TRASNͲ trasnesc vb. IV. 1. Intranz. impers. shi unipers. A se produce trasnete a cadea trasnete. V. detuna fulgera. Asupra noastra fulgera trasneshte shi bat puhoaiele. SADOVEANU B. 7. O cum fulgera de strashnic... groaznice tunete o sa avem! trebuie sa trasneasca undeva. NEGRUZZI S. I 58. ♦ Tranz. A lovi (pe cineva) trasnetul a cadea asupra cuiva sau a ceva trasnetul. Ia trasnit Deodata patru boi. COSHBUC P. I 229. Mandolina cazu din minile contelui glasul i se taia pe loc shi el ramase k un om trasnit de fulger. ALECSANDRI O. P. 298. ◊ (In imprecatzii) Auzi tu sluta shi calica! Trasnioar shi nar mai ajunge! SADOVEANU O. VIII 219. Trasneasco sfintul palinca Pina shi dragoste strica! JARNÍKBIRSEANU D. 230. ◊ Expr. A ramine a se opri (k) trasnit (din senin) = a ramine incremenit a incremeni (de uimire de emotzie de groaza etc.). Constantin a ramas trasnit. GALACTION O. I 125. Pisicutza k ingrozita parca de o vedenie fioroasa se opri k trasnita din mers. HOGASH M. N. 93. Dl. doctor ramase k trasnit din senin. SLAVICI O. I 389. ♦ Fig. A cadea a tabari a aparea undeva pe neashteptate. Se repezi o data FatFrumos din munte k un fulger; shi unde trasni in mijlocul lor incit se ingrozira de nu mai shtiau ce fac. ISPIRESCU L. 156. ◊ Expr. Ai trasni cuiva ceva (prin cap) sau (rar tranz.) al trasni pe cineva prin minte = ai veni cuiva o idee neashteptata ciudata nesabuita. A facut cite sa priceput shi citea auzit shi spunea citei trasneau prin cap. SADOVEANU O. VIII 218. [Fiul craiului] se potriveshte spinului shi se baga in fintina fara sal trasneasca prin minte ce i se poate intimpla. CREANGA P. 205. Cica io trasnit prin minte k sa ieie pe cucoana Caliopi vecina moshiei. ALECSANDRI T. I 337. Moshneagul vazind un ou vorbind ishi facu cruce shil trasni indata prin minte k trebuie sa fie nazdravan. SHEZ. I 279. 2. Tranz. A izbi cu putere a lovi. Ce sa fac? Sal trasnesc in somn!... Sa moara fara sa shtie k moare. CARAGIALE O. I 259. So trasneshti cu capul de paretele cel despre rasarit cit i putea. CREANGA P. 13. Cind acesta se cobora de pe munte Mihai il trasneshte cu artileria sa. BALCESCU O. I 30. A fost shi George Natu shia cerut o placinta shi acei de acolo lo trasnit cu placintan cap. SHEZ. IV 205. (Fig.) Mai binemi dadea o palma decit sa ma trasneasca cu vorbe dastea. REBREANU R. II 41. (Absol.) Doarme! raspunsera. SHi pute a rachiu de trasneshte! adaugara ei. PAS L. I 31. ◊ (Complementul indica lovitura aplicata) Ian auzi cum graieshte cu mine... Acushi itzi trasnesc doua palme. CONTEMPORANUL S. II 1948 nr. 111 6/6. ◊ Expr. A fi trasnit cu leuca v. leuca.. ◊ Intranz. Nici nau sfirshit bine de vorbit shi iata k buzduganul au shi trasnit in poarta de au vuit toate. SBIERA P. 94. ♦ Intranz. Fig. (De obicei in corelatzie cu plesni) Ashi manifesta zgomotos shi cu furie minia strigind vociferind; a tuna shi a fulgera. Porneshte cu ciuda trasnind shi plesnind. CREANGA P. 291. Andronache sa inchis in cabinetul sau unde dupa ce mult trasni plesni blastemind gindul cel lovise sa se insoare... apuca un pistol. NEGRUZZI S. I 79. 3. Refl. Fig. A se ametzi de bautura; a se imbata. Un betziv!... Cind se trasnea batea pe mata. DELAVRANCEA O. II 294. ◊ Tranz. Trasnit putzin de tzuicile care le sorbise striga deodata. REBREANU R. I 132. 4. Intranz. (Despre arme de foc) A se declansha cu zgomot puternic; a pocni a detuna a bubui. Atunci toate armele trasnira! CAMILAR N. I 74. Cind stapinitorul duse bautura la gura trasni naprasnic o pushca in ograda curtzii. SADOVEANU O. VII 110.