsera. SHi pute a rachiu de trasneshte! adaugara ei. PAS L. I 31. ◊ (Complementul indica lovitura aplicata) Ian auzi cum graieshte cu mine... Acushi itzi trasnesc doua palme. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 111 6/6. ◊ Expr. A fi trasnit cu leuca v. leuca.. ◊ Intranz. Nici nau sfirshit bine de vorbit shi iata k buzduganul au shi trasnit in poarta de au vuit toate. SBIERA P. 94. ♦ Intranz. Fig. (De obicei in corelatzie cu plesni) Ashi manifesta zgomotos shi cu furie minia strigind vociferind; a tuna shi a fulgera. Porneshte cu ciuda trasnind shi plesnind. CREANGA P. 291. Andronache sa inchis in cabinetul sau unde dupa ce mult trasni plesni blastemind gindul cel lovise sa se insoare... apuca un pistol. NEGRUZZI S. I 79. 3. Refl. Fig. A se ametzi de bautura; a se imbata. Un betziv!... Cind se trasnea batea pe mata. DELAVRANCEA O. II 294. ◊ Tranz. Trasnit putzin de tzuicile care le sorbise striga deodata. REBREANU R. I 132. 4. Intranz. (Despre arme de foc) A se declansha cu zgomot puternic; a pocni a detuna a bubui. Atunci toate armele trasnira! CAMILAR N. I 74. Cind stapinitorul duse bautura la gura trasni naprasnic o pushca in ograda curtzii. SADOVEANU O. VII 110.

A SE TRASNÍ ma ~ésc intranz. pop. fam. 1) A pierde facultatea de a judeca normal; ashi ieshi din mintzi; a se sminti; a se tzicni; a innebuni; a se aliena; a se scranti. 2) A se ametzi de bautura. /<sl. tresnonti

A TRASNÍ ~ésc 1. intranz. 1) A se produce un trasnet (in urma unei descarcari electrice in atmosfera); a detuna. ◊ Ai ~ ceva prin cap ai veni pe neashteptate o idee (nastrushnica). 2) A produce un zgomot puternic; a detuna; a bubui. 3) fig. (despre persoane) Ashi descarca mania strigand. 4) (despre arme de foc) A se descarca cu zgomot; a bubui; a detuna. 2. tranz. 1) pop. A face sa se trasneasca. 2) (fiintze lucruri) A lovi trasnetul; a detuna; a fulgera. 3) A supune unei lovituri puternice; a izbi cu putere. ◊ Al ~ pe cineva prin minte ai veni o idee neashteptata. /<sl. trĕsnonti

trasnì v. 1. a fi lovit de trasnetul norilor: trasnil’ar! 2. fig. a trece cuiva repede prin minte: nu shtiu ce ia trasnit. [Slav. TKĬESNÕ a izbi].

trosni² v vz trasni¹

trasnésc (est) shi znésc (vest) v. tr. (vsl. trĭesnonti a izbi; sirb. tresnuti a zgudui a cadea cu violentza; treskati a face mare huĭet; rut. trasnuti shi tráskati a face trosc; rus. trésnutĭ a trosni. V. trosnesc). Izbesc cu trasnetu detun fulger: trasnilar Dumnezeŭ! Lovesc subit shi violent: la trasnit cu paru’n cap. V. impers. Trasneshte cade trasnetu: a trasnit in turnu bisericiĭ. Fig. Atzĭ trasni (pin cap pin gind pin minte) atzĭ veni o trasnaĭe. SHi tre (Munt. vest). V. curentez shi plesnesc.

trasní (a ~) vb. ind. prez. 3 sg. trasnéshte imperf. 3 sg. trasneá; conj. prez. 3 sg. sa trasneásca

trasní vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. trasnésc 3 sg. trasnéshte imperf. 3 sg. trasneá; conj. prez. 3 sg. shi pl. trasneásca

trasni

trasnesc neam 1 imp.

TRASNÍ vb. v. aliena ametzi apuca cashuna chercheli imbata innebuni nazari sminti tzicni turmenta veni.

TRASNÍ vb. 1. (MET.) a detuna (reg.) a sageta a tuna. (Afara ploua shi ~; a ~ un copac.) 2. v. bubui.

TRASNI vb. 1. (MET.) (reg.) a sageta a tuna. (Afara ploua shi ~.) 2. a bubui a detuna a dudui a tuna a vui (pop.) a razbubui. (Tunul in departare.)

trasni vb. v. ALIENA. AMETZI. APUCA. CASHUNA. CHERCHELI. IMBATA. INNEBUNI. NAZARI. SMINTI. TZICNI. TURMENTA. VENI.

trasní (nésc ít) vb. 1. A detuna a produce trasnete. 2. A pocni a exploda. 3. A lovi a descarca a izbi. 4. Ai trece subit prin minte. Mr. triznés trizniri. Sl. trĕsniti var. de la trĕsnąti „a percuta” (Cihac II 419; Conev 87) cf. sb. cr. slov. tresnuti „a trasni”. Der. trasnet s. n. (descarcare electrica in atmosfera explozie bubuitura); trasnaie (var. trasneala) s. f. (idee ciudata; pandalie; Arg. furt prin efractzie); trasnit adj. (atins de trasnet; lovit fulgerat; aiurit nebun ametzit); trasnitor adj. (fulminant; s. m. Arg. hotz); paratrasnet s. n. (instalatzie impotriva trasnetelor; Arg. tramvai) format dupa fr. paratonnere.

trasni trasnesc I. v. t. 1. a lovi puternic. 2. a surprinde a ului. II. v. i. a mirosi foarte tare a avea un miros foarte patrunzator.